Încăpățînare discursivă

Cristinel MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 1032 din 18 ianuarie – 24 ianuarie 2024
image

Nu sînt rare cazurile în care, în timpul unei discuții, chiar și atunci cînd aceasta începe ca o banală conversație, vedem că unii semeni, pur și simplu, nu vor să se dea bătuți, apărîndu-și cu strășnicie punctul de vedere. Lucrurile decurg la fel ca în acea anecdotă, în care doi amici discută cam așa: „– Se știe că dintre toate animalele cel mai repede aleargă cele cu copita despicată. Uite, chiar și rinocerul, care este atît de masiv, cînd este nevoit să fugă, nu mai este deloc greoi, fuge de rupe pămîntul, fiindcă are copita despicată. / – Așa o fi... Dar calul? Calul nu are copita despicată și totuși aleargă destul de repede... / – Păi, tocmai de aceea! Dacă avea copita despicată, nici nu apucai să-l vezi de repede ce alerga! / – Bine-bine, dar vaca? Vaca are copita despicată și totuși abia se mișcă... / – Păi, tocmai de aceea! Dacă nu avea copita despicată, nici nu se mișca din loc!...”.

Cu unii nu o scoți la capăt într-o discuție orice ai zice. Au contraargumente la tot ce spui, chiar dacă ajung să cadă în ridicol. (Mai nou, cică ei se numesc „debater-i”.) Vasăzică, te contrazic numai de dragul contrazicerii. Anton Pann a surprins un atare soi de îndărătnicie într-un text versificat, „Povestea fetei întîia“ (sic!), din volumul O șezătoare la țară. Aici lucrurile se petrec în felul următor: după multe căutări, un bărbat își ia o nevastă dintr-un alt sat, dar, după ce o aduce acasă, constată că aceasta îl contrazice ori de cîte ori are ocazia. Dacă el spune că laptele din casa lor e galben, ea susține că e negru; dacă el insistă să i se dea dreptate, ea afirmă tot contrariul. În consecință, bărbatul, exasperat de atîta încăpățînare din partea femeii, hotărăște să o ducă înapoi părinților ei. Pe drum, găsesc alte motive de dezacord: cînd el îi arată o rață, ea zice că e un rățoi. Și tot așa o țin: „Ba e rață – ba rățoi!”... La un moment dat, dînd peste un loc cosit, într-o livadă, bărbatul apreciază că iarba a fost rasă, dar femeia sare cu gura, decretînd că iarba a fost tunsă. Întrucît ea nu are de gînd să cedeze, soțul o amenință că o va îneca în rîu. Dimpotrivă, nevasta e tot mai îndîrjită, așa că bărbatul își pune amenințarea în aplicare: „– Zi, fa, «rasă», că te-nec! / Ea fiind și cufundată / Nicidecum nu s-a supus, / Ci cu mîna ardicată / Forfica din dește-n sus, / Arătînd că tunsă este, / Cum s-a zis și dintru-ntîi, / Și-așa el nici cu aceste / N-o scoase la căpătîi”.

După cum se poate lesne observa, dialogul degenerează adesea într-o competiție, într-o confruntare, care trebuie să se încheie cu desemnarea unui învingător. De aceea, nu ne miră că printre „metaforele conceptuale” identificate în cultură (sau în limbaj) de G. Lakoff și M. Johnson (în clasica lor lucrare Metaphors We Live By, publicată în 1980) este înregistrată și aceasta: argument is war („dezbaterea/discuția este război”). Însă firește că o asemenea observație, generalizată, nu reprezintă norma. Idealul etic este altul. Ceea ce se caută, în principiu, este cooperarea, și nu dezacordul. În orice caz, ambele atitudini – și cea pașnică, și cea belicoasă  – sînt frecvent întîlnite în viața de zi cu zi.

Ar putea să pară că sîntem în fața unui paradox atunci cînd descoperim printre aforismele logicianului Petre Botezatu (în paginile unui Fals tratat de logică) aceste două enunțuri alăturate: „M-ai convins, deci eram de acord. Te-am convins, deci te-am înfrînt”. În realitate, nu-i nici o contradicție aici. Avem consemnate lapidar cele două moduri de a purta o discuție, pe care R.G. Collingwood (plecînd dinspre Platon) le-a pus în evidență în cartea sa The New Leviathan: „Platon a deosebit două tipuri de discuţii, «eristice» şi «dialectice» (Menon, 75c-d). Ceea ce Platon numeşte o discuţie eristică este una în care fiecare parte [implicată] încearcă să demonstreze că ea are dreptate, iar cealaltă greşeşte. Într-o discuţie dialectică urmăreşti să arăţi că propria-ţi concepţie este una cu care oponentul tău chiar este de acord, deşi la un moment dat el a negat-o; sau, invers, că tu, şi nu oponentul a fost cel care a început prin a nega o concepţie cu care eşti, într-adevăr, de acord” (trad. mea, Cr. M.).

Mai departe, interesat de aspectele politice, Collingwood a derivat din cele două tipuri de comunicare alte două noțiuni antagonice, adică modul de viață eristic și modul de viață dialectic, considerînd că raportul dintre cele două indică măsura civilizației (și a barbariei) din cadrul unei comunități. Mai mult decît atît, filozoful englez credea că o viață politică sănătoasă se obține atunci cînd partidele politice importante se află într-o (relaţie de) opoziţie dialectică, şi nu eristică; altfel spus, doar atunci cînd liderii sau reprezentanţii grupărilor politice discută dialectic (în ciuda eventualelor diferențe doctrinare).

Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit. Collingwood lansează un avertisment care merită reprodus și aici (în locul oricărei alte concluzii): „O comunitate ai cărei conducători [rulers] se ceartă, mai ales dacă sînt atît de infantili încît să permită certurilor lor să ducă la violenţă, este o comunitate prost guvernată, incapabilă să procure membrilor săi o viaţă tihnită şi îmbelşugată acasă şi incapabilă să se facă respectată peste hotare” (trad. mea, Cr. M.).

Cristinel Munteanu este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galați; doctor în filologie și doctor în filozofie, afiliat (ca îndrumător de doctorat) la IOSUD – Universitatea din Pitești.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.

Adevarul.ro

image
Motivele cel mai des întâlnite pentru care se ajunge la divorț. Soluția oferită de un psiholog
Un studiu a dezvăluit motivele pentru care se ajunge cel mai des la divorț. Lipsa banilor este pe primul loc, dar și altele la care ne-am fi așteptat. Psihologul Maria Teherciu vine cu explicații
image
Cum salvezi situația dacă explodează un cauciuc al mașinii în mers. Sfaturi esențiale de la un fost polițist VIDEO
Explozia cauciucului, în timpul mersului, poate fi o experiență foarte periculoasă. Multe accidente grave s-au produs în urma acestei situații. Iar frânarea bruscă te-ar putea costa viața.
image
Orașul important din România unde nu există ambuteiaje în trafic. Cum explică situația celebrul pilot Titi Aur
Dacă la Brașov traficul era infernal încă din 2000, acum acesta este orașul din România în care se circulă cel mai bine la orele de vârf, în special în zonele centrale. Titi Aur a explicat de ce

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.