Sofisme combinate

Cristinel MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 1033 din 25 ianuarie – 31 ianuarie 2024
image

Nu-i totuna să ai un schimb de replici cu cineva în absența unor martori sau să porți o discuție cu aceeași persoană în prezența unor (tele)spectatori. Altfel spus, și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează (ori ar trebui să conteze) destul de mult. În principiu, faptul că te exprimi în public te face să fii mai atent la ceea ce-ți iese „din stavila gurii” (cum ar zice Homer).

Așadar, de regulă, în împrejurările publice, manifestăm ceva mai multă grijă fie pentru a nu produce greșeli de limbă (de gramatică, mai ales), fie pentru a nu comite erori de logică (sofisme, îndeosebi). Într-adevăr, raționamentele falacioase (adică sofismele) pot fi și neintenționate, ivindu-se din prostie sau din neglijență. (Cînd apar în demonstrație, sofismele neintenționate se numesc paralogisme.) Altminteri, sofismele sînt adeseori intenționate, iar cei care le săvîrșesc caută să înșele în acest mod fie interlocutorul, fie publicul.

Cel mai frecvent, politicienii (din dispreț față de alegători sau, pur și simplu, fiindcă se cred mai deștepți decît aceștia) recurg la sofisme. Desigur că nu e vorba de așa-zisele „sofisme de cabinet” (adică „formale”, cu care se delectează logicienii), ci de „sofismele vieții cotidiene” (ca să preiau o distincție propusă de Leonard Gavriliu). Mai cu seamă atunci cînd sînt pe punctul de a pierde o dispută, cînd nu mai au argumente valide, politicienii nu se jenează să întrebuințeze sofisme chiar și în formă continuată (împletite ori în cascadă). Cu scop didactic, dau mai întîi un exemplu (non-politic) din sfera privată.

Cu mai mulți ani în urmă, un profesor de limba română a relatat o întîmplare de care a avut chiar el parte. Mergînd să facă plajă undeva (pe malul Dunării, pare-mi-se), taman după ce se instalase confortabil în bătaia soarelui, s-a trezit cu un individ care i-a atras atenția că respectiva porțiune de teren îi aparține și că ar face bine dacă ar elibera-o cît mai repede. Degeaba a insistat profesorul că nu face rău nimănui dacă stă și el acolo o vreme. Proprietarul s-a arătat neînduplecat, subliniind că „pe plăjile private nu intră cine vrea, cînd vrea”... Văzînd că nu are cu cine să discute, profesorul s-a ridicat să plece, nu înainte de a-i trînti cu năduf proprietarului această remarcă: „Și, dacă vrei dumneata să știi, forma corectă nu este plăji, ci plaje!”. La care replica proprietarului veni fără întîrziere: „Lasă-mă, dom’le, cu gramatica!”...

Este evident că profesorul nu voia să părăsească „șifonat” locul incidentului, așa că a apelat la un sofism de tipul ignoratio elenchi: observația de natură gramaticală era bună în sine, însă ea era irelevantă în raport cu tema discuției. Dacă dialogul cu pricina ar fi avut loc în public, probabil că proprietarul plajei ar fi rămas descumpănit la auzul reproșului lingvistic, dar așa, în condițiile date, el a recurs fără sfială (și) la un argumentum ad baculum (adică la „invocarea forței”).

Amicul meu intervine fără menajamente: „S-o crezi tu că se sinchisesc politicienii noștri de așa ceva! Nu-ți amintești ce imagine (sau reputație) și-a creat acea reprezentantă a unui anumit partid politic atunci cînd a rostit în fața camerelor de luat vederi avertizarea «Ciocu’ mic la ei, nu la noi, că sîntem la putere acuma!»? Tare îi mai păsa ei că se afla în spațiul public!”. Mai că-mi vine să-i dau amicului cîrcotaș următorul răspuns: „Hai să nu cădem nici noi în păcatul unei generalizări grăbite (care-i tot un sofism, numit și «accidentul convers»)! N-or fi toți politicienii autohtoni la fel”. Dar mă abțin. Dacă are dreptate?... Ofer în continuare un exemplu (tot real) din sfera publică și implicînd, de data aceasta, un politician (nu importă aici cine). La fel ca mai sus, încerc să reconstitui cît mai fidel, din memorie, scena în cauză.

Acum mai bine de două decenii, în cadrul unui talk-show (televizat), în timpul unei aprinse dispute „de idei”, un celebru politician român (foarte vehement din fire) a rămas fără replică preț de cîteva secunde. Tocmai el, care avea întotdeauna și în orișice situație vorbele la el! Interlocutorul său, un personaj mai puțin cunoscut, reușise cumva performanța (nici nu mai știu exact ce spusese) de a-i închide gura. Totuși, cel temporar amuțit nu s-a dat bătut și a ieșit din clinch, luminat la față. Descoperise ceva. S-a agățat triumfător de o stîngăcie stilistică din discursul celuilalt: „Aaa! O cacofonie! Zi drept! Ești inginer, nu-i așa? Ei, atunci se explică!”. Luat pe nepregătite, interlocutorul s-a fîstîcit nițel, timp suficient pentru ca impetuosul personaj să treacă abil mai departe, atacînd o altă temă.

Deci, iarăși, un caz tipic de ignoratio elenchi! „Da, numai că în acest exemplu cel care face imputarea lingvistică în public este, totodată, și individul cel mare și tare, adică politicianul lătrător...”, observă amicul meu, adăugînd: „Și atitudinea lui, dacă este una intimidantă, poate trece lesne drept un argumentum ad baculum. Iar, dacă mai are cumva și veleități de filolog ori de scriitor, atunci sugerează, pesemne, și un argumentum ad verecundiam (cam bizar, ce-i drept, întrucît presupune apelul la propria autoritate... în materie)”. Mă abțin din nou. N-aș vrea să-l încurajez să devină o ființă problematizantă. La ce i-ar folosi?

Cristinel Munteanu este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galați; doctor în filologie și doctor în filozofie, afiliat (ca îndrumător de doctorat) la UNSTPB, Centrul Universitar Pitești.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.

Parteneri

elevi clasa    foto theodora trusca (1) jpeg
Sondaj. Top 10 probleme identificate în școală de părinții elevilor. „Simt școala din ce în ce mai departe, din păcate”
Federația Asociațiilor de Părinți din România – EDUPART a dat publicității un sondaj realizat cu participarea a peste 20.000 părinți, din majoritatea județelor țării. Răspunsurile oferite pot constitui un punct important de plecare în discuțiile cu factorii de decizie.
image png
Te duci la culcare flămând? Cel mai comun obicei de slăbit sau capcana silențioasă care te îngrașă
Te-ai obișnuit să sari peste cină în speranța că vei slăbi? Ai auzit că „nu e bine să mănânci după ora 18”? Mulți adoptă acest comportament crezând că este o strategie eficientă de control al greutății.
Gianina Petrescu 12 foto arhiva personala jpg
Cel mai longeviv manechin din România. „Frumusețea nu are vârstă, iar feminitatea evoluează, nu dispare”
În vârstă de 44 de ani, Gianina Petrescu, deţine un adevărat record de longevitate în lumea modei din țara noastră: este manechin de la vârstă de 14 ani, având practic peste 30 de ani de modelling. Gianina are numeroase titluri de miss în carieră.
image png
Ce se întâmplă dacă bei un smoothie de banane în fiecare zi la micul dejun și care sunt beneficiile sale?
Diminețile sunt tot mai agitate, iar mulți dintre noi căutăm soluții rapide, dar sănătoase, pentru micul dejun.
Autostrada cu tuneluri, zona margina in șantier  video Adevărul Daniel Guță mp4 thumbnail png
Marile tuneluri din vestul României prind contur. Imagini spectaculoase de pe șantierul Autostrăzii Lugoj - Deva
Începute în februarie, lucrările de foraje la tunelurile de pe sectorul nefinalizat al Autostrăzii Lugoj – Deva au avansat semnificativ, iar pe șantier sunt mobilizați peste 700 de muncitori. „Autostrada cu tuneluri” trebuie finalizată în 2026.
a04e099e0b497b2612d448f9ca1ad2dade02a2cb webp
Exploziile care au distrus unul din cele mai mari arsenale de rachete ale Rusiei, provocate de neglijență, spun serviciile secrete britanice
O combinație de manipulare defectuoasă a armelor și practici de depozitare necorespunzătoare a dus probabil la exploziile care au distrus arsenalul Direcției Principale de Rachete și Artilerie 51 (GRAU) a Rusiei la sfârșitul lunii aprilie, a declarat miercuri Ministerul britanic al Apărării.
image png
Grădinarii ascund acest truc. Singurul ingredient care face iarba să fie perfect verde
Cum se face că, în timp ce la unii iarba crește rară, galbenă sau acoperită de mușchi, la alții pare desprinsă dintr-o reclamă – de un verde intens, densă și catifelată?
El Alamein, „Maldivele Egiptului” de pe coasta Mediteranei o nouă destinație pentru turiștii români Sursă Join Up
Egiptul, țara în care negocierea este un obicei, iar prețurile pot fi reduse chiar și de două-trei ori
Egiptul oferă o experiență climatică unică, cu aer uscat, temperaturi constante și briza răcoritoare care fac ca +35°C să fie o temperatură surprinzător de suportabilă. Mai mult, obișnuitele negocieri vă pot ajuta să obțineți prețuri și de două-trei ori mai mici.
analiza-economica-proiectie-financiara-economist-calcule-grafice-evaluare-companii
Criza lanțurilor de aprovizionare. Cum forțează războiul comercial companiile să caute alternative
Creșterea volatilității pieței, provocată de schimbările politicilor comerciale și tarifare, va amâna cel mai probabil deciziile de investiții, însă motivația pentru realizarea de tranzacții se va menține.