La fața timpului

Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.

Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”

Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.

Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...

Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.

Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.

Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.

În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.

Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.

Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.

Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.

Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.

Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.

Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri

Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.

Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.

Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.

Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.

„No sabemos qué cosa es el universo” – nu știm care e de fapt natura universului.

Dintotdeauna, cunoașterea și inteligența au fost asociate cu lumina.

Cum să nu te mire puzderia de reclame care cheamă la protecția animalelor, cînd statul, inițiatorul lozincilor, este cel care nu-și respectă propriile îndemnuri...

Anul 2024 va fi un an crucial din punct de vedere politic la nivel global.

Desigur că uneori este nevoie și de reforme, în mai toate domeniile.

„nu există știință fără creativitate și nici artă fără cunoaștere”.

Istoria se repetă în mod păgubos doar dacă omul nu învață din propria istorie și nu permite reașezarea reliefului psihic.

În momentul în care Sf. Augustin (secolele IV-V d.Hr.) a surprins un călugăr (Sf. Ambrozie) care practica lectura în gînd, s-a mirat foarte tare.

Căci nu este nimic mai miraculos în viață decît să ajungi să fii ceea ce ai visat tu însuți să fii.

„Că rechinu-și poartă dinții / La vedere, e știut. / Dar Macheath are un șiș / Ce rămîne nevăzut."

„Nu pot înțelege ceea nu pot crea”.

În practică, este bine cunoscut că cei mai buni critici ai cuiva sînt discipolii lui, iar cei mai buni dintre discipoli sînt totodată şi cei mai critici.

Joaca poetizează viața și sufletul punînd la lucru creativitatea și prin aceasta ea devine un precursor al culturii. Prin urmare, joaca nu este naivitate, ci o formă de poezie științifică.

Sîntem îndemnați să nu cădem în catastrofism, să nu dramatizăm exagerat o situație soldată cu o poveste despre victime nevinovate și culpabili neglijenți.

Agenda bunei guvernări și-a pierdut eticheta, dar continuă să trăiască și a devenit o amenințare existențială.

Știința e arta rezolvabilului

În ziua de 23 august a.c., fondatorul revistei noastre, dl Andrei Pleșu, a împlinit o vîrstă dintre acelea care cer jubileu.

Multă vreme, chiar tîrziu în anii 1980, unii intelectuali din Occident încă pariau pe modelul planificării centralizate ca model de dezvoltare superior mecanismelor pieței libere.

Cînd ochii nu văd, inima nu cere” și nici nu plînge.

Mens sana in corpore sano? Uite ce belea îi poate veni omului pe cap din Antichitatea clasică, dacă o caută cu lumînarea...”.