A crea pentru a înțelege

Laura Yvonne GHERGHINA
Publicat în Dilema Veche nr. 1016 din 28 septembrie – 4 octombrie 2023
Camillo Golgi
Camillo Golgi

Deși în 1906 împărțeau premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru studiile lor asupra anatomiei creierului, italianul Camillo Golgi și spaniolul Santiago Ramón y Cajal aveau viziuni complet diferite asupra structurii pe care o studiau. Urcînd pe scenă să își țină discursul, Golgi a sintetizat „teoria neuronală” susținută de Cajal pentru ca apoi să spună că, din păcate, nu poate fi de acord cu ea, deși admiră „înaltul intelect al ilustrului meu coleg spaniol”. Ambii anatomiști prezentaseră în studiile lor descrieri ale structurilor asemănătoare cu ramurile unor copaci care se extind din corpul celulelor nervoase. Golgi, observînd o mulțime de celule din care ieșeau structuri precum ramurile unui arbore, care păreau a fi unite între ele, vedea creierul ca pe o pînză sau un sincițiu. După el, creierul nu era format din unități distincte, ci toate celulele nervoase formau o rețea neîntreruptă, astfel încît studiul neuronilor în afara ei nu putea avea nicio noimă. Dimpotrivă, Cajal, observînd aceiași „arbori”, vedea o mulțime de celule care, deși comunicau între ele, nu formau un continuum, așa cum credea Golgi. Cajal spunea că, deși teoria lui Golgi era elegantă și chiar atrăgătoare, avînd deopotrivă „prestigiul armoniei și al clarității”, „natura nu pare să fie conștientă de nevoia intelectului nostru de a găsi ușurință și uniformitate, ci pare mai curînd să prefere ce e mai complicat și divers”. La scurt timp după ce aceste opinii contradictorii au fost prezentate, teoria neuronală a lui Cajal a fost întărită de o reușită experimentală a americanului Ross Harrison. În 1910, Harrison a publicat un articol anunțînd că a reușit să izoleze celulele nervoase ale unei broaște și să le mențină vii în laborator. Harrison a arătat că celulele nervoase continuă să își extindă „ramurile” și cînd sînt în afara „rețelei”, sugerînd astfel că fiecare neuron este o entitate autonomă care poate supraviețui în afara „pînzei” descrise de Golgi. Pe lîngă această importantă descoperire, Harrison mai făcuse un mare pas înainte pentru cercetare fiindcă tocmai inventase creșterea celulelor in vitro. Spre deosebire de experimentele in vivo, care se fac pe un organism viu, metodele in vitro presupun celule crescute și menținute în viață în laborator, în condiții speciale, dar în absența unui organism din care acestea să facă parte. Aceste metode sînt din ce în ce mai folosite în laboratoarele de astăzi. 

Istoricul Steven Shapin scria, în The Scientific Revolution (1996), despre un important concept inspirat de teoriile lui Galileo Galilei, și anume cel al înțelegerii fenomenelor din natură prin metode artificiale. Datorită în mare parte și unei viziuni mecaniciste asupra lumii, filosofii naturali ai secolului al XVII-lea începuseră să gîndească natura în analogie cu creațiile umane, cea mai des întîlnită metaforă fiind cea a universului funcționînd ca un ceasornic. Shapin arată că savanții începuseră să construiască obiecte pentru a înțelege mai bine anumite fenomene naturale, cum ar fi mașinării care simulau mișcarea planetelor. În plus, începuseră să apară instrumente ca telescopul sau microscopul, prin care natura putea fi observată în detaliu, și care introduceau și ele un element „artificial” în cercetarea naturii.  

Deși metodele in vitro sînt un astfel de instrument artificial de cercetare, „artizanul” care le folosește nu poate controla toate elementele din mașinăria pe care o construiește, ci poate doar urmări ce fac celulele supuse unor condiții anume. Acum mai puțin de două decenii, au apărut noi metode in vitro care au permis generarea unor entități artificiale, dar totuși vii, numite organoide. Celulele stem, care sînt un tip de celule „nespecializate”, pot fi determinate în anumite condiții să se specializeze in vitro, formînd structuri care se aseamănă unor anumite organe, nefiind totuși vorba chiar de organe în miniatură, ci mai degrabă de modele care reiau caracteristici ale unor organe precum plămînii, ficatul sau creierul. În acest fel, diferite tipuri de celule pot fi studiate în afara țesturilor din care fac parte, această metodă avînd o sumedenie de întrebuințări, cum ar fi studierea modului în care anumite boli afectează diverse tipuri de celule. Astfel, organoidele sînt folosite ca instrument pentru a studia sau simula fenomene altminteri prea rare sau greu observabile direct în natură, fiind astfel o posibilă continuare modernă a metodelor „artificiale” introduse de filosofii naturali, pe care le descrie Shapin. De asemenea, organoidele pot fi folosite în scopuri mai eclectice sau chiar neașteptate. De exemplu, în anul 2020, o echipă de cercetători a reușit să creeze organoide care se aseamănă glandelor de venin ale șerpilor, folosite pentru a studia toxinele din veninul diferitelor specii de șerpi în vederea realizării de antidoturi. 

Utilizarea unor astfel de metode „artificiale” explică probabil de ce mulți biologi care folosesc tehnici in vitro sînt captivați de celebra frază a fizicianului Richard Feynman: „Nu pot înțelege ceea nu pot crea”. 

Laura-Yvonne Gherghina este doctorandă la Departamentul de Fiziologie, Dezvoltare și Neuroștiințe al Universității din Cambridge.

p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.
Jose Ortega y Gasset jpg
(In)dispensabilitatea valorilor
Lumea este plină de oameni care nu au venit în contact cu marile valori.
p 22 sus WC jpg
Cît de încăpător e microuniversul?
„No sabemos qué cosa es el universo” – nu știm care e de fapt natura universului.
image png
Superficialitatea lucitoare
Dintotdeauna, cunoașterea și inteligența au fost asociate cu lumina.
image png
Literatură, trufe, lozinci
Cum să nu te mire puzderia de reclame care cheamă la protecția animalelor, cînd statul, inițiatorul lozincilor, este cel care nu-și respectă propriile îndemnuri...
image png
Statu quo res ante bellum erat1
Anul 2024 va fi un an crucial din punct de vedere politic la nivel global.
image png
Tot un fel de fard
Structura limbii e identică, dar vocabularul e manipulat astfel încît să servească cultura, nu invers.
image png
Vibrații, schimbare și golire de sens
Desigur că uneori este nevoie și de reforme, în mai toate domeniile.
image png
Rita Levi-Montalcini, o artistă a științei
„nu există știință fără creativitate și nici artă fără cunoaștere”.
image png
Repetăm sau ieșim din tipar?
Istoria se repetă în mod păgubos doar dacă omul nu învață din propria istorie și nu permite reașezarea reliefului psihic.
image png
Acest „ca și”...
În momentul în care Sf. Augustin (secolele IV-V d.Hr.) a surprins un călugăr (Sf. Ambrozie) care practica lectura în gînd, s-a mirat foarte tare.
p 22 jpg
Eu însumi și totuși altul
Căci nu este nimic mai miraculos în viață decît să ajungi să fii ceea ce ai visat tu însuți să fii.
image png
„Un flașnetar cîntă o baladă”
„Că rechinu-și poartă dinții / La vedere, e știut. / Dar Macheath are un șiș / Ce rămîne nevăzut."
image png
Lupii tineri
În practică, este bine cunoscut că cei mai buni critici ai cuiva sînt discipolii lui, iar cei mai buni dintre discipoli sînt totodată şi cei mai critici.
p 23 WC jpg
În mijlocul omului – sau de ce avem nevoie de cunoaștere –
Cum oare putem merge prin lume fără cunoașterea de sine, altfel decît orbecăind și suferind? Avem nevoie de psihologie și de logică.
image png
Joaca este un lucru serios
Joaca poetizează viața și sufletul punînd la lucru creativitatea și prin aceasta ea devine un precursor al culturii. Prin urmare, joaca nu este naivitate, ci o formă de poezie științifică.
p 22 WC jpg
Principiul precauției între etic și politic
Sîntem îndemnați să nu cădem în catastrofism, să nu dramatizăm exagerat o situație soldată cu o poveste despre victime nevinovate și culpabili neglijenți.
p 7 WC jpg
Buna guvernare e o idee proastă
Agenda bunei guvernări și-a pierdut eticheta, dar continuă să trăiască și a devenit o amenințare existențială.
p 22 adevarul ro jpg
România colonială a anului 1907
Din fondurile obținute drept despăgubiri ar fi apărut conace încă și mai somptuoase decît cele incendiate.
p 22 Sydney Brenner WC jpg
Arta
Știința e arta rezolvabilului
p 23 Constantin Radulescu Motru WC jpg
Despre suveranitate și limitele sale necesare, cu ajutorul lui Constantin Rădulescu-Motru
Adică exact timpul necesar pentru ca posibila ieșire din UE să fie urmată de reorientarea rapidă către Est.
p 21 adevarul ro jpg
Daruri
În ziua de 23 august a.c., fondatorul revistei noastre, dl Andrei Pleșu, a împlinit o vîrstă dintre acelea care cer jubileu.
p 23 Marcel Duchamp, Fintina jpg
„Limba brutală” și sentimentul de realitate
Omul redus la înjurături nu este decît un revoltat dezarmat.
p 21 jpg
De ce eșuează națiunile?
Multă vreme, chiar tîrziu în anii 1980, unii intelectuali din Occident încă pariau pe modelul planificării centralizate ca model de dezvoltare superior mecanismelor pieței libere.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic