Despre sinestezie

19 februarie 2022
Despre sinestezie jpeg

├Äntre un cuv├«nt ╚Öi sensul lui nu exist─â o leg─âtur─â intrinsec─â, natural─â ÔÇô o constatare prevalent─â ├«n lingvistic─â, cel pu╚Ťin de la Ferdinand de Saussure ├«ncoace. ├Äns─â omul se ÔÇ×revolt─âÔÇŁ instinctiv ├«mpotriva acestui arbitrar, c─âut├«nd s─â-l limiteze. De exemplu, lexicologii au observat c─â, atunci c├«nd trebuie inventate nume noi, rareori se recurge la secven╚Ťe ├«nt├«mpl─âtoare de litere/sunete. De fapt, acest tip de ÔÇ×cuvinteÔÇŁ se reg─âse╚Öte, mai ales, ├«n experimentele psiholingvistice: astfel, ├«n ÔÇ×englez─âÔÇŁ avem wug, lon, tor ╚Öi altele, inventate ├«n 1958, pentru o cercetare asupra ├«nv─â╚Ť─ârii limbii materne; sau, cum vom vedea chiar ├«n articolul de fa╚Ť─â, bouba ╚Öi kiki. La nivel lexical, arbitrarul e limitat voluntar prin g─âsirea unor nume ÔÇ×cu sensÔÇŁ, care s─â ÔÇ×spun─âÔÇŁ ceva (una dintre cele mai des folosite metode const─â ├«n combinarea de elemente grece╚Öti ╚Öi/sau latine╚Öti ale c─âror semnifica╚Ťii s├«nt larg cunoscute). ├Äns─â mai exist─â un nivel, cel fonetic, la care se manifest─â o tendin╚Ť─â constant─â de limitare a arbitrarului, de data aceasta involuntar─â, prin care omul caut─â ÔÇ×a adecva sunetele la no╚ŤiuneaÔÇŁ exprimat─â, cum spune foneticianul Al. Rosetti. De exemplu, ÔÇ×s─â presupunem c─â asist─âm la c─âderea unui sac de f─âin─â: ├«n mod involuntar, vom exclama puf sau ceva asem─ân─âtor; ├«n nici un caz nu vom spune pif. Interjec╚Ťia va avea, deci, vocalismul u; am ├«ntrebuin╚Ťat ├«n mod instinctiv vocala u, care are o valoare special─â ╚Öi imit─â zgomotul produs de c─âderea unei greut─â╚Ťi. Vocalismul tuturor interjec╚Ťiilor noastre ╚Ťine seam─â, ├«n mod instinctiv, de aceast─â regul─â; exist─â o str├«ns─â leg─âtur─â ├«ntre sunetul natural ╚Öi sunetul vorbit: sunetul vorbit corespunde exact cu starea sufleteasc─â exprimat─â ├«n mod bruscÔÇŁ, arat─â lingvistul rom├ón, cit├«nd studii fran╚Ťuze╚Öti, de la ├«nceputul secolului XX, asupra expresivit─â╚Ťii sonore a limbilor romanice.

Spuneam, ├«n alt articol de la aceast─â rubric─â a Dilemei vechi, c─â Marin Mersenne, ÔÇ×p─ârintele acusticiiÔÇŁ, c─âlug─âr filozof ╚Öi matematician francez din secolul al XVII-lea, ├«i scrie lui Ren├ę Descartes c─â sunetele ar ├«ngloba ├«n ele, inerent, ni╚Öte semnifica╚Ťii: a ╚Öi o sugereaz─â lucruri mari, voluminoase, e este semn de subtilitate ╚Öi triste╚Ťe, i semnaleaz─â elemente mici ╚Öi penetrante, u lucruri obscure, ascunse, m se asociaz─â cu m─âre╚Ťia sau propor╚Ťiile enorme, l este lichid ╚Öi umil, n e negativ, ascuns. Dar nu numai cu st─âri suflete╚Öti se asociaz─â, involuntar, sunetele: la ╚Öaptesprezece ani, Arthur Rimbaud scrie un poem despre vocale, ├«n care a este negru, e alb, i ro╚Öu, o e de azur iar u verde. ├Än 1893, psihologul elve╚Ťian Th├ęodore de Flournoy public─â o carte ├«ntreag─â despre ÔÇ×auzul coloratÔÇŁ (synopsis) ÔÇô o form─â de sinestezie, cum este numit fenomenul asocierii informa╚Ťiilor provenite dinspre sim╚Ťuri diferite. La chestionarul alc─âtuit de autor r─âspund 700 de persoane, ├«ntre care celebrul s─âu coleg de la Universitatea din Geneva, Ferdinand de Saussure, pentru care culoarea sunetelor depinde de ortografie ÔÇô un caz absolut singular ├«ntre responden╚Ťi. Astfel, pentru marele lingvist, de╚Öi cuvintele chien, plein, matin, terrain con╚Ťin acela╚Öi sunet final, din pricina vecin─ât─â╚Ťilor grafice acesta e perceput diferit: en are culoarea firului de c├«nep─â nou─â, ein evoc─â o re╚Ťea de vini╚Öoare albastre, in nu are nici un corespondent, iar ain e galben pal.

Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice ╚Öi neurologice ale asocierii sunetelor cu ÔÇô de data aceasta ÔÇô formele din lumea real─â, a fost f─âcut de V.S. Ramachandran, un binecunoscut expert ├«n neuro╚Ötiin╚Ťe de la Universitatea din San Diego, California, ├«mpreun─â cu Edward M. Hubbard. Subiec╚Ťilor li s-au ar─âtat dou─â imagini, una reprezent├«nd o form─â unghiular─â ╚Öi alta rotunjit─â, apoi li s-a cerut s─â r─âspund─â la urm─âtoarea ├«ntrebare: presupun├«nd c─â a╚Ťi g─âsi dou─â obiecte mar╚Ťiene care arat─â a╚Öa, pe care l-a╚Ťi numi bouba ╚Öi pe care kiki?

          

lcc jpg jpeg

95% din participan╚Ťi au ales kiki pentru obiectul cu col╚Ťuri ╚Öi bouba pentru cel─âlalt. Numit ÔÇ×efectul bouba-kikiÔÇŁ, rezultatul este, de fapt, o replic─â fidel─â a efectului ÔÇ×takete-malumbaÔÇŁ: ├«n 1929, un psiholog german, Wolfgang K├Âhler, a f─âcut acest experiment ├«n jurul cuvintelor takete (atribuit majoritar, de c─âtre participan╚Ťi, unei forme angulare) ╚Öi malumba (atribuit uneia cu rotunjimi). Studii recente au ar─âtat c─â, indiferent cum este numit, efectul se manifest─â inclusiv la indivizi care fac parte din culturi f─âr─â limb─â scris─â ╚Öi c─â singura excep╚Ťie ar face-o persoanele care au leziuni cerebrale ├«n girusul angular sau care sufer─â de autism. Autorii americani speculeaz─â c─â suprapunerea sunet-form─â s-ar putea datora unei leg─âturi dintre ariile senzoriale ╚Öi motorii ale creierului: forma vizual─â ascu╚Ťit─â sau rotund─â ar putea reflecta pozi╚Ťia limbii ╚Öi a buzelor ├«n timpul articul─ârii cuvintelor.

Psihiatrul britanic Iain McGilchrist spune, ├«n The Master and His Emissary (2009), c─â experien╚Ťa uman─â are o natur─â intrinsec sinestetic─â, ├«ns─â limba, ca un construct mental ce e, ne ├«mpiedic─â s─â vedem acest lucru. Doar sunetele din cuvintele care rezult─â ├«n urma unei experien╚Ťe ar mai p─âstra propriet─â╚Ťi sinestezice, deci nu ar fi arbitrare, ci dimpotriv─â, iconice. El citeaz─â afirma╚Ťiile filozofului german Johann Gottfried von Herder, exprimate ├«n lucrarea Eseu despre originea limbii: ÔÇ×S├«ntem plini de interconexiuni ├«ntre cele mai diverse sim╚Ťuri... ├«n natur─â, toate firele formeaz─â o singur─â ╚Ťes─âtur─â... Senza╚Ťiile se unesc ╚Öi converg toate ├«ntr-o zon─â ├«n care tr─âs─âturile distinctive se transform─â ├«n sunete. Astfel, ceea ce omul vede cu propriii ochi ╚Öi simte prin pip─âit poate fi redat ╚Öi prin sunetÔÇŁ. La cartea remarcabil─â a lui McGilchrist m─â voi ├«ntoarce detaliat ├«n articolul de s─âpt─âm├«na viitoare. Deocamdat─â a╚Ö dori s─â subliniez ce intui╚Ťie de excep╚Ťie se ascunde ├«n fraza ÔÇ×senza╚Ťiile se unesc ╚Öi converg toate ├«ntr-o zon─â...ÔÇŁ: la aceea╚Öi concluzie au ajuns Ramachandran ╚Öi Hubbard ├«n studiile lor imagistice asupra sinesteziei.

├Äntr-o lucrare publicat─â ├«n 2001, intitulat─â Synaesthesia ÔÇô A Window into Perception and Thought, cei doi cercet─âtori definesc astfel sinestezia: ÔÇ×o condi╚Ťie curioas─â, ├«n care o persoan─â altfel normal─â experimenteaz─â senza╚Ťiile ├«ntr-o anume modalitate atunci c├«nd o alt─â modalitate este stimulat─âÔÇŁ. De exemplu, cineva poate vedea notele muzicale sau numerele ├«n culori. ├Än ciuda unui secol de cercet─âri (├«n care s-a observat tendin╚Ťa acestei condi╚Ťii de a se manifesta ├«n r├«ndul membrilor aceleia╚Öi familii, b─ânuindu-se azi la origine o muta╚Ťie genetic─â), fenomenul, ÔÇ×perceptual autenticÔÇŁ, e ├«nc─â considerat o ├«n╚Öel─âtorie ╚Öi respins pe diverse motive, spun cei doi cu regret: sinestezi╚Ötii s├«nt nebuni, au o imagina╚Ťie prea bogat─â, ├«ncearc─â s─â atrag─â aten╚Ťia asupra lor, asociaz─â amintiri din copil─ârie (c├«nd, de exemplu, se jucau cu numere colorate) sau au luat droguri. Dar Ramachandran ╚Öi Hubbard, folosind ├«n studiile lor tehnici de imagistic─â computerizat─â, au observat fundamentul neural al fenomenului: o hiperconectivitate ├«ntre diverse arii din creierul sinestezi╚Ötilor.

Astfel, ├«n cazul asocierii numerelor cu culorile, s-a constatat o puternic─â activitate ├«ncruci╚Öat─â ├«ntre zonele responsabile de procesarea lor. ├Än sinestezia difuz─â, ar putea fi vorba de ÔÇ×interconexiuni extinse ├«ntre arii cerebrale care reprezint─â concepte abstracte, lucru care ar explica leg─âtura dintre creativitate, metafore ╚Öi sinestezie (╚Öi inciden╚Ťa crescut─â a sinesteziei ├«n r├«ndul arti╚Ötilor ╚Öi poe╚Ťilor)ÔÇŁ, scriu cei doi, care atrag aten╚Ťia, a╚Öa cum am spus mai sus, asupra girusului angular, o arie din lobul parietal, sediul unde (╚Ťine╚Ťi minte ce a spus Herder?) informa╚Ťiile dinspre sim╚Ťuri converg polimodal. Leziunile asupra acestei zone provoac─â anomie (incapacitatea de a-╚Ťi g─âsi cuvintele) ╚Öi, interesant, pierderea abilit─â╚Ťii de a ├«n╚Ťelege metaforele. Observ├«nd c─â vorbirea curent─â e plin─â de metafore (nu descriem to╚Ťi o voce ca fiind acr─â, dulce ÔÇô cu cuvinte rezervate gustului ÔÇô sau t─âioas─â, cu un cuv├«nt rezervat pip─âitului, ori sub╚Ťire, groas─â, adic─â vizual?), autorii indic─â o fascinant─â direc╚Ťie de cercetare: leg─âtura dintre metafor─â ╚Öi sinestezie.

Ajuns ├«n acest punct, cititorule fidel, sigur ├«╚Ťi aminte╚Öti c─â despre modul ├«n care se raporteaz─â metafora ╚Öi g├«ndirea metaforic─â la trup ╚Öi la experien╚Ťa direct─â am scris la aceast─â rubric─â dou─â articole, ÔÇ×G├«ndirea metaforic─âÔÇť ╚Öi ÔÇ×Metafore ╚Öi biologieÔÇť. Concluzia era c─â metaforele, de la cele mai simple la cele mai complexe, provin din experien╚Ťa traiului ca fiin╚Ťe corporale ├«n lume. Iain McGilchrist merge, ├«ns─â, mai departe. Prin func╚Ťiile lingvistice pe care le ├«ndepline╚Öte, emisfera cerebral─â st├«ng─â, literal─â, denotativ─â, se ÔÇ×opuneÔÇŁ emisferei drepte, care e metaforic─â, conotativ─â ╚Öi muzical─â. Rolul acesteia din urm─â ├«n comunicarea prin limbaj e minimalizat, elementele muzicale (ritmul, intona╚Ťia), ca ╚Öi muzica, ├«n general, procesate toate aici, s├«nt considerate, de mul╚Ťi, inutile din perspectiv─â evolu╚Ťionist─â (f─âr─â scop). ╚Üin├«nd cont de toate cele de mai sus, McGilchrist afirm─â, dimpotriv─â, importan╚Ťa cov├«r╚Öitoare a acestora, sus╚Ťin├«nd c─â nu numai metaforele izvor─âsc din alc─âtuirea noastr─â biologic─â, ci limbajul ca facultate uman─â provine din trup ÔÇô anume, din comunicarea muzical─â, localizat─â ├«n emisfera dreapt─â. Dar despre ipoteza aceasta, pe larg, data viitoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: V.S. Ramachandran (wikimedia commons)

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.