De la idee la mesaj și înapoi

28 noiembrie 2021
De la idee la mesaj și înapoi jpeg

Termenul latinesc lapsus, care ├«nseamn─â ÔÇ×c─âdereÔÇŁ ╚Öi, figurat, ÔÇ×eroareÔÇŁ, desemneaz─â o incapacitate accidental─â, temporar─â, a unei persoane, fie de a-╚Öi aminti o informa╚Ťie cu precizie (lapsus memoriae), fie folosirea gre╚Öit─â, involuntar─â ╚Öi de obicei autocorectat─â spontan, a unui cuv├«nt ├«n locul altuia, ├«n vorbire (lapsus linguae) sau ├«n scris (lapsus calami). ├Än psiholingvistic─â, erorile spontane de vorbire s├«nt studiate cu scopul de a ├«n╚Ťelege modul ├«n care este organizat─â ├«n creier limba (mai precis, aspectul mental al facult─â╚Ťii limbajului). Un tip special e reprezentat de lapsusurile freudiene, numite astfel dup─â Sigmund Freud, cel ├«n aten╚Ťia c─âruia astfel de fenomene au intrat cu mult timp ├«naintea apari╚Ťiei psiholingvisticii. Neuropsihiatrul austriac a studiat ├«ndeaproape gre╚Öelile pe care oamenii le fac ├«n mod curent ÔÇô fie nu ├«╚Öi amintesc numele unei persoane, ori aud/pronun╚Ť─â/scriu gre╚Öit un cuv├«nt sau un nume propriu (acte ratate, ├«n terminologia autorului). Astfel, ├«n Psihopatologia vie╚Ťii cotidiene, Freud expune un caz relatat de un anume doctor Stekel, care poveste╚Öte: ÔÇ×Trebuie s─â-i fac unei doamne o mustrare sever─â, ╚Öi so╚Ťul ei, la rug─âmintea c─âruia fac aceasta, st─â ╚Öi trage cu urechea ├«nd─âr─âtul u╚Öii. La sf├«r╚Öitul predicii mele, care f─âcuse o impresie evident─â, spun: S─ârut m├«na, stimate domn! Aceasta m-a dat ├«n vileag c─â cuvintele fuseser─â adresate domnului, c─â de dragul lui vorbisem euÔÇŁ. Al doilea caz, legat tot de experien╚Ťa doctorului Stekel, implic─â aspecte apropiate de interfa╚Ťa psihic-fonologie: ÔÇ×Dr. Stekel ├«i spune unei doamne pe care o crede atins─â de boala lui Basedow: ÔÇ×S├«nte╚Ťi cu o gu╚Ö─â (Kropf) mai ├«nalt─â dec├«t sora dumneavoastr─â. El voia s─â spun─â: S├«nte╚Ťi cu un cap (Kopf) mai ├«nalt─â dec├«t sora dumneavoastr─âÔÇŁ.

Cu excep╚Ťia lapsusurilor freudiene, care se sustrag analizei lingvistice, intr├«nd ├«n zona analizei psihanalitice, toate celelalte tipuri s├«nt folosite ├«n mod uzual de c─âtre psiholingvi╚Öti ├«n efortul de a descrie ce se ├«nt├«mpl─â ├«n mintea unui om ├«nainte de rostirea unui mesaj. Pornind de la erorile spontane f─âcute de vorbitorii de englez─â, Victoria Fromkin ╚Öi M.F. Garrett au ├«ncercat, independent unul de cel─âlalt, s─â construiasc─â un model al producerii vorbirii, propun├«nd mecanisme similare. Astfel, se pot identifica trei niveluri: unul conceptual (la care vorbitorul alege mesajul pe care dore╚Öte s─â-l comunice), altul propozi╚Ťional (unde se aleg structurile sintactice, intona╚Ťia, cuvintele ╚Öi tr─âs─âturile lor gramaticale, precum ╚Öi segmentele fonologice) ╚Öi, ├«n fine, cel articulator (la care cortexul motor comand─â organelor de vorbire s─â produc─â tiparele acustice necesare).

Un moment delicat ├«n care se pot da rateuri este cel al activ─ârii componentei lexicale: dup─â ce creierul decide asupra sensului care trebuie transmis ╚Öi alege o structur─â sintactic─â, trebuie s─â acceseze cuvintele care intr─â ├«n acea structur─â. Exist─â, ├«ns─â, cazuri c├«nd, pur ╚Öi simplu, nu g─âsim cuv├«ntul c─âutat ╚Öi spunem ÔÇ×├Ämi st─â pe limb─â!ÔÇŁ. S├«ntem ├«n stare, ├«n schimb, s─â d─âm tot felul de detalii despre cuv├«nt, c─â ├«ncepe sau se termin─â cu cutare liter─â, c─â rimeaz─â cu cuv├«ntul X, c─â are Y silabe, ╚Öi a╚Öa mai departe. Fenomenul a fost numit TOT ├«n englez─â, de la tip-of-the-tongue (literal ÔÇ×v├«rful limbiiÔÇŁ), ╚Öi are c├«teva caracteristici: nu depinde de v├«rsta vorbitorului ÔÇô de╚Öi  s-a observat c─â frecven╚Ťa apari╚Ťiei lui cre╚Öte odat─â cu ├«naintarea ├«n v├«rst─â; cel mai des ne ÔÇ×stau pe limb─âÔÇŁ numele de persoane; ├«n ├«ncercarea de a ni le aminti, pronun╚Ť─âm tot felul de cuvinte apropiate ca sonoritate sau sens. Aceast─â din urm─â caracteristic─â e ╚Öi cea care permite experimentatorilor s─â creeze artificial astfel de st─âri: ei dau subiec╚Ťilor defini╚Ťii ale unor cuvinte obscure ╚Öi le cer s─â le numeasc─â, ceea ce produce o serie de r─âspunsuri incorecte similare fonetic, fonologic ╚Öi semantic cu ╚Ťinta. Datorit─â unor astfel de studii ╚Ötim acum c─â, ├«n dic╚Ťionarul nostru mental, cuvintele s├«nt stocate dup─â criterii de form─â ╚Öi sens care explic─â numeroasele leg─âturi dintre ele: omofone, omografe, paronime, omonime, sinonime, antonime, meronime, hiponime ╚Öi a╚Öa mai departe.

La cele trei stadii sau niveluri men╚Ťionate anterior, psiholingvistul olandez Willem J.M. Levelt adaug─â un al patrulea: automonitorizarea. Aici, vorbitorul face o evaluare a ceea ce tocmai a spus, asigur├«ndu-se c─â mesajul transmis corespunde inten╚Ťiilor sale ini╚Ťiale, f─âc├«nd corecturi, dac─â e cazul. Acest nivel este el ├«nsu╚Öi tripartit: mai ├«nt├«i vorbitorul se ├«ntrerupe, apoi folose╚Öte o expresie de editare (ÔÇ×adic─âÔÇŁ, ÔÇ×vreau s─â spunÔÇŁ, ÔÇ×─â─âÔÇŁ), iar apoi ├«╚Öi corecteaz─â enun╚Ťul. Existen╚Ťa acestui al patrulea nivel i-a determinat pe unii cercet─âtori s─â disting─â ├«ntre eroare ╚Öi gre╚Öeal─â. Toate lapsusurile men╚Ťionate mai sus s├«nt considerate gre╚Öeli: ele constituie probleme de producere a vorbirii pe care le avem cu to╚Ťii, din c├«nd ├«n c├«nd, ca vorbitori nativi ai unei limbi, ╚Öi de care devenim con╚Ötien╚Ťi ├«n clipa ├«n care le-am comis. De aceea ne ╚Öi corect─âm pe loc. Erorile, ├«n schimb, ar fi acele gre╚Öeli pe care le fac vorbitorii non-nativi ai unei limbi, care nu s├«nt con╚Ötien╚Ťi de formele gre╚Öite produse, deci care nu se corecteaz─â singuri.

Dar comunicarea presupune, pe l├«ng─â emi╚Ť─âtor ╚Öi mesajul s─âu, un alt element, la fel de important, ╚Öi anume receptorul. Nu e destul s─â avem un mesaj ╚Öi s─â-l formul─âm, el mai trebuie ╚Öi ├«n╚Ťeles. O parte important─â a eforturilor f─âcute ├«n psiholingvistic─â este ├«ndreptat─â ├«n aceast─â direc╚Ťie. Natura percep╚Ťiei vorbirii constituie, de ceva vreme, subiectul unei dezbateri care a ├«mp─âr╚Ťit cercet─âtorii ├«n diverse tabere: unii ╚Öi-au concentrat studiile asupra fonemelor ╚Öi silabelor, al╚Ťii asupra lexemelor. Mai multe concepte s├«nt vehiculate (percep╚Ťie, recunoa╚Ötere, ├«n╚Ťelegere, interpretare), iar num─ârul mare de teorii ╚Öi termeni reflect─â starea actual─â de incertitudine ├«n leg─âtur─â cu acest subiect. Oricum ar fi, ├«n literatura de specialitate se men╚Ťioneaz─â dou─â mari tipuri de procesare a vorbirii: ÔÇ×de jos ├«n susÔÇŁ ╚Öi, invers, ÔÇ×de sus ├«n josÔÇŁ. ├Än procesarea de jos ├«n sus, ideea este c─â, atunci c├«nd un mesaj este descifrat, se porne╚Öte de jos, adic─â de la datele furnizate, ╚Öi se merge ├«n sus, adic─â p├«n─â la concept. De exemplu, ├«n activitatea de ascultare, c├«nd auzim sunetul /m/ l├«ng─â grupul /ic/, ├«n╚Ťelegem c─â avem cuv├«ntul mic, ╚Öi nu pic. ├Än activitatea de citire, cititorul porne╚Öte de la cuvintele ╚Öi structurile din text, ╚Öi merge ├«n sus p├«n─â la sens, p├«n─â la interpretare. Sau, ├«n percep╚Ťia vizual─â: c├«nd vedem forma, culoarea ╚Öi m─ârimea unui animal, recunoa╚Ötem, de exemplu, iepurele. ├Än procesarea invers─â, de sus ├«n jos, se consider─â c─â plec─âm de la concept ╚Öi ├«ncerc─âm s─â-l plas─âm ├«n informa╚Ťia pe care o primim. De exemplu, ├«n percep╚Ťia auditiv─â, c├«nd auzim ÔÇ×pisicile v├«neaz─â...ÔÇŁ, ne a╚Ötept─âm s─â urmeze cuv├«ntul ÔÇ×╚ÖoareciÔÇŁ ├«nainte s─â-l auzim. Analog, c├«nd vedem ceva mic, alb ╚Öi s─âlt─âre╚Ť, ne a╚Ötept─âm s─â fie un iepure. ├Än acest tip de procesare, ascult─âtorul/cititorul/spectatorul activeaz─â diverse tipuri de cunoa╚Ötere (altele dec├«t cea strict lingvistic─â) cu scopul de a ajunge la sens. Dar, cum se ├«nt├«mpl─â adesea c├«nd avem de-a face cu dou─â puncte de vedere opuse, o atitudine mai fructuoas─â ar fi s─â consider─âm c─â aceste dou─â tipuri de procesare s├«nt complementare, nu c─â se exclud reciproc: ├«n mod evident, unele situa╚Ťii vor cere s─â pleci de jos, iar altele, de sus.

Atunci c├«nd doi oameni vorbesc unul cu altul, ├«n╚Ťelegerea sensului mesajelor dintre ei presupune construirea unor ÔÇ×peisajeÔÇŁ mentale c├«t mai asem─ân─âtoare. ├Än al s─âu Curs de lingvistic─â general─â, Ferdinand de Saussure spune: ÔÇ×F─âc├«nd abstrac╚Ťie de exprimarea sa prin cuvinte, g├«ndirea noastr─â nu e dec├«t o mas─â amorf─â ╚Öi indistinct─âÔÇŁ , ca ÔÇ×o nebuloas─â ├«n care nimic nu e delimitat ├«n mod necesarÔÇŁ. Am v─âzut mai sus c─â limba (corespondentul imaterial al vorbirii, aflat ├«n mintea noastr─â) serve╚Öte ca mijloc de structurare, de organizare a g├«ndirii. Av├«nd sediul ├«n minte/creier, unit─â╚Ťile ei nu s├«nt mai fixe dec├«t cele ale g├«ndirii. Limba, spune tot Saussure, ÔÇ×nu e un tipar a c─ârui form─â trebuie luat─â de g├«ndireÔÇŁ, ci are rolul ÔÇ×de a servi drept intermediar ├«ntre g├«ndire ╚Öi sunetÔÇŁ; ÔÇ×g├«ndirea, haotic─â prin natura sa, este obligat─â s─â se precizeze, descompun├«ndu-seÔÇŁ. Ea se organizeaz─â ├«n emisfera cerebral─â st├«ng─â, ierarhic, ca o piramid─â r─âsturnat─â, de la cea mai mare unitate la cea mai mic─â, prin descompuneri succesive: propozi╚Ťia, sintagmele, cuvintele, morfemele ╚Öi termina╚Ťiile gramaticale, fonemele la sf├«r╚Öit. Elementele de prozodie (intona╚Ťie, accent) se adaug─â pe parcurs, furnizate de emisfera dreapt─â. Apoi cortexul motor instruie╚Öte aparatul fonator s─â dea substan╚Ť─â acestora, iar piramida se reconstituie invers, prin sunete articulate liniar, unul c├«te unul, care se grupeaz─â ├«n unit─â╚Ťi tot mai mari ÔÇô morfeme, cuvinte, sintagme, propozi╚Ťii. Acestea s├«nt percepute de interlocutor, iar procesul decod─ârii sensului se bazeaz─â pe reconstituirea piramidei ÔÇô dar, de data aceasta, ├«n mintea receptorului, ideal ├«n aceea╚Öi configura╚Ťie cu care fusese construit─â mental de emi╚Ť─âtor.

Toate descrierile de mai sus reflect─â limbajul ├«n calitatea lui de instrument biologic: o capacitate a min╚Ťii umane instan╚Ťiat─â neural. Ele nu spun nimic despre calitatea sa de instrument cultural ÔÇô aspect pe care, ├«n general, defini╚Ťiile cuv├«ntului ├«l las─â pe dinafar─â sau ├«l consider─â marginal. ├Äns─â func╚Ťia principal─â, cea de comunicare, a limbajului nu ╚Öi-ar atinge ╚Ťinta ├«n absen╚Ťa unui set comun de experien╚Ťe al vorbitorilor, deoarece cultura modeleaz─â sensurile transmise ├«ntr-o comunitate, le influen╚Ťeaz─â. O s─â exemplific ├«n registru minor, cu un dialog pe care l-am auzit din ├«nt├«mplare ├«ntre dou─â persoane necunoscute: ├«n contextul unei discu╚Ťii, pe timp de iarn─â, despre temperatura din locuin╚Ť─â, la ├«ntrebarea ÔÇ×La tine ├«n cas─â e cald?ÔÇŁ, r─âspunsul a fost ÔÇ×Eu stau la 7ÔÇŁ. Nu e nevoie s─â vii dintr-o ╚Ťar─â cu o cultur─â total str─âin─â ca s─â nu ├«n╚Ťelegi ce ├«nseamn─â r─âspunsul. Po╚Ťi apar╚Ťine de aceea╚Öi cultur─â ╚Öi s─â nu ├«n╚Ťelegi sensul, pentru c─â ai o experien╚Ť─â de via╚Ť─â diferit─â: ai tr─âit toat─â via╚Ťa la cas─â ╚Öi ai avut sobe, ori ai stat la bloc, dar ai avut central─â termic─â proprie, sau nu ai avut, dar ai stat la un etaj cuprins ├«ntre 1 ╚Öi 4, destul c├«t s─â nu ╚Ötii c─â agentul termic nu ajunge prea sus la noi ├«n ╚Ťar─â. Ideea e c─â toat─â fiziologia implicat─â ├«n actul comunic─ârii ╚Öi al ├«n╚Ťelegerii sensului lexical e dublat─â de ├«n╚Ťelegerea unui sens supraad─âugat, a celui desprins din via╚Ťa tr─âit─â a vorbitorilor. Pentru a fi receptat cum trebuie, sensul lexical are nevoie de cel cultural. Semnifica╚Ťia nu se afl─â ├«n semne; lingvi╚Ötii spun c─â se afl─â ├«n mintea vorbitorului; dar ea ajunge acolo prin lume, prin mediu: tot ce e ├«n limb─â (componenta abstract─â, virtual─â, imaterial─â a limbajului) provine din vorbire (componenta concret─â, fizic─â, material─â a limbajului). Iar vorbirea este o consecin╚Ť─â a mediului, a culturii, care o formeaz─â ╚Öi o informeaz─â deopotriv─â prin transmiterea limbii de la o genera╚Ťie la alta.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Sigmund Freud (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.