Cultura e capital─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Cultura e capital─â jpeg

Universitatea de Vest din Timi╚Öoara a g─âsit un inspirat joc de cuvinte, ÔÇ×Cultura e capital─âÔÇť,  ca generic pentru diversele proiecte ╚Öi programe culturale pe care le dezvolt─â. ├Äntr-adev─âr, la Timi╚Öoara, cultura este capital─â ╚Öi asta o dovedesc nu doar vitalitatea Universit─â╚Ťii de Vest, c├«t prezenta unor spa╚Ťii creative unice, ca Ambasada ╚Öi Faber, existen╚Ťa unui proiect ca Typopassage, prezen╚Ťa activ─â ├«n via╚Ťa cet─â╚Ťii a grupului de intelectuali care a generat ÔÇ×A treia Europ─âÔÇŁ, revista Orizont, bienala Art Encounters, Funda╚Ťia Triade (proiectele Sorinei ╚Öi ale lui Andrei Jecza), KunstHalle Bega, festivalurile Plai ╚Öi Simultan sau cel de Literatur─â (FILTm), cele trei teatre ╚Öi Opera Na╚Ťional─â, Filarmonica ╚Öi libr─âria ÔÇ×La dou─â Bufni╚ŤeÔÇŁ, festivalul CEAU, Centrul Intercultural, grupul Aoleu, comunitatea de grafferi, murali╚Öti ╚Öi Street Art... ╚Öi c├«te altele.

Ei bine, toat─â aceast─â resurs─â vie ar fi trebuit s─â poat─â genera o Capital─â Cultural─â European─â extraordinar─â. Fire╚Öte c─â nimic nu s-a consumat, deocamdat─â, dar premisele de azi nu s├«nt cele mai bune. Cu toate c─â ar fi convenabil s─â plas─âm responsabilitatea pe umerii cuiva, realitatea e mai pu╚Ťin unilateral─â. ├Än metafora budist─â cu pietrele ÔÇô ├«n care ├«n╚Ťeleptul ne sf─âtuie╚Öte s─â punem la ├«nceput pietrele mari, ╚Öi abia apoi pe cele mici, ├«ntr-un vas, pentru ca baza s─â fie solid─â ╚Öi s─â constituie o ancor─â peren─â ÔÇô g─âsim o bun─â exemplificare a ceea ce se petrece acum cu proiectul a c─ârui nou─â ╚Öans─â a fost oferit─â de nesperata sa am├«nare pentru 2023.

Fiindc─â ÔÇ×pietrele mariÔÇŁ nu au fost puse primele. 

Imediat dup─â anun╚Ťarea titlului, la sf├«r╚Öit de 2016, a fost numit un director artistic ╚Öi Asocia╚Ťia ╚Öi-a intrat ├«n drepturi, cu director executiv ╚Öi echip─â afiliat─â. Lucrurile nu au mers, ├«ns─â, bine cu alegerea acestui director artistic, care a pierdut, ├«ncet, dar sigur, legitimitate ├«n ochii partenerilor locali, a╚Öa ├«nc├«t, p├«n─â ├«n 2018, organiza╚Ťia intr─â ├«ntr-o major─â criz─â de ├«ncredere cu operatorii culturali importan╚Ťi ai ora╚Öului. 

Ministerul nu intervine ├«n nici un fel pentru a clarifica ╚Öi reechilibra situa╚Ťia (├«ntre timp se schimbaser─â deja trei mini╚Ötri), iar primarul de la acea vreme al Timi╚Öoarei continu─â s─â crediteze, mult─â vreme ├«nc─â, demersurile Asocia╚Ťiei care coordoneaz─â programul, f─âr─â s─â asume activ ╚Öi eficient fractura de ├«ncredere produs─â ╚Öi consecin╚Ťele sale. 

Acela a fost momentul ├«n care, concret, interven╚Ťia autorit─â╚Ťii publice, locale ╚Öi centrale, ar fi fost salutar─â. Responsabilizarea institu╚Ťiilor care de╚Ťin resursele decizionale ╚Öi financiare pentru Capitala Cultural─â European─â a lipsit. Mai bine spus, ea s-a manifestat iner╚Ťial, cu toate c─â semnalele crizei erau publice ╚Öi evidente.

De atunci ├«ncolo, s-a petrecut un fenomen perfect explicabil de supravie╚Ťuire for╚Ťat─â, insular─â, a unei Asocia╚Ťii care ├«╚Öi urm─ârea haotic ╚Öi incoerent mandatul, cu o direc╚Ťie executiv─â bine antrenat─â s─â redacteze rapoarte credibile ├«n aten╚Ťia Comisiei Europene, cosmetiz├«nd foarte diplomatic o realitate de teren lipsit─â de con╚Ťinut, cu o deraiere de la dosarul de candidatur─â ╚Öi f─âr─â viziune unitar─â de program.

Apoi, ├«n 2020, a venit pandemia ╚Öi a fost ales un nou primar, t├«n─âr, charismatic ╚Öi cu declara╚Ťii de bun─â inten╚Ťie. ├Äntre timp, ├«ns─â, cota ├«ncrederii ├«n proiect pentru timi╚Öoreni era la zero, timpul r─âmas era foarte scurt ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, situa╚Ťia epidemiologic─â nu simplifica lucrurile.

Din acel moment, lucrurile au avut o evolu╚Ťie paradoxal─â. Trebuie luate decizii, despre urgen╚Ťa c─ârora noul primar e con╚Ötient, dar pe care le am├«n─â. Aduce un grup de expertiz─â (din care fac ╚Öi eu parte) ale c─ârui capacit─â╚Ťi, sfaturi ╚Öi idei le preia pe jum─âtate, dezordonat ╚Öi f─âr─â g├«ndire sistemic─â. Fractura este de data aceasta ├«n direc╚Ťie invers─â. Autoritatea local─â e con╚Ötient─â de urgen╚Ť─â, dar ├«i lipse╚Öte curajul deciziei. La nivel central, secretarul de stat responsabil e activ, pragmatic ╚Öi competent, dar nu e din acela╚Öi partid cu primarul, nici cu ministrul Culturii. ├Än fine, pre╚Öedintele Consiliului Jude╚Ťean joac─â un joc neclar ╚Öi perdant pentru proiect, din motive pur politice.

Rezultatul este c─â, ├«n iunie 2021, nici textul Ordonan╚Ťei 51, nici cel al Ordonan╚Ťei 42 (cea specific─â pentru Capitala Cultural─â) nu s├«nt aduse la zi. Ambele ar trebui s─â clarifice rolurile institu╚Ťiilor, ├«mbun─ât─â╚Ťind legisla╚Ťia acord─ârii finan╚Ť─ârilor pentru proiecte culturale. Promisiunea este c─â ele vor fi ÔÇ×tratateÔÇŁ ├«n toamn─â. ├Äntre timp, criza politic─â explodeaz─â ╚Öi priorit─â╚Ťile s├«nt reorganizate.

├Än acela╚Öi spirit al lui langsam, aber sicher (ÔÇ×├«ncet, dar sigurÔÇŁ, echivalent cu deja celebrul ÔÇ×pas cu pasÔÇŁ), se ├«nfiin╚Ťeaz─â un Centru de proiecte care va prelua responsabilitatea programului Capitalei, dar a c─ârui echip─â ar avea nevoie de timp s─â se rodeze, se constituie un curatorium artistic, prin concurs (ideea face parte, e drept, din propunerile grupului de exper╚Ťi, dar articularea ei era cu totul diferit─â). Curatoriumul, la r├«ndul s─âu, are nevoie de timp ca s─â poat─â func╚Ťiona eficient ╚Öi corelat. ├Än plus, direc╚Ťionarea resurselor este ├«nc─â pe teren nesigur p├«n─â c├«nd Ordonan╚Ťa 42, actualizat─â, nu va fi efectiv─â.

├Än fine, la sf├«r╚Öit de 2021, directoarea Asocia╚Ťiei ├«╚Öi d─â demisia ÔÇô una pe care primarul o a╚Ötepta din aprilie anul trecut ╚Öi care vine ├«n momentul cel mai neprielnic. De altfel, a╚Ö remarca faptul c─â, pentru directorul executiv, e momentul ideal s─â plece, deoarece evit─â cu aceea╚Öi abilitate de care a dat dovad─â de-a lungul celor cinci ani de la anun╚Ťarea titlului s─â poarte vreo r─âspundere. 

P├«n─â la urm─â, un lucru r─âm├«ne, ├«ns─â, cert: Capitala Cultural─â European─â va avea loc, iar cei care ├«i vor da profil,  con╚Ťinut ╚Öi str─âlucire vor fi cei pe care i-am enumerat ├«n primul paragraf al acestui articol. Ei s├«nt adev─âratele ÔÇ×pietre mariÔÇŁ. Poate c─â, de fapt, asta ╚Öi era ideea originar─â a lui Jack Lang ╚Öi a Melinei Mercouri, autorii vizionari ai programului capitalelor europene. 

Fiindc─â Europa cultural─â apar╚Ťine ╚Öi este generat─â de cei care o practic─â.

Corina ╚śuteu este expert ├«n politici culturale ╚Öi fost ministru al Culturii.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.