Laura Carmen CUȚITARU

Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.

Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.

Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.

Structura limbii e identică, dar vocabularul e manipulat astfel încît să servească cultura, nu invers.

Dincolo de sensul intrinsec al unui cuvînt sau al unei expresii, mai există unul, extrinsec, care rezultă din relația acestora cu contextul.

Cooler heads will prevail, spune un proverb englezesc: cine e mai calm decît ceilalți (cu capul mai rece...) învinge mereu. Așadar, let’s be cool!

Limba e „un organism în sine”.

Pentru a da unei mașinării capacități de procesare a limbii, lingviștii americani (generativiști) au formalizat engleza în descrieri matematice.

Nu cumva, atunci cînd percepem ceva ca fiind frumos, o facem avînd acest substrat care ordonează percepția?

Nu numai vorbirea, ci limba, în general, cu tot ce e în ea, poate fi reprezentată metaforic ca o scară aruncată între cei doi poli, pe care omenirea orbecăie.

Chiar noi ne facem creierul atît de prost, nu tehnologia. Puțin îi cerem, puțin ne dă.

Florian Coulmas observă, în Writing Systems, că omenirea se mișcă în direcția unei lumi moderne complet alfabetizate, în care analfabetismul este un stigmat care te exclude fără milă din viața socială.

Indiferent de natura și scopul ei, scriitura se bazează în mod egal pe resursele lingvistice și cognitive generale ale creatorului.

Psihologii, psihiatrii și neuro-psihiatrii sînt tot mai interesați de ceea ce poate scrisul de mînă să dezvăluie despre starea de boală sau anormalitate.

Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.

Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.

O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?

E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.

Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.

Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.

Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.

În română avem „Superman” american și „Supraom” nietzschean.

Experimentele care implică cuvinte sau expresii inventate scot la iveală lucruri fascinante despre relația dintre limbă și minte/creier.

Gîndirea binară – natură versus cultură – este prea rigidă ca să explice complexitatea comportamentului verbal, care în mod clar e o combinație între cele două.

Muzica e cel mai bun candidat la rolul de strămoș al limbajului, cu loc între funcțiile emisferei drepte, care se relaționează cu empatia și comuniunea, nu cu competiția și divizarea.

Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.

Cel mai adesea neologismele intră în limbă odată cu realități noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire și dominație.

Ca orice alt fenomen, limba are proprietăți numerice, lucru care justifică aplicarea metodelor matematice, între care cea mai cunoscută e statistica.

Un dandy autentic se sustrage realității. O „respinge” cu ajutorul hainelor mai ales, dar și al discursului spiritual și al pronunției.

Propaganda în lumea anglofonă este o aplicație concretă a unei anumite interpretări asupra legăturii dintre limbă și gîndire.

O limbă este „aspectul exterior al sufletului” unui popor; e o forță spirituală care determină perspectiva asupra lumii.

Ce faci cînd ai nevoie de cuvinte noi? Ca și în viață, cînd ai nevoie de ceva, fie iei de la alții cu împrumut (impropriu concept în știința limbii, de vreme ce o cultură nu mai dă înapoi împrumuturile lingvistice), fie îți faci singur.

Primul caz de „copii sălbatici” bine documentat datează din anul 1799, cînd, în pădurile din Aveyron, în Franţa, a fost găsit un băiat de circa doisprezece ani.

Un principiu codificator central, mental, o teorie a gramaticilor, un set de ipoteze gramaticale care specifică, precum soft-ul unui computer, ce se poate și ce nu în limba umană

Cum se face că orice copil ajunge să stăpînească sistemul sonor al limbii pe care o aude? Este acesta un proces ordonat?

Semnificația nu se află în semne; lingviștii spun că se află în mintea vorbitorului; dar ea ajunge acolo prin lume, prin mediu.

Steven Pinker, supranumit „scientific superstar” în Statele Unite, avansează ideea „mutantului gramatical”.

Felul în care ne exprimăm nu depinde numai de educația primită, ci și de sexul de care aparținem.

Cît de bine poți comunica cu pictograme, ținînd cont că, în ziua de azi, vocabularul unui licean mediu conține în jur de 20.000 de cuvinte?

Prin apelul la simțuri, combinația de sunete lingvistice și muzicale depășește barierele fixate de limbile pe care le vorbim, generînd în noi stări și emoții similare, la fel cum ar face un mesaj transmis pe căile obișnuite.

În loc să disprețuiești limbile naturale, încercînd să construiești un sistem de comunicare diferit, de la zero, poate ar fi o idee mai bună să pui laolaltă elemente de construcție deja existente.

E vorba despre un alfabet fiziologic, compus din 34 de semne menite a evoca poziția organelor de articulație în cazul fiecărui sunet.

Atunci cînd, cu scopuri artistice, inventezi cuvinte noi într-o limbă (în poezie, muzică), dacă vrei ca acestea să fie plauzibile, trebuie să ai grijă să fie mai întîi posibile.

Nebunia, excentricitatea și geniul merg mînă în mînă, iar omul de rînd nu le deosebește, dînd capului, cel care poartă mintea, nume dintre cele mai disprețuitoare.

La 17 februarie 1993, Academia Română a hotărît înlocuirea literei î cu â într-o seamă de contexte, și a lui sînt cu sunt, iar de atunci încoace (curînd se fac treizeci de ani) disputa, cearta și jignirile nu au încetat, chiar în mediile culte, între cei care au adoptat recomandările Academiei și cei care au continuat să scrie în ortografia veche.

Ce înseamnă să plasezi pe cineva pe scara socială? Înseamnă să identifici tipul de educație primită.

Scrisul există numai pentru reprezentarea vizuală a limbii, căreia îi este ulterior.