O limb─â ÔÇ×a p─âciiÔÇŁ

23 octombrie 2021
O limb─â ÔÇ×a p─âciiÔÇŁ jpeg

Multe acuza╚Ťii grele se aduc limbii vizavi de starea de lucruri ├«ntre oameni pe planet─â. De la simple ne├«n╚Ťelegeri individuale la r─âzboaie interne sau externe, limba pare s─â aib─â ceva de spus ├«n toate, iar ÔÇ×remediileÔÇŁ pentru a╚Öa ceva au diferit de-a lungul secolelor, numai ideea fundamental─â din care se hr─ânesc a r─âmas aceea╚Öi: limba influen╚Ťeaz─â g├«ndirea. Ast─âzi avem ÔÇ×solu╚ŤiaÔÇŁ corectitudinii politice, ├«ns─â la prezent m─â voi referi ├«n alt articol. ├Än textul anterior de la aceast─â rubric─â am vorbit despre solu╚Ťiile trecutului mai ├«ndep─ârtat: despre oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â ai veacului al XVII-lea ╚Öi ├«ncerc─ârile lor de a inventa sisteme de comunicare ÔÇ×ra╚ŤionaleÔÇŁ, capabile s─â desfiin╚Ťeze barierele ridicate de faptul c─â omenirea nu vorbe╚Öte o singur─â limb─â. Convin╚Öi c─â limba adamic─â ar putea fi descoperit─â dac─â s-ar putea reface drumul invers de la Babel, ei au creat sisteme bazate pe logic─â, matematic─â ╚Öi reprezent─âri vizuale ale realit─â╚Ťii, ra╚Ťion├«nd ├«n felul urm─âtor: lucrurile naturale ╚Öi conceptele s├«nt clare, date dinainte, dar cuvintele ne ├«mpiedic─â s─â ajungem la ele; ├«ntre limb─â ╚Öi matematic─â exist─â o asem─ânare fundamental─â: ambele lucreaz─â cu un num─âr limitat de elemente minimale (calculul ÔÇô cu numere, zece simboluri, plus un num─âr finit de opera╚Ťii matematice, iar limba ÔÇô cu litere/sunete plus reguli finite de combinare), dar, prin repetarea unei opera╚Ťiuni asupra rezultatelor succesive, se ob╚Ťine o infinitate de numere/mesaje; deci nu s-ar putea ob╚Ťine sensuri printr-o matematic─â a conceptelor?

Lumea se schimb─â odat─â cu trecerea epocilor, iar secolul al XIX-lea e str─âb─âtut de un Zeitgeist cu totul diferit, secularizant (acum ├«╚Öi public─â ╚Öi Darwin teoriile). Omul ╚Öi lucrurile lui s├«nt reevaluate, solu╚Ťia unei limbi universale ar putea veni de la ele. ├Än loc s─â dispre╚Ťuie╚Öti limbile naturale, ├«ncerc├«nd s─â construie╚Öti un sistem de comunicare diferit, de la zero, poate ar fi o idee mai bun─â s─â pui laolalt─â elemente de construc╚Ťie deja existente (studiul comparatist, ├«nceput ├«n secolul precedent, deja trasase leg─âturi de rudenie ├«ntre limbile indo-europene). ├Än plus, ╚Ťelul e mai pragmatic, mai realist: o limb─â unic─â accesibil─â oricui pentru a ne putea ├«n╚Ťelege cu oricine. Aceasta ├«nseamn─â un sistem gramatical predictibil (f─âr─â neregularit─â╚Ťi de form─â), un vocabular c├«t mai mic ╚Öi un inventar mare de afixe care, prin ata╚Öare la cuvintele primare, s─â duc─â la un num─âr c├«t mai mare de derivate. O structur─â modular─â regulat─â, cum am zice azi, ca o mobil─â ├«n care, distribuind diferit componentele, ob╚Ťii o varietate de forme, numai c─â, ├«n loc de rafturi, articulezi elemente lingvistice.

Volap├╝k ╚Öi Esperanto s├«nt dou─â astfel de ├«ncerc─âri. Prima este o limb─â inventat─â ├«n 1879, de c─âtre un preot german care sus╚Ťine c─â, ├«ntr-o noapte, a primit prin revela╚Ťie divin─â instruc╚Ťiuni clare de a crea o limb─â universal─â. Vocabularul e bazat mai ales pe englez─â (par╚Ťial pe german─â), ├«ns─â ortografia neinspirat─â (trei vocale au umlaut) ascunde de multe ori acest lucru. Numele provine din germanul Volk (popor), vola fiind genitivul, urmat de p├╝k, de la englezescul speak (a vorbi). Arika Okrent, ├«n In the Land of Invented Languages / Pe t─âr├«mul limbilor inventate, d─â mai multe exemple: l├Âf/love (iubire), sm├╝l/smile (z├«mbet), bl├Âf/proof (dovad─â), sepl├Ąn├Ân/explaining (explicare). Iat─â cum apare cuv├«ntul p├╝k ├«n derivate: motap├╝k/mother tongue (limb─â matern─â), p├╝ked/sentence (propozi╚Ťie), m├Âp├╝ked/ polyglot (poliglot), p├╝kon/to speak (a vorbi).

Substantivele, adjectivele ╚Öi pronumele au, ├«n toate cazurile (nominativ, genitiv, dativ ╚Öi acuzativ), acelea╚Öi termina╚Ťii, pluralul se marcheaz─â printr-un -s ad─âugat singularului. Verbul are o mul╚Ťime de afixe ÔÇô Harris ╚Öi Taylor men╚Ťioneaz─â, ├«n Landmarks in Linguistic Thought I, 550.440 de forme separate, dar regulate. Avantajul regularit─â╚Ťii ├«n limb─â este uria╚Ö: formele gramaticale ale cuvintelor pot fi deduse, nu trebuie ├«nv─â╚Ťate pe dinafar─â, numai c─â, ├«n cazul de fa╚Ť─â, bietele cuvinte de baz─â s├«nt cople╚Öite de mul╚Ťimea de prefixe ╚Öi sufixe. Limba a avut, la vremea ei, un succes uria╚Ö, mai ales ├«n Germania, dar ╚Öi ├«n Anglia ╚Öi Fran╚Ťa, ╚Öi chiar ├«n Statele Unite. Azi exist─â un site dedicat pe Internet pentru entuzia╚Ötii din prezent ╚Öi pentru cei care vor s─â ├«nve╚Ťe limba. De curiozitate, iat─â cum po╚Ťi num─âra de la 1 la 10 ├«n Volap├╝k: bal, tel, kil, fol, lul, m├Ąl, vel, j├Âl, z├╝l, deg.

Esperanto a fost creat─â de Ludwik Zamenhof, evreu rus n─âscut ├«n 1859, ├«n Bialystok (parte a Poloniei de azi), un ora╚Ö ├«n care locuiau patru etnii diferite (germani, ru╚Öi, polonezi ╚Öi evrei) care tr─âiau ├«n ostilitate ├«ncruci╚Öat─â. Copil marcat de atmosfera sumbr─â, Zamenhof a crescut cu convingerea c─â valorile diferite provin din limba diferit─â. ├Än 1887, public─â o bro╚Öur─â intitulat─â Lingvo internacia, o semneaz─â ÔÇ×Dr. EsperantoÔÇŁ (cel ce sper─â) ╚Öi o d─â lumii renun╚Ť├«nd la orice drept asupra ei, consider├«nd-o un bun al ├«ntregii societ─â╚Ťi. ├Än interior se afl─â o limb─â ÔÇ×a p─âciiÔÇŁ, cu aproximativ 900 de cuvinte ├«n vocabular ╚Öi un sistem de 16 reguli gramaticale (pentru ├«ntreaga descriere voi folosi informa╚Ťiile Arik─âi Okrent). Designul se bazeaz─â pe r─âd─âcini ╚Öi afixe, la fel ca Volap├╝k. Substantivele se termin─â ├«n -o, adjectivele ├«n -a, adverbele ├«n -e: vero (adev─âr), vera (adev─ârat), vere (cu adev─ârat). Verbele se termin─â toate ├«n -i, iar timpul verbal e marcat prin termina╚Ťii: prezentul cu  -as ,trecutul cu -is, viitorul cu -os: (mi) faras, faris, faros = (eu) fac, am f─âcut, voi face. Antonimul oric─ârui cuv├«nt se face prin prefixul mal-: bona-malbona (bun-r─âu), estimi-malestimi (a stima ÔÇô a dispre╚Ťui). Nimic nu se schimb─â, r─âd─âcini sau afixe, ├«n uz, totul e u╚Öor recognoscibil, iar autorul nu pierde timpul explic├«nd formarea cuvintelor ci las─â interlocutorul s─â-╚Öi dea seama, pe baza unor minime informa╚Ťii, cum merge ├«ntreaga poveste ╚Öi s─â ├«nve╚Ťe singur prin exemple: Mi ne scias kie lasis la bastonon = Nu ╚Ötiu unde mi-am l─âsat bastonul.

Nominalizat de paisprezece ori la Premiul Nobel pentru Pace, Zamenhof a l─âsat o limb─â al c─ârei vocabular a continuat s─â se ├«mbog─â╚Ťeasc─â, av├«nd azi peste dou─â milioane de vorbitori ├«n ├«ntreaga lume. Se pare c─â ├«nsu╚Öi George Soros a ├«nv─â╚Ťat limba de la tat─âl lui, ├«n adolescen╚Ť─â predic├«nd dintr-o Biblie esperantist─â ├«n faimosul Hyde Park din Londra, ├«n SpeakerÔÇÖs Corner. Azi, vorbitorii se ├«nt├«lnesc online, pe re╚Ťelele sociale. Platforma Duolingo, total gratuit─â, a fost creat─â pentru oricine vrea s─â ├«nve╚Ťe limba ╚Öi s─â se conecteze cu restul comunit─â╚Ťii din ├«ntreaga lume.

Peste dou─â sute de limbi artificiale, mai mult sau mai pu╚Ťin complexe, au r─âs─ârit pe mapamond de la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi p├«n─â c├«nd a izbucnit al Doilea R─âzboi Mondial, f─âc├«nd necesar─â distinc╚Ťia dintre o limb─â auxiliar─â (auxiliary language/auxlang) ╚Öi una construit─â (constructed language/conlang), ├«n func╚Ťie de scop. Comunitatea auxlang-erilor e compus─â din artizanii/utilizatorii unei limbi artificiale menite a func╚Ťiona ├«n lumea real─â (cum s├«nt cele descrise ├«n articolul de fa╚Ť─â); conlang-erii alc─âtuiesc, dezvolt─â ╚Öi utilizeaz─â limbi artificiale destinate lumii fic╚Ťionale (limba elfilor din c─âr╚Ťile lui Tolkien sau limba klingonian─â din seria Star Trek ÔÇô The New Generation). Despre acestea, ├«ns─â, ├«n articolul de s─âpt─âm├«na viitoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Ludwik Zamenhof (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.