Rita Levi-Montalcini, o artistă a științei

Laura Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1020 din 26 octombrie – 2 noiembrie 2023
Rita Levi-Montalcini
Rita Levi-Montalcini

Cercetătoarea, scriitoarea și mai apoi senatoarea Rita Levi-Montalcini a făcut una dintre cele mai importante descoperiri din neurobiologie ale secolului trecut, pentru care a și primit premiul Nobel în 1986. Pînă să ajungă acolo însă, Levi-Montalcini a avut un parcurs tumultuos, pe care l-a povestit în autobiografia sa Elogio dell’imperfezione / Elogiu adus imperfecțiunii (1988; titlul face aluzie la poemul lui Yeats, Alegerea / The Choice în care poetul spune că omul e forțat să aleagă între perfecțiunea vieții și cea a muncii căreia i se dedică). La începutul anilor 1930, Levi-Montalcini era studentă la Medicină la Universitatea de Torino, unde i-a avut colegi de generație pe alți doi importanți cercetători ai secolului trecut, Salvador Luria și Renato Dulbecco, laureați și ei ai premiului Nobel în medicină în 1969 și 1975, respectiv. Alături de colegii ei, Levi-Montalcini lucra și în laboratorul profesorului Giuseppe Levi, care a format multe din mințile tinere de atunci. După 1938, însă, toate activitățile academice ale Ritei Levi-Montalcini au fost întrerupte din cauza noilor legi antisemite promulgate de Mussolini. În ciuda interdicției de a mai lucra în mediul academic, Levi-Montalcini și-a continuat cercetările improvizînd un laborator la ea în cameră, în apartamentul pe care îl împărțea cu familia ei în Torino. Cînd sirenele anunțau un nou bombardament asupra orașului, Levi-Montalcini își strîngea microscopul și specimenele, cărîndu-le cu ea în adăpostul din pivniță. Experimentele pe care le-a făcut în acea perioadă au arătat, printre altele, că celulele nervoase care se extind prin corp mor atunci cînd nu reușesc să își atingă țintele către care încearcă să ajungă. Tot în aceste experimente a inventat o nouă metodă de microchirurgie, folosind ace de cusut pentru a diseca fibrele fine ale nervilor din embrionii de pui, metodă la care s-a referit apoi în glumă ca fiind „à la Renaissance”.

La scurt timp după finalul războiului, Viktor Hamburger, un important cercetător german ale cărui lucrări o inspiraseră pe Levi-Montalcini să studieze unele aspecte ale dezvoltării celulelor nervoase, care se afla în Statele Unite încă dinainte de începerea războiului, i-a trimis o scrisoare. Citind articolele tinerei cercetătoare, pe care aceasta reușise să le publice în timpul războiului în Belgia și la Vatican pentru a evita interdicțiile din Italia, a fost impresionat de rezultatele și de inventivitatea ei, invitînd-o să devină post-doctorandă în laboratorul său de la Universitatea Washington din St Louis. În laboratorul lui Hamburger, Levi-Montalcini a început să studieze un fenomen care o fascina, cel prin care celulele nervoase expuse unei tumori cresc către tumoare, fiind parcă „stimulate” de un semnal venit de la celulele canceroase. Lucrînd cu un alt cercetător, biochimistul Stanley Cohen, au făcut experimente pentru a înțelege în ce fel celulele nervoase cresc și sînt „atrase” de miezul tumorii. Alături de Cohen, Levi-Montalcini a reușit să descopere macromolecula responsabilă pentru această „atracție”, care stimulează înmulțirea fibrelor nervoase, pe care cei doi au denumit-o factorul de creștere a nervilor, nerve growth factor (NGF), descoperire pentru care au primit mai apoi premiul Nobel. 

O persoană importantă din viața Ritei Levi-Montalcini a fost sora ei geamănă, pictorița Paola Levi-Montalcini. Rita spunea că, deși nu avea talentul artistic al surorii sale, fusese puternic influențată de aceasta din urmă, considerîndu-se chiar „mai mult o artistă decît un om de știință”. Prin aceasta nu sugera o nepăsare cu privire la acuratețea cercetărilor sale, ci mai degrabă o abordare pe care o numea intuitivă, evitînd un mod impus de a gîndi. Rita Levi-Montalcini a murit în 2012, la 103 ani – o artistă-om de știință „à la Renaissance”.

Importanța creativității în cercetare e probabil legată de motivul pentru care în acest domeniu se pleacă de la întrebări și nu de la metode, modul de a aborda o întrebare pentru a-i găsi răspunsul fiind strîns legat de ingeniozitate. De exemplu, în 2003, doi cercetători americani care studiau cum se formează ciocurile păsărilor, un model important pentru a înțelege dezvoltarea cranio-facială, au creat himere între embrionii de prepelițe și cei de rațe, transplantînd celulele din zona care avea să devină mai tîrziu ciocul unei rațe într-o prepeliță și viceversa. Obținînd embrioni de rață cu ciocuri asemănătoare celor de prepeliță și prepelițe cu ciocuri asemănătoare celor de rață, au arătat că celulele care vor forma ciocurile „știu” deja ce tip de cioc, de rață sau de prepeliță, trebuie să formeze înainte ca dezvoltarea acestor structuri să fie vizibilă.

Cu privire la raportul dintre știință și artă, biologul și eseistul Stephen Jay Gould a scris în culegerea I Have Landed(2002) despre știința și arta lui Vladimir Nabokov care a fost pasionat toată viața de fluturi. Mai mult decît un amator, Nabokov a publicat articole științifice cu privire la taxonomia fluturilor și a fost cercetător la muzeul de zoologie de la Harvard. Deși fluturii apar uneori în opera sa, Nabokov a insistat că nu au vreun caracter simbolic, ci pur și simplu e vorba de niște fluturi din peisaj. Deși separa în acest fel știința sa de arta sa, neacceptînd o variantă simplă prin care una devine cealaltă, în ceea ce privește relația dintre cele două Nabokov a spus într-un interviu că „there is no science without fancy, and no art without facts” – „nu există știință fără creativitate și nici artă fără cunoaștere”.

Laura-Yvonne Gherghina este doctorand în Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe la Universitatea din Cambridge.

p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.
p 22 sus WC jpg
Cît de încăpător e microuniversul?
„No sabemos qué cosa es el universo” – nu știm care e de fapt natura universului.
image png
Superficialitatea lucitoare
Dintotdeauna, cunoașterea și inteligența au fost asociate cu lumina.
image png
Literatură, trufe, lozinci
Cum să nu te mire puzderia de reclame care cheamă la protecția animalelor, cînd statul, inițiatorul lozincilor, este cel care nu-și respectă propriile îndemnuri...
image png
Statu quo res ante bellum erat1
Anul 2024 va fi un an crucial din punct de vedere politic la nivel global.
image png
Tot un fel de fard
Structura limbii e identică, dar vocabularul e manipulat astfel încît să servească cultura, nu invers.
image png
Vibrații, schimbare și golire de sens
Desigur că uneori este nevoie și de reforme, în mai toate domeniile.
image png
Repetăm sau ieșim din tipar?
Istoria se repetă în mod păgubos doar dacă omul nu învață din propria istorie și nu permite reașezarea reliefului psihic.
image png
Acest „ca și”...
În momentul în care Sf. Augustin (secolele IV-V d.Hr.) a surprins un călugăr (Sf. Ambrozie) care practica lectura în gînd, s-a mirat foarte tare.
p 22 jpg
Eu însumi și totuși altul
Căci nu este nimic mai miraculos în viață decît să ajungi să fii ceea ce ai visat tu însuți să fii.
image png
„Un flașnetar cîntă o baladă”
„Că rechinu-și poartă dinții / La vedere, e știut. / Dar Macheath are un șiș / Ce rămîne nevăzut."
image png
A crea pentru a înțelege
„Nu pot înțelege ceea nu pot crea”.
image png
Lupii tineri
În practică, este bine cunoscut că cei mai buni critici ai cuiva sînt discipolii lui, iar cei mai buni dintre discipoli sînt totodată şi cei mai critici.
p 23 WC jpg
În mijlocul omului – sau de ce avem nevoie de cunoaștere –
Cum oare putem merge prin lume fără cunoașterea de sine, altfel decît orbecăind și suferind? Avem nevoie de psihologie și de logică.
image png
Joaca este un lucru serios
Joaca poetizează viața și sufletul punînd la lucru creativitatea și prin aceasta ea devine un precursor al culturii. Prin urmare, joaca nu este naivitate, ci o formă de poezie științifică.
p 22 WC jpg
Principiul precauției între etic și politic
Sîntem îndemnați să nu cădem în catastrofism, să nu dramatizăm exagerat o situație soldată cu o poveste despre victime nevinovate și culpabili neglijenți.
p 7 WC jpg
Buna guvernare e o idee proastă
Agenda bunei guvernări și-a pierdut eticheta, dar continuă să trăiască și a devenit o amenințare existențială.
p 22 adevarul ro jpg
România colonială a anului 1907
Din fondurile obținute drept despăgubiri ar fi apărut conace încă și mai somptuoase decît cele incendiate.
p 22 Sydney Brenner WC jpg
Arta
Știința e arta rezolvabilului
p 23 Constantin Radulescu Motru WC jpg
Despre suveranitate și limitele sale necesare, cu ajutorul lui Constantin Rădulescu-Motru
Adică exact timpul necesar pentru ca posibila ieșire din UE să fie urmată de reorientarea rapidă către Est.
p 21 adevarul ro jpg
Daruri
În ziua de 23 august a.c., fondatorul revistei noastre, dl Andrei Pleșu, a împlinit o vîrstă dintre acelea care cer jubileu.
p 23 Marcel Duchamp, Fintina jpg
„Limba brutală” și sentimentul de realitate
Omul redus la înjurături nu este decît un revoltat dezarmat.
p 21 jpg
De ce eșuează națiunile?
Multă vreme, chiar tîrziu în anii 1980, unii intelectuali din Occident încă pariau pe modelul planificării centralizate ca model de dezvoltare superior mecanismelor pieței libere.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic