Cultura e capital─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Cultura e capital─â jpeg

Universitatea de Vest din Timi╚Öoara a g─âsit un inspirat joc de cuvinte, ÔÇ×Cultura e capital─âÔÇť,  ca generic pentru diversele proiecte ╚Öi programe culturale pe care le dezvolt─â. ├Äntr-adev─âr, la Timi╚Öoara, cultura este capital─â ╚Öi asta o dovedesc nu doar vitalitatea Universit─â╚Ťii de Vest, c├«t prezenta unor spa╚Ťii creative unice, ca Ambasada ╚Öi Faber, existen╚Ťa unui proiect ca Typopassage, prezen╚Ťa activ─â ├«n via╚Ťa cet─â╚Ťii a grupului de intelectuali care a generat ÔÇ×A treia Europ─âÔÇŁ, revista Orizont, bienala Art Encounters, Funda╚Ťia Triade (proiectele Sorinei ╚Öi ale lui Andrei Jecza), KunstHalle Bega, festivalurile Plai ╚Öi Simultan sau cel de Literatur─â (FILTm), cele trei teatre ╚Öi Opera Na╚Ťional─â, Filarmonica ╚Öi libr─âria ÔÇ×La dou─â Bufni╚ŤeÔÇŁ, festivalul CEAU, Centrul Intercultural, grupul Aoleu, comunitatea de grafferi, murali╚Öti ╚Öi Street Art... ╚Öi c├«te altele.

Ei bine, toat─â aceast─â resurs─â vie ar fi trebuit s─â poat─â genera o Capital─â Cultural─â European─â extraordinar─â. Fire╚Öte c─â nimic nu s-a consumat, deocamdat─â, dar premisele de azi nu s├«nt cele mai bune. Cu toate c─â ar fi convenabil s─â plas─âm responsabilitatea pe umerii cuiva, realitatea e mai pu╚Ťin unilateral─â. ├Än metafora budist─â cu pietrele ÔÇô ├«n care ├«n╚Ťeleptul ne sf─âtuie╚Öte s─â punem la ├«nceput pietrele mari, ╚Öi abia apoi pe cele mici, ├«ntr-un vas, pentru ca baza s─â fie solid─â ╚Öi s─â constituie o ancor─â peren─â ÔÇô g─âsim o bun─â exemplificare a ceea ce se petrece acum cu proiectul a c─ârui nou─â ╚Öans─â a fost oferit─â de nesperata sa am├«nare pentru 2023.

Fiindc─â ÔÇ×pietrele mariÔÇŁ nu au fost puse primele. 

Imediat dup─â anun╚Ťarea titlului, la sf├«r╚Öit de 2016, a fost numit un director artistic ╚Öi Asocia╚Ťia ╚Öi-a intrat ├«n drepturi, cu director executiv ╚Öi echip─â afiliat─â. Lucrurile nu au mers, ├«ns─â, bine cu alegerea acestui director artistic, care a pierdut, ├«ncet, dar sigur, legitimitate ├«n ochii partenerilor locali, a╚Öa ├«nc├«t, p├«n─â ├«n 2018, organiza╚Ťia intr─â ├«ntr-o major─â criz─â de ├«ncredere cu operatorii culturali importan╚Ťi ai ora╚Öului. 

Ministerul nu intervine ├«n nici un fel pentru a clarifica ╚Öi reechilibra situa╚Ťia (├«ntre timp se schimbaser─â deja trei mini╚Ötri), iar primarul de la acea vreme al Timi╚Öoarei continu─â s─â crediteze, mult─â vreme ├«nc─â, demersurile Asocia╚Ťiei care coordoneaz─â programul, f─âr─â s─â asume activ ╚Öi eficient fractura de ├«ncredere produs─â ╚Öi consecin╚Ťele sale. 

Acela a fost momentul ├«n care, concret, interven╚Ťia autorit─â╚Ťii publice, locale ╚Öi centrale, ar fi fost salutar─â. Responsabilizarea institu╚Ťiilor care de╚Ťin resursele decizionale ╚Öi financiare pentru Capitala Cultural─â European─â a lipsit. Mai bine spus, ea s-a manifestat iner╚Ťial, cu toate c─â semnalele crizei erau publice ╚Öi evidente.

De atunci ├«ncolo, s-a petrecut un fenomen perfect explicabil de supravie╚Ťuire for╚Ťat─â, insular─â, a unei Asocia╚Ťii care ├«╚Öi urm─ârea haotic ╚Öi incoerent mandatul, cu o direc╚Ťie executiv─â bine antrenat─â s─â redacteze rapoarte credibile ├«n aten╚Ťia Comisiei Europene, cosmetiz├«nd foarte diplomatic o realitate de teren lipsit─â de con╚Ťinut, cu o deraiere de la dosarul de candidatur─â ╚Öi f─âr─â viziune unitar─â de program.

Apoi, ├«n 2020, a venit pandemia ╚Öi a fost ales un nou primar, t├«n─âr, charismatic ╚Öi cu declara╚Ťii de bun─â inten╚Ťie. ├Äntre timp, ├«ns─â, cota ├«ncrederii ├«n proiect pentru timi╚Öoreni era la zero, timpul r─âmas era foarte scurt ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, situa╚Ťia epidemiologic─â nu simplifica lucrurile.

Din acel moment, lucrurile au avut o evolu╚Ťie paradoxal─â. Trebuie luate decizii, despre urgen╚Ťa c─ârora noul primar e con╚Ötient, dar pe care le am├«n─â. Aduce un grup de expertiz─â (din care fac ╚Öi eu parte) ale c─ârui capacit─â╚Ťi, sfaturi ╚Öi idei le preia pe jum─âtate, dezordonat ╚Öi f─âr─â g├«ndire sistemic─â. Fractura este de data aceasta ├«n direc╚Ťie invers─â. Autoritatea local─â e con╚Ötient─â de urgen╚Ť─â, dar ├«i lipse╚Öte curajul deciziei. La nivel central, secretarul de stat responsabil e activ, pragmatic ╚Öi competent, dar nu e din acela╚Öi partid cu primarul, nici cu ministrul Culturii. ├Än fine, pre╚Öedintele Consiliului Jude╚Ťean joac─â un joc neclar ╚Öi perdant pentru proiect, din motive pur politice.

Rezultatul este c─â, ├«n iunie 2021, nici textul Ordonan╚Ťei 51, nici cel al Ordonan╚Ťei 42 (cea specific─â pentru Capitala Cultural─â) nu s├«nt aduse la zi. Ambele ar trebui s─â clarifice rolurile institu╚Ťiilor, ├«mbun─ât─â╚Ťind legisla╚Ťia acord─ârii finan╚Ť─ârilor pentru proiecte culturale. Promisiunea este c─â ele vor fi ÔÇ×tratateÔÇŁ ├«n toamn─â. ├Äntre timp, criza politic─â explodeaz─â ╚Öi priorit─â╚Ťile s├«nt reorganizate.

├Än acela╚Öi spirit al lui langsam, aber sicher (ÔÇ×├«ncet, dar sigurÔÇŁ, echivalent cu deja celebrul ÔÇ×pas cu pasÔÇŁ), se ├«nfiin╚Ťeaz─â un Centru de proiecte care va prelua responsabilitatea programului Capitalei, dar a c─ârui echip─â ar avea nevoie de timp s─â se rodeze, se constituie un curatorium artistic, prin concurs (ideea face parte, e drept, din propunerile grupului de exper╚Ťi, dar articularea ei era cu totul diferit─â). Curatoriumul, la r├«ndul s─âu, are nevoie de timp ca s─â poat─â func╚Ťiona eficient ╚Öi corelat. ├Än plus, direc╚Ťionarea resurselor este ├«nc─â pe teren nesigur p├«n─â c├«nd Ordonan╚Ťa 42, actualizat─â, nu va fi efectiv─â.

├Än fine, la sf├«r╚Öit de 2021, directoarea Asocia╚Ťiei ├«╚Öi d─â demisia ÔÇô una pe care primarul o a╚Ötepta din aprilie anul trecut ╚Öi care vine ├«n momentul cel mai neprielnic. De altfel, a╚Ö remarca faptul c─â, pentru directorul executiv, e momentul ideal s─â plece, deoarece evit─â cu aceea╚Öi abilitate de care a dat dovad─â de-a lungul celor cinci ani de la anun╚Ťarea titlului s─â poarte vreo r─âspundere. 

P├«n─â la urm─â, un lucru r─âm├«ne, ├«ns─â, cert: Capitala Cultural─â European─â va avea loc, iar cei care ├«i vor da profil,  con╚Ťinut ╚Öi str─âlucire vor fi cei pe care i-am enumerat ├«n primul paragraf al acestui articol. Ei s├«nt adev─âratele ÔÇ×pietre mariÔÇŁ. Poate c─â, de fapt, asta ╚Öi era ideea originar─â a lui Jack Lang ╚Öi a Melinei Mercouri, autorii vizionari ai programului capitalelor europene. 

Fiindc─â Europa cultural─â apar╚Ťine ╚Öi este generat─â de cei care o practic─â.

Corina ╚śuteu este expert ├«n politici culturale ╚Öi fost ministru al Culturii.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.