Cabinetul de curiozități al evoluției

Laura-Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1033 din 25 ianuarie – 31 ianuarie 2024
image

În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore. Din perspectiva cercetării, avantajul acestei înrudiri este conservarea pe parcursul evoluției a multor trăsături fiziologice și mecanisme moleculare, astfel încît, în unele cazuri, cum spunea biochimistul francez Jacques Monod cu privire la unele aspecte genetice, „ce se aplică bacteriei E. coli este valabil și pentru elefant”. Studiind E. coli în laborator, Monod folosea un „organism model”, știind că poate presupune că unele principii fundamentale se vor fi păstrat pe parcursul evoluției de la bacterii pînă la elefant sau la om. Laureat al premiului Nobel în 1965, Monod s-a folosit de bacterii pentru a înțelege mai multe despre cum este citită și „interpretată” de către celule informația genetică codificată în ADN. Alte organisme model mai apropiate de oameni pe arborele evoluției, precum muștele sau șoarecii, sînt folosite pentru a studia mecanisme mai complexe, cum ar fi disfuncționalitățile care duc la îmbolnăvirea organismului. Mai mult, deși cercetarea se bazează pe similaritatea dintre biologia organismelor model și cea umană, diferențele dintre organisme care contribuie la diversitatea speciilor sînt și ele surse importante de cunoaștere care merită investigate. De exemplu, organismele care își pot regenera cu ușurință țesuturile sînt studiate pentru a desluși trăsăturile moleculare și celulare ce le dau această abilitate, în speranța de a folosi aceste descoperiri pentru a găsi o cale de a repara țesturile umane lezate.

O astfel de capacitate regenerativă o au diverse specii de salamandre, cum ar fi axoloții, care își pot regenera degetele, cozile și picioarele. Această abilitate a salamandrelor a fost observată încă din secolul al XVIII-lea de preotul și biologul italian Lazzaro Spallanzani, care a descris regenerarea cozilor lor în urma amputării și a remarcat apoi această abilitate de regenerare a țesuturilor și la alte organisme, precum melcii și mormolocii. În mod similar, mulți cercetători studiază peștii zebră, care sînt oricum un organism model, dar au și o abilitate remarcabilă de a-și regenera celulele din diverse organe, inclusiv cele nervoase în urma unei leziuni în creier. Un alt exemplu sînt hidrele, mici animale acvatice, care asemenea monstrului mitic ce le dă numele, își pot regenera complet capetele. În plus, există și organisme care sînt mult mai rezistente decît oamenii la diverse boli. Șobolanul-cîrtiță golaș (naked mole rat) este studiat pentru că este deosebit de rezistent la cancer, celulele canceroase nereușind să îi acapareze țesuturile. Totodată, aceste rozătoare sînt studiate și pentru că îmbătrînesc foarte încet, trăind și pînă la 37 de ani – o vîrstă foarte impresionantă pentru un astfel de animal. 

În unele cazuri, abilitățile speciale ale organismelor se pot dovedi utile pentru cercetare în sine, devenind noi instrumente de investigare. De pildă, unele alge verzi unicelulare, microorganisme care trăiesc în unele ape și soluri, produc un tip de molecule numite rodopsine microbiene, care sînt activate de lumină, permițînd micilor organisme să navigheze în mediul în care se află. Folosindu-se de aceste molecule, ingeniozitatea unor cercetători a condus la o nouă metodă de a studia circuitele din care fac parte neuronii din creier. Întrucît neuronii comunică și prin semnale electrice, formînd „rețele” care străbat diversele zone ale creierului, pot fi urmărite efectele activării unui anumit grup de neuroni cărora le-au fost transferate moleculele sensibile la lumină ale algelor. Activate de lumina unui laser, aceste molecule schimbă activitatea electrică a neuronilor, astfel încît se pot analiza efectele acestei activări selective în organisme model. E ca și cum ar fi fost găsit un întrerupător care poate „aprinde” acele porțiuni din creier. În acest mod, cercetătorii au început să descopere mai multe despre rolul diverselor grupuri de neuroni din creier și al circuitelor din care fac parte, cum ar fi cele care sînt implicate în somn.

Există și cazuri în care abilitățile neobișnuite ale unor organisme sînt studiate în afara cercetării biomedicale, în special pentru a crea noi materiale sintetice. Șopîrlele gecko se pot urca pe suprafețe netede cu mare ușurință, iar performanța lor a inspirat cercetarea mecanismelor biologice care le fac tălpile suficient de lipicioase pentru a se cățăra, ducînd apoi la crearea unor noi materiale sintetice cu o funcționalitate similară. Totodată, păianjenii sînt studiați pentru a înțelege cum produc și din ce e alcătuită mătasea din care își țes pînzele, aceasta fiind un material deopotrivă foarte rezistent și foarte elastic.

Începînd cu perioada Renașterii, „curiozitățile” naturii se regăseau de multe ori în colecțiile excentrice de obiecte rare expuse în Wunderkammern – cabinete de curiozități. Aliniate pe rafturile cabinetelor, speciile neobișnuite, uneori aduse de foarte departe, atestau fascinația colecționarilor față de diversitatea și imprevizibilitatea naturii. Pierzîndu-și locurile de pe astfel de rafturi, care acum mai există doar prin muzee și colecții private, speciile cu trăsături remarcabile rămîn o sursă de cunoaștere la care cercetătorii se întorc mereu pentru a găsi soluții la problemele noi și vechi ale științei.

Laura-Yvonne Gherghina este doctorand în Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe la Universitatea din Cambridge.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.