Solemna latinitate și gîngăveala slavă

11 februarie 2022
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg

ÔÇ×├Än ciuda unei aparente s─âr─âcii cantitativeÔÇŁ, scrie G. C─âlinescu ├«n Istoria literaturii rom├óne de la origini p├«n─â ├«n prezent, limba rom├ón─â are ÔÇ×o bog─â╚Ťie extraordinar─â de colori liriceÔÇŁ. Aceast─â calitate provine din originile foarte diverse ale cuvintelor din vocabular, ale c─âror sonorit─â╚Ťi ╚Öi sensuri se coreleaz─â, ├«n viziunea autorului, cu tr─âs─âturi psihice ale popoarelor ÔÇ×donatoareÔÇŁ. C─âlinescu men╚Ťioneaz─â, pe r├«nd, mo╚Ötenirea romanic─â, apoi fondul slavon, ÔÇ×ungurismeleÔÇŁ, ÔÇ×turcismeleÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×grecismeleÔÇŁ.

Astfel, latinescul ne define╚Öte vie╚Ťuirea ca oameni liberi sub astre: rom├ónul crede ├«n Dumnezeu, ├«n cruce, are o lege, lucreaz─â p─âm├«ntul, alearg─â, vinde, cump─âr─â, ├«mprumut─â..., merge ├«n p─âdure, st─â la ad─âpost, bea ap─â de la f├«nt├«n─â, ÔÇ×st─â la mas─â, pe scaun... m├«nc├«nd p├«ine, ceap─â cu sare, ai (ÔÇ×usturoiÔÇŁ, n.m.), ca╚Ö, carneÔÇŁ, seara se culc─â, doarme, apoi se scald─â, se ├«mbrac─â; ÔÇ×├«i place c├«nd p─âs─ârile c├«nt─â ├«n arboriÔÇŁ; corpul are ÔÇ×oase, s├«nge, cap, frunte, ochi...ÔÇŁ, insul e ÔÇ×gras, v├«rtos, p─âros, sub╚Ťire...ÔÇŁ; femeia lui ÔÇ×coase av├«nd ac, a╚Ť─â, foarfece, scarm─ân─â l├«na, toarce, mulge, scutur─â, ╚ÖtergeÔÇŁ... ├Än╚Öiruirea foarte lung─â de cuvinte din fondul principal prin care se numesc no╚Ťiuni fundamentale ale existen╚Ťei umane se ├«ncheie cu constatarea c─â, din cauza vechimii lor, frazele ├«n care se leag─â toate aceste elemente degaj─â ÔÇ×o demnitate abstract─âÔÇŁ.

Admira╚Ťia declarat─â f─âr─â ascunzi╚Öuri contrasteaz─â cu atitudinea fa╚Ť─â de fondul slavon, care ÔÇ×izbe╚Öte numaidec├«t prin sunetele g├«ng─âvite, g├«f├«ite, sumbre, de un grotesc trist adeseori, prin coloarea grea [...] pentru c─â vin de la un popor mocnit, ├«nchis la suflet, cu idea╚Ťia mai grea ╚Öi ├«nc─ârcat de toate nel─âmuririle migra╚ŤieiÔÇŁ. Acest strat exprim─â ÔÇ×pierderea demnit─â╚Ťii umane, inegalitatea... umilin╚ŤaÔÇŁ; cuvintele descriu ur├«tul, infirmul, monstruosul: m├«r╚Öav, sc├«rnav, tr├«ndav, g├«ngav, t├«mp; noul st─âp├«n e lacom, n─âpraznic cu sluga, pe c├«nd robul ÔÇô slab, s─ârac ╚Öi astfel vin truda, os├«nda, boala, n─âpasta, ciuda, jalea; st─âp├«nul ÔÇ×te dojene╚Öte, te c─âzne╚Öte, te munce╚Öte, te obijduie╚Öte, te prigone╚Öte, te hule╚Öte, te gone╚Öte, te izbe╚Öte... te zdrobe╚ÖteÔÇŁ; calamit─â╚Ťile ÔÇô potopul, viforul, pribegirea ÔÇô ÔÇ×vin cu sonuri ce ├«nsp─âim├«nt─âÔÇŁ (r─âcnire, hohotire) sau ÔÇ×intr─â ├«n lumea haoticului, a groazei infernale ╚Öi eschatologiceÔÇŁ (primejdie, bezn─â, iad). Pe de alt─â parte, vedem h─ârnicia ungurilor ├«n ora╚Öele cu me╚Öte╚Öuguri, lac─âte, fer─âstrae, barde, z─âbale, bel╚Öug, hotare ╚Öi v─âmi, biruri de pl─âtit, ald─âma╚Ö de b─âut la cheltuial─â; ÔÇ×atitudinea specific─â a poporului maghiar a fost tradus─â ├«n propriile lui cuvinte: toate ale ungurului s├«nt uria╚Öe, el te uluie╚Öte fiindc─â-i de neam ╚Öi e ginga╚Ö, plin de g├«nduri ╚Öi de alean, de╚Öi suduie╚ÖteÔÇŁ. Turcismele au termeni de ÔÇ×func╚Ťii pompoase, de buc─ât─ârie exotic─â, de petreceri indecente, de pezevengl├«curi, caraghiozl├«curi ╚Öi pehliv─âniiÔÇŁ, cu accente de bufonerie, iar grecismele au ÔÇ×efect mai totdeauna subtil umoristicÔÇŁ, reprezent├«nd ÔÇ×fine╚Ťea sufleteasc─â excesiv─â, preten╚Ťia cultural─â, pre╚Ťiozitatea, sofistica, apelpisireaÔÇŁ.

Aceast─â ├«mp─âr╚Ťire ├«n grupuri tematice e urmat─â de o compara╚Ťie ├«ntre cuvinte care desemneaz─â procese psihice: ÔÇ×Dorul autohton e o stare de nostalgie senin─â, cheful oriental e o exaltare monoton─â, st─ât─âtoare, jalea slav─â e depresiv─â ╚Öi dureroas─â, aleanul unguresc e exuberant, chinuitor. Cugetul latin e ┬źcurat┬╗, aplic├«ndu-se la el no╚Ťiunea larg─â de con╚Ötiin╚Ť─â, ungurescul g├«nd este numai ┬źascuns┬╗, reprezent├«nd o medita╚Ťie prelung─â, inaparent─â. G├«ndul poate fi cu vicle╚ÖugÔÇŁ. Concluzia e c─â ÔÇ×inteligibilul e mai ales latin, ira╚Ťionalul neologisticÔÇŁ, ├«ns─â amestecul exotic de ÔÇ×impasibileÔÇŁ latinit─â╚Ťi, smerite ÔÇ×g├«ng─âveli slaveÔÇŁ, ÔÇ×r─âsteliÔÇŁ maghiare, ÔÇ×caraghiosl├«curiÔÇŁ turce ╚Öi grecisme ÔÇ×pelticeÔÇŁ provoac─â ├«n cititor sau ascult─âtor o gam─â variat─â de sentimente ÔÇ×care se schimb─â cu repeziciuneÔÇŁ.

├Ämprumutul lingvistic presupune ├«ntotdeauna contact ├«ntre culturi. Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi (lucruri, obiecte) noi, ori din motive de prestigiu cultural (c├«nd o civiliza╚Ťie e considerat─â superioar─â) sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie. Consecin╚Ťele ├«mprumutului pot fi foarte variate ÔÇô de la simpla ├«mbog─â╚Ťire lexical─â la modific─âri majore ale gramaticii, cum este cazul limbii engleze, alterat─â mai ales de Cucerirea Normand─â. ├Än aceast─â cultur─â, ├«mprumutul (triplu motivat, ca mai sus) a fost masiv: la ├«nceputul englezei medievale (dup─â 1066, anul care marcheaz─â b─ât─âlia de la Hastings, ├«n urma c─âreia s-a instaurat domnia vikingilor galiciza╚Ťi care tr─âiau ├«n Normandia), cuvintele anglo-saxone reprezentau 90% din totalul vocabularului; la sf├«r╚Öitul acestei epoci (1500), propor╚Ťia sc─âzuse la 75%. O analiz─â statistic─â arat─â azi c─â numai 30-35% din vocabularul englezesc e de origine germanic─â, restul av├«nd alte origini (dar, ├«n principal, romanice).

├Äntreb─âri de felul celor care ╚Öi le pune G. C─âlinescu ├«n leg─âtur─â cu contribu╚Ťia elementelor alogene la limba unei comunit─â╚Ťi nu s├«nt str─âine nici lingvi╚Ötilor englezi (numai c─â r─âspunsurile scriitorului rom├ón reflect─â, desigur, extraordinara verv─â ╚Öi imagina╚Ťie a minunatei min╚Ťi a acestuia, neput├«nd fi ├«ncadrate ├«n r├«ndul observa╚Ťiilor a╚Öa-zis ╚Ötiin╚Ťifice). Iar dac─â cineva se ├«ntreab─â de ce, ├«n ciuda elementelor slave at├«t de numeroase, limba noastr─â e considerat─â romanic─â ╚Öi de ce, ├«n ciuda elementelor romanice at├«t de numeroase, limba englez─â e considerat─â germanic─â, r─âspunsul e urm─âtorul: nu cantitatea e determinant─â, ci frecven╚Ťa circula╚Ťiei (principiu formulat, la noi, de B. P. Hasdeu). Astfel, de exemplu, dintr-o list─â de 500 de cuvinte engleze╚Öti ordonate descresc─âtor ├«n func╚Ťie de rata uzajului, 80% s├«nt native.

Albert Baugh ╚Öi Thomas Cable, ├«n volumul A History of the English Language, scriu (├«ntr-un fel care aminte╚Öte de G. C─âlinescu prin faptul c─â, ├«n loc s─â enumere simplu cuvintele de o anumit─â origine, le leag─â ├«n propozi╚Ťii ╚Öi fraze): ÔÇ×Indiferent din ce clas─â f─âceau parte, englezii m├«ncau, beau ╚Öi dormeau, s─â spunem a╚Öa, ├«n englez─â, munceau, se jucau, vorbeau ╚Öi c├«ntau, mergeau, alergau, c─âl─âreau, s─âreau ╚Öi ├«notau ├«n aceea╚Öi limb─â. Casa ├«n care locuiau, cu toate ale ei ÔÇô coridorul, ├«nc─âperile, ferestrele, u╚Öile, podeaua, treptele, poarta etc. ÔÇô, ne reamintesc c─â limba era, ├«n esen╚Ť─â, germanic─â. Hrana (├«n engleza veche mete < meat, ast─âzi ÔÇ×carneÔÇŁ, n.m.) ╚Öi b─âutura lor, p├«inea, untul, pe╚Ötele, laptele, br├«nza, sarea, piperul, vinul ╚Öi berea ÔÇô cu sau f─âr─â hamei ÔÇô erau mo╚Ötenite din vremurile dinaintea Cuceririi Normande; la p─âr╚Ťile corpului ÔÇô bra╚Ťe, picioare, t─âlpi, ochi, urechi, cap, nas, gur─â ÔÇô, sau la orice alt─â parte obi╚Önuit─â a acestuia, nu se puteau referi f─âr─â s─â foloseasc─â cuvinte engleze╚Öti [...]. ...tr─âs─âturile predominante erau acelea transmise de triburile germanice stabilite ├«n Anglia ├«n secolul al V-leaÔÇŁ.

Dar tot ei men╚Ťioneaz─â ╚Öi genul de observa╚Ťii lingvistice de tip c─âlinescian: ÔÇ×O mul╚Ťime de absurdit─â╚Ťi s-au scris c├«nd s-a comparat contribu╚Ťia elementelor germanice cu cea a elementelor romanice la vocabularul englezesc. Stilul latinizat al multor scriitori de secol XVII ╚Öi XVIII, educa╚Ťi ├«n tradi╚Ťia clasicilor, a provocat o reac╚Ťie ├«n care elementul lingvistic ┬źsaxon┬╗ a fost sl─âvit ca fiind componenta puternic─â, simpl─â ╚Öi direct─â, diferit─â de numeroasele cuvinte literare abstracte provenite din latin─â ╚Öi francez─â. E u╚Öor s─â alegi perechi ca [...] spell ÔÇô enchantment (ÔÇ×vraj─â ÔÇô ├«nc├«ntareÔÇŁ)... ╚Öi pe baza unor astfel de exemple s─â faci generaliz─âri despre superioritatea cuvintelor din engleza veche ÔÇô c├«t de directe s├«nt ele, ce for╚Ť─â ╚Öi concrete╚Ťe franc─â au. ├Äns─â astfel de contraste ignor─â multe sute de cuvinte, de origine francez─â, la fel de simple ╚Öi de capabile s─â transmit─â imagini, idei ╚Öi emo╚Ťii vii: substantive ca [...] celul─â, furie, glorie, oroare, umor, r├«u, roc─â, ruin─â... sau adjective precum calm, clar, crud, fioros, tandru [...], ca s─â d─âm ni╚Öte exemple aproape la ├«nt├«mplare. Adev─ârul e c─â multe dintre cele mai pline de via╚Ť─â ╚Öi for╚Ť─â lexeme engleze╚Öti vin din francez─â; chiar atunci c├«nd ele s├«nt mai literare sau mai erudite, cum se ├«nt├«mpl─â adeseori, nu au valoare sau importan╚Ť─â mai mic─â. Limba are nevoie ╚Öi de cuv├«ntul simplu, ╚Öi de cel ╚Ölefuit, ba chiar ╚Öi de cel complicat. Bog─â╚Ťia sinonimic─â a englezei se datoreaz─â ├«n mare parte amestecului fericit de elemente latine╚Öti, fran╚Ťuze╚Öti ╚Öi autohtone. Se spune c─â avem c├«te un sinonim la fiecare nivel al limbii ÔÇô popular, literar, savant. De╚Öi o astfel de afirma╚Ťie nu trebuie dus─â prea departe, diferen╚Ťa e adesea vizibil─â: [...] ask ÔÇô question ÔÇô interrogate, [...] time ÔÇô age ÔÇô epoch [...] ÔÇô primul e englezesc, al doilea fran╚Ťuzesc, al treilea latinesc. De multe ori, diferen╚Ťa de ton dintre primele dou─â e minor─â, cuv├«ntul latinesc fiind, ├«n general, livresc. ├Äns─â e mult mai important s─â recuno╚Öti uzul distinctiv al fiec─âruia dec├«t s─â ai prejudec─â╚ŤiÔÇŁ.

Adev─ârul este c─â, indiferent din ce cultur─â face parte, omul reac╚Ťioneaz─â la expresivitatea sonor─â a cuvintelor. Dincolo de sensul lexical, prin sunetele sau combina╚Ťiile de sunete care alc─âtuiesc o structur─â se mai transmit impresii. Chiar terminologia fonetic─â st─â m─ârturie: de exemplu, l este consoan─â numit─â ÔÇ×lichid─âÔÇŁ, p, b, t, d s├«nt ÔÇ×exploziveÔÇŁ, f, v, s, z s├«nt ÔÇ×╚Öuier─âtoareÔÇŁ. Al. Rosetti observ─â c─â l ÔÇ×evoc─â alunecarea, curgerea lin─âÔÇŁ, consoanele nazale m, n ÔÇ×exprim─â o impresie de monotonie, de triste╚Ťe, de bl├«nde╚Ťe, de fin─â melancolieÔÇŁ, explozivele ÔÇ×exprim─â zgomote uscateÔÇŁ, iar ╚Öuier─âtoarele ÔÇ×exprim─â ╚ÖoapteÔÇŁ. Vocala a este r─âsun─âtoare, ├« sumbr─â. Tot el spune c─â, fiind subiective, valorile expresive ale sunetelor variaz─â ├«n func╚Ťie de limb─â. Aceast─â asocia╚Ťie spontan─â de senza╚Ťii de natur─â diferit─â se nume╚Öte sinestezie ╚Öi va constitui subiectul articolului urm─âtor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: B─ât─âlia de la Hastings (wikimedia commons)

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: &icirc;n urma victoriei de la Poltava, Rusia se al&#259;tur&#259; grupului de Mari Puteri europene &#537;i, prin &icirc;nfr&acirc;ngerea Suediei, c&acirc;&#537;tig&#259; definitiv pozi&#539;ia de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvolt&#259;rii fulminante a Rusiei. B&#259;t&#259;lia de la Poltava, una din cele mai mari b&#259;t&#259;lii ale Marelui R&#259;zboi Nordic (uitat, din p&#259;cate, de istoriografia modern&#259;), a avut, a&#537;adar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.