Mama, între Leagăn și Lege

Alina NECȘULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 1038 din 29 februarie – 6 martie 2024
image

În ultimele decenii, în mare parte datorită „teoriei atașamentului”, rolul și responsabilitatea mamelor au devenit covîrșitoare. Cu puțin timp în urmă, în discursul comun apăreau frecvent calificativele improprii (copilul este rău sau cuminte) în care totul era pus pe seama bebelușului. Odată, însă, cu dezvoltarea traiului de viață urban și cu reducerea natalității, copilul nu mai e doar rezultatul uniunii sexuale a părinților, ci a devenit un proiect, iar a fi „o mamă bună” a devenit o miză absolut majoră. Astfel, responsabilitatea privind dezvoltarea curentă și viitoare a copilului, cu tot cu o întreagă literatură horror despre tulburările copilului, devine o presiune asupra mamei. Cît de bună sau cît de rea să fie, cîtă frustrare să permită, cîtă gratificare să ofere, ce înseamnă să fie lăsat copilul să plîngă, cînd să fie liniștit? O mamă are multe funcții diferite și interconectate în raport cu copilul ei: are rol de oglindă, prin faptul că vede bine și bun în copil, îi permite să-i folosească corpul pentru hrană și liniștire, deci se pune fizic la dispoziție, este un scut împotriva agresiunilor din mediul înconjurător, prezintă copilului lumea interioară prin numirea emoțiilor pe care acesta le trăiește și prin sprijinul pe care îl oferă în procesarea situațiilor de suferință din viața copilului. Mama este cea care participă la stările copilului, le procesează pentru el și le dă sens. 

Mamele sînt „continue”, dîndu-le astfel copiilor un sentiment de stabilitate care le structurează identitatea. A fi mamă înseamnă a fi disponibilă permanent. Spre deosebire de timpul tatălui, timpul mamei este mult mai ambiguu delimitat. Această caracteristică a timpului feminin are ca rezultat o lipsă de granițe, care afectează toate celelalte arii din viața unei femei. Activitatea de îngrijire a copilului tinde să ocupe, cel puțin acasă, tot timpul mamei. Mama este disponibilă pentru  copilului ei ca un reper de reziliență. Asta înseamnă că un copil se reîntoarce la mamă pentru a se regăsi pe sine atunci cînd simte că se poate dezintegra din cauza anxietății copleșitoare. Mai ales la început, eul este labil și apelează deseori la dezintegrare defensivă. 

Baza de siguranță pe care o reprezintă mama pentru copil funcționează doar în măsura în care ea poate să își asume și este învestită de copil cu un rol pasiv. Aceasta conturează o distanță care crește pe măsură ce copilul dă semne că instituirea bazei de siguranță e mai solidă. Ulterior, de aici rezultă capacitatea copilului de a fi singur. Capacitatea aceasta de a putea fi singur în prezența cuiva are la bază introiecția mamei, care nu avea alt scop decît să fie în preajma copilului pentru a se asigura că este în siguranță, fără să intervină nesolicitată. 

O mamă facilitează apariția funcției autoprotective prin dezvoltarea Supraeului matern. Mama interzice dorințele criminale ale copilului și dă o limită urii, avînd, deci, și funcția de socializare. Ea este cea care oprește copilul mic din a ucide pe bebelușul uzurpator. Întrebarea importantă pe care societatea și-o adresează de mulți ani, și anume „Cum învață copiii să agreseze?”, poate că este greșit formulată. O reformulare mai adecvată a întrebării ar fi „Cum învață copiii să nu agreseze?”. De la această reașezare a perspectivei a formulat Juliet Mitchell așa numită „lege a mamei”. Dacă „legea tatălui”, conform lui Freud, interzice incestul și stabilește ordinea pe verticală, legea mamei stabilește ordinea pe axa orizontală, între frați, punînd o limită urii. Această limită/interdicție a uciderii fraților, transmisă și susținută de mamă, poate lua ulterior forma unui război interior, a unei depresii clinice, cum este melancolia simbolică lui Hamlet, din care poate izbucni un soi de război legitim. Și alte animale se luptă, fără îndoială, unele avînd chiar un anumit grad de socializare, dar nici o specie nu cunoaște acest gen de război așa cum îl cunosc oamenii. Din cîte știm, nici un animal nu are acea violență interioară, acea luptă cu sine, care este o caracteristică importantă pentru ceea ce denumim „depresie clinică” în psihiatrie sau „melancolie” în psihanaliză. Ceea ce numesc „război” reprezintă o violență interzisă care este îndreptată fie spre interior, ca stare de rău psihic, fie spre exterior, și poate lua două forme: fie de autoapărare sau, dacă aceasta nu poate fi uzitată și susținută, forma interzisă a criminalității. 

Rădăcina comună a violenței legale și ilegale este lupta pentru supraviețuire și se poate foarte bine observa la copii în timpul numit în jargonul de specialitate „teribilii doi”, adică în primii doi-trei ani de dezvoltare. Apariția celui de-al doilea bebeluș generează o asemenea violență pentru primul, care resimte, pe de o parte, pierderea mamei și, pe de alta, că un alt bebeluș îi ia locul, că un uzurpator fără milă anihilează „bebelușenia” primului. Bineînțeles că acești copii nu cunosc moartea, nici în concept și nici în consecința ei definitivă. Mai tîrziu, copilul se va juca de-a împușcatul cu reînviere imediată, dar cît este încă mic, el dorește ca bebelușul să fie îndepărtat definitiv și lucrurile să revină la cum erau. Dacă uciderea nu ar fi interzisă din vreme de „legea mamei”, copilul mic ar deveni Cain la maturitate, iar fapta vinovată ar fi ca uciderea regelui Hamlet de Claudius. 

Simplu spus, dar nu simplu de făcut, a fi mamă este un fel de a fi care presupune o echilibristică între adăpostire și ghidaj, un acordaj complex între blîndețe și impunere de reguli și structuri. Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.

Alina Necșulescu este psihoterapeut specializat în psihanaliză.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.

Adevarul.ro

image
Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român
Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea
image
Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”
Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute
image
Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”
Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.