Vibrații, schimbare și golire de sens

Cristinel MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 1021 din 2 noiembrie – 8 noiembrie 2023
image

Înainte se foloseau (și se mai folosesc încă) expresii precum „nu sîntem pe aceeași lungime de undă” sau (una chiar mai veche) „nu vorbim aceeași limbă”. Mai nou, te poți trezi cu o avertizare de tipul: „Eh, nu simți vibrația!”. Dinspre engleză, îl avem deja pe prescurtatul vibe [vaib], care s-a specializat oarecum, referindu-se la un fel de „semnal intuitiv” pe care-l poți avea în legătură cu o persoană sau cu un lucru. Dacă nu simți vibe-ul, nu e bine. Nu intri în atmosferă...

Firește, știința modernă ne-a arătat că totul este vibrație: și sunetul, și lumina, de pildă, doar că au cauze și moduri de propagare diferite. Mai mult decît atît (de la Einstein citire), știința ne-a învățat și că totul este energie. Există vibrații dorite (de exemplu, vibrația diapazonului sau a conului unui difuzor) și vibrații nedorite (în cazul motoarelor termice și electrice, bunăoară). Vibrațiile nedorite nu doar că produc sunete neplăcute, ci (mai ales) conduc la pierderea de energie...

Unii iau din aceste descoperiri numai ce le convine, ajungînd repede la subterfugii de genul ignoratio elenchi. Vine omul supărat și-i raportează șefului o problemă care-l macină, iar cel din urmă – pac! – îi servește senin răspunsul pregătit dinainte: „Aș! Nu simți vibrația. Nu simți energia. Ești negativist!”... Și gata. Asta e tot. Iar omul rămîne descumpănit, întrebîndu-se ce are a face spiritul vibrator cu problema în cauză.

Dinspre Heraclit (pe căi directe sau indirecte) a prins să umble următoarea zicere: „Singurul lucru constant (în lume / în viață) este schimbarea”. A fost pusă recent în circulație și de o reclamă TV și, uite-așa, a început respectiva formulă filozofică să fie invocată și de copii (inclusiv la TV). Nu-i rău că a fost preluată, numai că taman unii oameni (mai) mari, de la care avem unele așteptări, o întrebuințează ca justificare pentru tot felul de acțiuni vrednice de mirare (ca să nu zic „demolatoare”).

E adevărat că lumea este în permanentă schimbare, că realitatea se prezintă ca „proces”, dar ceea ce uită oamenii superficiali (foarte încîntați de tot ceea ce le apare ca nou, însă disprețuitori la adresa tradiției) este că nu poți construi cunoașterea decît pe elementele stabile, pe concepte, pe definiții etc. Și acestea din urmă se pot schimba în timp, dar schimbarea survine în cazul lor mult mai greu, tocmai pentru că este nevoie de asigurarea unei constanțe a gîndirii și a științei. De aceea spunea Aristotel că, pentru a gîndi, ai nevoie și de repaus (și de aceea ne și exprimăm așa uneori: „Dacă stăm nițel și ne gîndim...”). De aceea avem nevoie de limbaj, care (așa cum observa John Dewey) creează o punte peste prăpastia dintre „esențe” și „existențe”. Din acest motiv, de fapt, limbajul se modifică mult mai lent decît alte forme ale culturii. Dacă semnificațiile cuvintelor s-ar schimba peste noapte, nu am mai putea să ne înțelegem între noi a doua zi...

Oamenii superficiali confundă dinamica realității cu dinamica științei (adică a cunoașterii realității). Fiecare are ritmul propriu, însă cea din urmă presupune și constanță ori stabilitate, nu doar mișcare. „Uf! Iar filozofie? Mă ia cu amețeală!”, intervine interlocutorul meu. „N-ai putea dumneata să dai și un exemplu sau chiar două, dintre cele aflate la îndemînă, ca să pricep mai bine?” De acord! Voi încerca să fiu mai explicit. Schimbarea, atunci cînd se produce în mod firesc, se face gradual. Ai posibilitatea să percepi cum era lucrul în cauză ieri și cum este același lucru azi, ușor modificat. Însă, cînd din ceva faci deodată altceva (cu totul altceva; de pildă, dintr-un om faci un leu), atunci vorbim de magie, și nu de evoluție naturală.

La fel se întîmplă și cu conceptele, doar că dinamica aceasta se petrece la nivel mental. De exemplu, ca specie literară, ai mai întîi basmul, care este de origine populară. Cînd apare basmul cult, evident că-l numești pe celălalt basm popular, ca să marchezi deosebirea. Basmul cult aduce unele modificări în raport cu cel popular (trăsături în plus sau în minus), dar continuăm să-l numim basm și pe acesta, fiindcă partea comună, pe care o împărtășește cu basmul popular, este mai mare și mai importantă decît partea diferențelor.

Desigur că uneori este nevoie și de reforme, în mai toate domeniile. Nimeni nu neagă însemnătatea și utilitatea reformelor (necesare), doar că unii merg astfel prea departe: ajung să opereze cu aceiași termeni, pe care-i golesc însă complet de sensul originar și-i umplu rapid cu substanța conceptuală convenabilă lor. Se pot reforma așa pînă și instituții foarte vechi, cu o bogată și sănătoasă tradiție în spate.

Cristinel Munteanu este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galați; doctor în filologie și doctor în filozofie, afiliat (ca îndrumător de doctorat) la IOSUD – Universitatea din Pitești.

Foto: wikimedia commons

p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.
p 22 sus WC jpg
Cît de încăpător e microuniversul?
„No sabemos qué cosa es el universo” – nu știm care e de fapt natura universului.
image png
Superficialitatea lucitoare
Dintotdeauna, cunoașterea și inteligența au fost asociate cu lumina.
image png
Literatură, trufe, lozinci
Cum să nu te mire puzderia de reclame care cheamă la protecția animalelor, cînd statul, inițiatorul lozincilor, este cel care nu-și respectă propriile îndemnuri...
image png
Statu quo res ante bellum erat1
Anul 2024 va fi un an crucial din punct de vedere politic la nivel global.
image png
Tot un fel de fard
Structura limbii e identică, dar vocabularul e manipulat astfel încît să servească cultura, nu invers.
image png
Rita Levi-Montalcini, o artistă a științei
„nu există știință fără creativitate și nici artă fără cunoaștere”.
image png
Repetăm sau ieșim din tipar?
Istoria se repetă în mod păgubos doar dacă omul nu învață din propria istorie și nu permite reașezarea reliefului psihic.
image png
Acest „ca și”...
În momentul în care Sf. Augustin (secolele IV-V d.Hr.) a surprins un călugăr (Sf. Ambrozie) care practica lectura în gînd, s-a mirat foarte tare.
p 22 jpg
Eu însumi și totuși altul
Căci nu este nimic mai miraculos în viață decît să ajungi să fii ceea ce ai visat tu însuți să fii.
image png
„Un flașnetar cîntă o baladă”
„Că rechinu-și poartă dinții / La vedere, e știut. / Dar Macheath are un șiș / Ce rămîne nevăzut."
image png
A crea pentru a înțelege
„Nu pot înțelege ceea nu pot crea”.
image png
Lupii tineri
În practică, este bine cunoscut că cei mai buni critici ai cuiva sînt discipolii lui, iar cei mai buni dintre discipoli sînt totodată şi cei mai critici.
p 23 WC jpg
În mijlocul omului – sau de ce avem nevoie de cunoaștere –
Cum oare putem merge prin lume fără cunoașterea de sine, altfel decît orbecăind și suferind? Avem nevoie de psihologie și de logică.
image png
Joaca este un lucru serios
Joaca poetizează viața și sufletul punînd la lucru creativitatea și prin aceasta ea devine un precursor al culturii. Prin urmare, joaca nu este naivitate, ci o formă de poezie științifică.
p 22 WC jpg
Principiul precauției între etic și politic
Sîntem îndemnați să nu cădem în catastrofism, să nu dramatizăm exagerat o situație soldată cu o poveste despre victime nevinovate și culpabili neglijenți.
p 7 WC jpg
Buna guvernare e o idee proastă
Agenda bunei guvernări și-a pierdut eticheta, dar continuă să trăiască și a devenit o amenințare existențială.
p 22 adevarul ro jpg
România colonială a anului 1907
Din fondurile obținute drept despăgubiri ar fi apărut conace încă și mai somptuoase decît cele incendiate.
p 22 Sydney Brenner WC jpg
Arta
Știința e arta rezolvabilului
p 23 Constantin Radulescu Motru WC jpg
Despre suveranitate și limitele sale necesare, cu ajutorul lui Constantin Rădulescu-Motru
Adică exact timpul necesar pentru ca posibila ieșire din UE să fie urmată de reorientarea rapidă către Est.
p 21 adevarul ro jpg
Daruri
În ziua de 23 august a.c., fondatorul revistei noastre, dl Andrei Pleșu, a împlinit o vîrstă dintre acelea care cer jubileu.
p 23 Marcel Duchamp, Fintina jpg
„Limba brutală” și sentimentul de realitate
Omul redus la înjurături nu este decît un revoltat dezarmat.
p 21 jpg
De ce eșuează națiunile?
Multă vreme, chiar tîrziu în anii 1980, unii intelectuali din Occident încă pariau pe modelul planificării centralizate ca model de dezvoltare superior mecanismelor pieței libere.

Adevarul.ro

image
Ce a răspuns Inteligența Artificială despre Marea Unire de la Alba Iulia. Eroarea pe care o face ChatGPT
Softul de inteligență artificială ChatGPT are răspunsuri la întrebări ce au legătură cu Marea Unire de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Face, însă, o eroare, confundând Sala Unirii cu Catedrala Ortodoxă, care a fost construită abia în 1922.
image
Renumit medic pediatru, avertisment: „Tocmai am văzut un caz sever de rujeolă, boală care, cred unii, nu există”
Medicul pediatrul Mihai Craiu avertizează depre o boală care „există și produce complicații grave, unele mortale” . Este vorba despre rujeola, despre care unii părinți cred că „bolile acestea, ale copilăriei, existau numai în timpul comunismului sau apar în țări africane”
image
Cum i-a făcut România magică să plângă de emoție pe mai mulți americani. „Nu credeam să mi se întâmple așa repede” VIDEO
Frumusețiile României și simplitatea și sufletul curat al românilor sunt de multe ori apreciate de turiștii și de vloggerii care ajung aici din străinătate. În unele cazuri, aceștia sunt copleșiți și ajung chiar să verse lacrimi, emoționați. De 1 Decembrie, „Adevărul” relatează trei astfel de cazuri

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic