Gramatica Universal─â

12 decembrie 2021
Gramatica Universal─â jpeg

Spuneam ├«n articolul din num─ârul trecut c─â Noam Chomsky propune o teorie complet opus─â ├«nv─â╚Ť─ârii limbii materne prin simpla imita╚Ťie mecanic─â ╚Öi c─â ipoteza lui a fost numit─â nativism sau ineism, pentru c─â mut─â accentul din exterior, din mediu, ├«n interior, ├«n zestrea genetic─â uman─â: ne na╚Ötem av├«nd ├«n creier un LAD (Language Acquisition Device, adic─â un ÔÇ×mecanism de ├«nv─â╚Ťare a limbiiÔÇŁ), al c─ârui scop e s─â ne ajute s─â ├«nv─â╚Ť─âm limba pe care o auzim ├«n mediul ├«nconjur─âtor, repede ╚Öi f─âr─â vreo instruire specific─â. ├Än viziunea chomskyan─â, limba este un sistem foarte eficient de procesare a informa╚Ťiei, cu dou─â componente: una de suprafa╚Ť─â (numit─â structur─â de suprafa╚Ť─â, mai t├«rziu redenumit─â S-structur─â) care are forma concret─â, fizic─â, acustic─â pe care o producem cu to╚Ťii c├«nd enun╚Ť─âm ceva, secondat─â de una de ad├«ncime (numit─â structur─â de ad├«ncime, mai t├«rziu D-structur─â) care este aspectul virtual al propozi╚Ťiei, o reprezentare mental─â neliniar─â a informa╚Ťiei pe care vrem s─â o transmitem ╚Öi pe care o organiz─âm ├«ntr-un enun╚Ť liniar.

Vorbirea, ├«n care transpare structura de suprafa╚Ť─â, este numit─â performan╚Ť─â ╚Öi nu trebuie luat─â ├«n calcul ├«ntr-o teorie ╚Ötiin╚Ťific─â asupra limbii. La cel─âlalt pol (structura de ad├«ncime) se afl─â competen╚Ťa, prin care nu se ├«n╚Ťelege ceea ce orice om nume╚Öte prin acest cuv├«nt, ci semnific─â o proprietate a min╚Ťii umane, o realitate psihologic─â a unei cunoa╚Öteri tacite, implicite, a regulilor limbii, de c─âtre orice om. Aceasta e cea care trebuie identificat─â ├«ntr-o cercetare obiectiv─â, ╚Ötiin╚Ťific─â, de tip matematic sau fizic. Performan╚Ťa e a vorbitorului real, competen╚Ťa e a vorbitorului ideal. Ordinea ╚Öi regulile s├«nt con╚Ťinute ├«n ╚Öi asigurate de gramatic─â. La Chomsky, gramatica are alt sens dec├«t cel cu care s├«ntem obi╚Önui╚Ťi, ea explic├«nd competen╚Ťa la care ne-am referit anterior. Exist─â gramatici specifice, desigur, cele pe care se bazeaz─â miile de limbi vorbite ast─âzi pe planet─â, dar ├«n spatele tuturor s-ar afla Gramatica Universal─â (U.G.), un principiu codificator central, mental, o teorie a gramaticilor, un set de ipoteze gramaticale care specific─â, precum soft-ul unui computer, ce se poate ╚Öi ce nu ├«n limba uman─â.

Structurile vizibile din limb─â s├«nt o reflectare a structurilor invizibile din mintea vorbitorului, de aceea, pentru Chomsky, ar fi mai util pentru ╚Ötiin╚Ť─â s─â se treac─â de la simpla descriere a gramaticilor specifice fiec─ârei limbi, cu care se ocup─â lingvi╚Ötii ├«n mod tradi╚Ťional, la g─âsirea ╚Öi explicarea tr─âs─âturilor structurale comune tuturor limbilor care reflect─â anumite propriet─â╚Ťi ale min╚Ťii omului (anume cele care separ─â net pe om de animal). Doar LAD-ul dintr-o gramatic─â universal─â ÔÇô ÔÇ×o structur─â ├«nn─âscut─â a unui sistem de procesare a informa╚Ťiei (de formulare de ipoteze)ÔÇŁ ÔÇô ar putea explica, crede Chomsky, de ce, pornind de la informa╚Ťii pu╚Ťine ╚Öi disparate (vorbirea p─ârin╚Ťilor), copilul ajunge ├«n c├«╚Ťiva ani s─â st─âp├«neasc─â gramatica limbii sale materne. A╚Öa s-ar explica ╚Öi de ce, dispun├«nd de un num─âr finit de cuvinte, o limb─â poate genera un num─âr infinit de mesaje: ÔÇ×Auzim ╚Öi citim ├«n mod constant secven╚Ťe noi de cuvinte, le recunoa╚Ötem ca propozi╚Ťii ╚Öi le ├«n╚Ťelegem. E u╚Öor de ar─âtat c─â noile evenimente pe care le accept─âm ╚Öi le ├«n╚Ťelegem ca propozi╚Ťii nu s├«nt legate de acelea cu care s├«nten familiariza╚Ťi prin vreo simpl─â similaritate de form─â (sau semantic─â, ori statistic─â) sau printr-o identitate de structur─â gramatical─â. [ÔÇŽ] Se pare c─â recunoa╚Ötem o nou─â secven╚Ť─â ca fiind propozi╚Ťie nu pentru c─â am recunoa╚Öte ├«n ea m─âcar c├«t de c├«t vreo alt─â secven╚Ť─â familiar─â, ci deoarece este generat─â de gramatica pe care fiecare individ a internalizat-o cumva ├«ntr-o form─â sau altaÔÇŁ.

Stimulii din mediu, sus╚Ťine teoria, s├«nt prea pu╚Ťini ╚Öi prea haotici pentru a avea ca rezultat modul at├«t de ordonat ├«n care se contureaz─â limba matern─â. Pentru a ilustra concret ni╚Öte cazuri edificatoare, voi cita exemplele profesorului americano-britanic Robert L. Trask referitoare la copiii englezi, din cartea sa, Language. ├Än primul r├«nd, ace╚Öti copii, f─âr─â excep╚Ťie, p├«n─â s─â ajung─â s─â produc─â anumite forme gramaticale corecte (nega╚Ťia ╚Öi interoga╚Ťia), trec prin trei stadii succesive, acelea╚Öi mereu ╚Öi ├«n aceea╚Öi ordine. De pild─â, propozi╚Ťia afirmativ─â I want juice (ÔÇ×Vreau sucÔÇŁ), con╚Ťine la negativ un verb auxiliar (forma donÔÇÖt): I donÔÇÖt want juice. Dar am v─âzut ├«n articolul de s─âpt─âm├«na trecut─â c─â morfemele ╚Öi cuvintele gramaticale apar mult mai t├«rziu dec├«t celelalte, deci copiii se descurc─â cu ceea ce au ├«n vocabular. A╚Öa c─â formuleaz─â primele nega╚Ťii ├«ntr-un mod foarte logic, pun├«nd no ├«n fa╚Ťa propozi╚Ťiei afirmative: No I want juice. Cum facem noi, ├«n limba rom├ón─â: Vreau suc ÔÇô Nu vreau suc. Pu╚Ťin mai t├«rziu, nega╚Ťia ├«╚Öi mut─â locul mai aproape de verb, unde ╚Öi trebuie s─â fie: I no want juice. Abia ├«ntr-un al treilea stadiu apare ╚Öi forma corect─â: I donÔÇÖt want juice. Apoi, ├«n alt exemplu viz├«nd felul ├«n care se formuleaz─â primele ├«ntreb─âri, se reg─âsesc acelea╚Öi trei stadii: se ├«ncepe cu What you doing?, ├«n care lipse╚Öte verbul auxiliar, urmat─â de What you are doing?, ├«n care nu apare ├«nc─â inversiunea obligatorie dintre subiect ╚Öi pronumele interogativ, urmat─â de varianta corect─â, What are you doing?

Acest fel ordonat ne contrazice a╚Ötept─ârile dac─â am crede c─â mediul are aici prioritate: dac─â enun╚Ťurile auzite de copil ar fi doar imitate, cum sus╚Ťin behaviori╚Ötii, mai ├«nt├«i c─â ar fi corecte din prima; apoi, admi╚Ť├«nd dificultatea s─â-i zicem pur biologic─â a unui asemenea lucru, ne-am a╚Ötepta s─â auzim fel de fel de imita╚Ťii, mai bune sau mai rele, ├«n orice caz numeroase. Or, realitatea arat─â c─â to╚Ťi copiii produc acelea╚Öi tipuri de gre╚Öeli. Aceasta indic─â faptul c─â avem de-a face cu o interpretare a datelor lingvistice de c─âtre creier, un proces activ, iar nu unul pasiv, de simpl─â imita╚Ťie, care ar fi doar un efort al aparatului fonator. Apoi, avem ╚Öi reversul: exist─â multe tipuri de gre╚Öeli pe care copiii le-ar putea face, ╚Öi totu╚Öi nu le ├«nt├«lnim la nici unul. S─â zicem c─â un copil aude Ion este bucuros. Apoi aude Ion pare bucuros. Dac─â va auzi propozi╚Ťia Pisica este fl─âm├«nd─â, va produce, ├«n mod corect, Pisica pare fl─âm├«nd─â. ├Äns─â el aude ╚Öi Mama este ├«n parc, ╚Öi, totu╚Öi, nu va spune niciodat─â Mama pare ├«n parc. De ce nu? Ideea este c─â, dac─â un copil ╚Öi-ar formula noile propozi╚Ťii doar baz├«ndu-se pe imita╚Ťia adul╚Ťilor, tipul de gre╚Öeli pe care le-ar face ar fi nelimitat. ├Än exemplul de mai sus, r─âspunsul este simplu, verbul pare nu poate fi urmat de un cuv├«nt care indic─â locul, ci doar ├«nsu╚Öirea sau calitatea. ├Äns─â un copil nu are cum s─â ╚Ötie acest lucru, e prea mic pentru astfel de informa╚Ťii pe care oricum nu i le d─â nimeni. Deci pare s─â ╚Ötie mai multe dec├«t ╚Ötie.

Aceasta a fost numit─â problema logic─â a ├«nv─â╚Ť─ârii limbii sau, ├«n alt─â formulare, problema lui Platon, pentru c─â acest filosof al Antichit─â╚Ťii s-a preocupat, ├«ntr-unul dintre Dialogurile sale, de dispropor╚Ťia dintre informa╚Ťia primit─â ╚Öi cea produs─â. De╚Öi aud un num─âr finit de mesaje, copiii devin capabili s─â construiasc─â un num─âr infinit. Deci, pentru a echilibra balan╚Ťa input-output, trebuie s─â ar─ât─âm fie c─â ei au mai mult─â experien┼ú─â dec├«t se crede ├«ndeob╚Öte, fie c─â au cuno┼čtin┼úe din alt─â surs─â. O persoan─â poate produce milioane de enun╚Ťuri ├«ntr-o limb─â oarecare a lumii. Trebuie copiii din acea cultur─â s─â le ├«nve╚Ťe pe toate pe dinafar─â? Nici un creier nu ar putea face a╚Öa ceva, ├«ns─â nici nu e nevoie. Nu ├«nve╚Ťi toate formele de plural, ci doar cum se formeaz─â acesta, ╚Öi a╚Öa mai departe. Orice limb─â are regulile ei gramaticale, adic─â un sistem de rela╚Ťii ├«ntre cuvinte. E clar, spune teoria nativist─â, c─â, a╚Öa cum un copil extrage regulile pentru num─âr, sau gen, sau orice alt─â categorie mai are o limb─â, tot a╚Öa el extrage ╚Öi principiile gramaticale de construire a enun╚Ťurilor. Adic─â f─âr─â s─â ╚Ötie. De aceea, argumenteaz─â Chomsky, procesul de ├«nv─â╚Ťare a limbii materne nu este un proces pasiv ├«n care copilul absoarbe ╚Öi ├«nregistreaz─â fragmente de limb─â care ├«i ies ├«n cale la ├«nt├«mplare, ci un efort activ, ├«n care copilul construie╚Öte limba din mers.

Mediul are rolul lui: copilul trebuie s─â aud─â limb─â vorbit─â, altfel LAD-ul din creierul lui nu va fi activat. Dezvoltarea limbii se poate compara cu dezvoltarea oric─ârei alte capacit─â╚Ťi ├«nn─âscute, de exemplu talentele cu care venim pe lume. Dac─â cineva este ├«nzestrat pentru muzic─â, va deveni un muzician talentat, dar numai dac─â va fi expus la muzic─â. Lingvistul american Ray Jackendoff ia un exemplu ╚Öi mai concret: mu╚Öchii omului. El spune: ÔÇ×Acum se ╚Ötie c─â majoritatea caracteristicilor unui organism provin din interac╚Ťiunea influen╚Ťelor ereditare cu cele de mediu. Puterea mu╚Öchilor unei persoane depinde de exerci╚Ťiu ╚Öi nutri╚Ťie. ├Äns─â faptul c─â omul are mu╚Öchi acolo unde ├«i are este un lucru ├«nn─âscut. Tot la fel e ╚Öi cu vorbitul unei limbi: capacitatea de a ├«nv─â╚Ťa limba se poate dezvolta ├«n creier ├«n primii doi sau trei ani de via╚Ť─â. Iar progresele ├«n vorbire ╚Öi ├«n╚Ťelegere vin din interac╚Ťiunea acestei capacit─â╚Ťi cu informa╚Ťiile primite din mediuÔÇŁ.

├Än opinia nativi╚Ötilor, copiii nu fac niciodat─â anumite tipuri de gre╚Öeli deoarece ├«n orice sistem de limb─â exist─â principii lingvistice care nu permit anumite aranjamente de cuvinte, anumite opera╚Ťiuni, asocieri de sunete sau sensuri. Acestea au fost numite constr├«ngeri, iar orice enun╚Ť este corect dac─â se supune acestora. Exist─â constr├«ngeri asupra formei, care codific─â informa╚Ťia c─â anumite propozi╚Ťii s├«nt gre╚Öit formate. Acest principiu se afl─â la originea capacit─â╚Ťii noastre de a identifica o propozi╚Ťie gre╚Öit construit─â. Ne ├«mpiedic─â s─â facem generaliz─âri nevalabile ╚Öi nu ├«i las─â pe copii s─â produc─â o propozi╚Ťie ca Mama pare ├«n parc. Pe l├«ng─â aceasta, mai exist─â o constr├«ngere ╚Öi asupra sensului, care semnaleaz─â c─â, de╚Öi corect─â gramatical, o propozi╚Ťie nu are sens. De exemplu, putem spune ├Än timp ce el dormea, eu citeam, ├«ns─â e incorect s─â spunem ├Än timp ce el dormea, (el) citea. Nu putem vorbi de aceea╚Öi persoan─â deoarece nu putem asocia ac╚Ťiunile descrise de verb. Putem spune ├«ns─â ├Än timp ce (el) dormea, (el) visa. Conform teoriei principiilor ╚Öi parametrilor, formulate de Chomsky, Gramatica Universal─â cu care copilul se na╚Öte ├«i furnizeaz─â acestuia un num─âr finit de parametri ÔÇô o no╚Ťiune ├«mprumutat─â din matematic─â, la fel ca multe alte concepte din descrierile sale. De exemplu, un astfel de parametru se refer─â la subiect. ├Än orice limb─â, verbul descrie, ├«n general vorbind, ac╚Ťiunea f─âcut─â de subiect. O particularitate a limbii engleze este aceea c─â subiectul trebuie s─â fie ├«ntotdeauna exprimat, chiar dac─â formul─âm enun╚Ťuri ├«n care, ├«n mod logic, nu exist─â subiect (de tipul Plou─â sau Ninge): ├«n englez─â, ├«ncepem propozi╚Ťia cu un it impersonal, care umple locul rezervat subiectului ╚Öi care nu trebuie s─â r─âm├«n─â gol. ├Än multe alte limbi, subiectul poate lipsi din exprimare pentru c─â se sub├«n╚Ťelege din forma verbului (├«n rom├ón─â, formele verbale merg, mergi, merge, mergem, merge╚Ťi ne arat─â prin termina╚Ťii la ce persoan─â se refer─â). ├Än englez─â, din cauza absen╚Ťei morfemelor gramaticale, o form─â ca verbul go (ÔÇ×a mergeÔÇŁ) se poate referi la mine, la tine, la noi, la voi ╚Öi la ei (nu ╚Öi la el, pentru care exist─â forma goes). Deci, la fel ca un comutator cu dou─â pozi╚Ťii, pornit ╚Öi oprit, acest parametru (numit Pro-Drop, adic─â ÔÇ×pentru-omitereÔÇŁ) este fixat pe ÔÇ×pornitÔÇŁ ├«n limba rom├ón─â ╚Öi pe ÔÇ×opritÔÇŁ ├«n englez─â, setarea av├«nd loc ├«n mintea vorbitorului.

Un alt exemplu de parametru este ordinea cuvintelor ├«n propozi╚Ťie. Engleza este un tip de limb─â SVO (subiect, verb, obiect), pentru c─â o propozi╚Ťie trebuie s─â ├«nceap─â mereu cu un subiect, apoi obligatoriu vine predicatul exprimat prin verb, apoi complementul (sau obiectul). Nu putem inversa ordinea pentru c─â nu se mai ├«n╚Ťelege sensul. Alte limbi s├«nt de tipul SOV, adic─â permit exprimarea obiectului ├«naintea verbului. Discut├«nd aceast─â problem─â ├«n volumul The Language Instinct, Steven Pinker compar─â limba englez─â cu cea japonez─â. El spune c─â, ├«n japonez─â, verbul vine dup─â obiectul s─âu (Kenji sushi m─ân├«nc─â ├«n loc de Kenji m─ân├«nc─â sushi), c─â forma comparativ─â vine dup─â obiectul s─âu (Kenji dec├«t mai ├«nalt, ├«n loc de mai ├«nalt dec├«t Kenji), c─â prepozi╚Ťiile s├«nt, de fapt, postpozi╚Ťii deoarece vin dup─â grupul nominal (Kenji pentru ├«n loc de pentru Kenji). Cuvintele care arat─â interoga╚Ťia (cine, care, ce, cui, unde etc.) apar primele ├«n ├«ntreb─âri ├«n unele limbi, dar ultimele ├«n alte limbi. Concluzia sa este c─â engleza ╚Öi japoneza  ÔÇ×s├«nt versiuni ├«n oglind─â. Iar astfel de congruen╚Ťe au fost g─âsite ├«ntr-o mul╚Ťime de limbi: dac─â ├«ntr-o limb─â verbul vine ├«naintea obiectului, ca ├«n englez─â, va avea prepozi╚Ťii; dac─â verbul vine dup─â obiect, ca ├«n japonez─â, va avea postpozi╚ŤiiÔÇŁ. Deprinderea englezei sau a japonezei depinde de o informa╚Ťie care specific─â tipul de ordonare a cuvintelor ├«n propozi╚Ťie: de la st├«nga la dreapta sau de la dreapta la st├«nga, iar aceast─â informa╚Ťie se nume╚Öte parametru. Astfel, ├«nv─â╚Ťarea limbii materne ├«nseamn─â setarea parametrilor sau, ├«n termeni informatici, ajustarea pachetului de soft: ÔÇ×totul se afl─â acolo, iar cel care ├«nva╚Ť─â trebuie doar s─â seteze op╚Ťiunile astfel ├«nc├«t s─â se potriveasc─â cu mediulÔÇŁ, spune Jackendoff. O alt─â cercet─âtoare american─â. Ellen Broselow, spune c─â, datorit─â codului genetic, avem cu to╚Ťii la na╚Ötere un mic inventar de posibilit─â╚Ťi, iar alegerile noastre s├«nt dictate de limba pe care o auzim ├«n jur: ÔÇ×Gramatica Universal─â pune la dispozi╚Ťia copilului un set de parametri plus cuno╚Ötin╚Ťa posibilelor set─âri ale acelor parametri. Credem c─â se porne╚Öte cu valori nemarcate ale fiec─ârui parametru, iar reset─ârile au loc numai c├«nd copilul prime╚Öte informa╚Ťii incompatibile cu valorile nemarcateÔÇŁ.

Nativismul a ap─ârut ca reac╚Ťie la supra-simplismul cu care adep╚Ťii teoriei imita╚Ťiei au descris complexul proces de ├«nv─â╚Ťare a limbii materne, p─âc─âtuind, la r├«ndul lui, prin aceea╚Öi atitudine neconcesiv─â, exclusivist─â. ├Än realitate, a╚Öa cum am v─âzut mai sus, azi ╚Ötim c─â zestrea genetic─â are nevoie de mediu ca s─â se manifeste, iar mediul are nevoie de o informa╚Ťie genetic─â asupra c─âreia s─â ac╚Ťioneze. Ce se ├«nt├«mpl─â cu copilul care se afl─â ├«ntr-un mediu nepotrivit sau care are o boal─â genetic─â cu consecin╚Ťe asupra limbajului vom afla ├«n articolul din num─ârul viitor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Noam Chomsky (wikimedia commons)

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

Adevarul.ro

image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.