Limba, mintea și caracterul

Limba, mintea și caracterul jpeg

Fondatoare ╚Öi directoare a unei ╚Öcoli private clasice cre╚Ötine, numit─â Highlands Latin School, situat─â ├«n Louisville, Kentucky, Cheryl Lowe (decedat─â ├«n 2017), absolvent─â de chimie cu un masterat ├«n biologie, motiveaz─â astfel studierea intensiv─â a limbii latine: ÔÇ×Natura materiei predate ├«╚Öi transfer─â caracterul asupra min╚Ťii elevuluiÔÇŁ; ÔÇ×latina dezvolt─â puterile intelectuale la fel ca matematicaÔÇŁ, aceasta din urm─â fiind ÔÇ×sistematic─â, organizat─â, ordonat─â, logic─â ╚Öi cumulativ─âÔÇŁ, pe c├«nd studierea englezei, francezei, istoriei ori ╚Ötiin╚Ťei (?) nu ofer─â a╚Öa ceva: ÔÇ×Engleza nu are structur─â, form─â, logic─â, reguli... [...] nu respect─â regulile. Romanii erau disciplina╚Ťi, limba lor m─âr╚Ö─âluia ├«n coloane, r├«nd dup─â r├«nd, ca solda╚Ťii. Engleza e lax─â, flexibil─â, se ├«ndoaie ╚Öi se schimb─â cum avem chef. S├«ntem un popor independent ╚Öi iubitor de libertate, iar asta se vede ├«n limb─âÔÇŁ. Apoi motiva╚Ťia devine mai ÔÇ×aplicat─âÔÇŁ: ÔÇ×Gramatica limbii engleze e abstract─â, ├«n timp ce latina e concret─â. ├Än latin─â cuno╚Öti complementul direct pentru c─â st─â ├«n cazul acuzativ, pe c├«nd ├«n englez─â trebuie s─â ├«l deduci ├«n func╚Ťie de contextÔÇŁ. F─âc├«nd acum un salt ├«napoi ├«n timp, ├«n alt secol (anul 1862), ├«n alt─â cultur─â (rom├ón─â), vedem c─â un alt director ÔÇô pe atunci ÔÇô de ╚Öcoal─â (Titu Maiorescu) sus╚Ťine necesitatea studierii limbii latine ├«n gimnaziu, numai c─â motiva╚Ťia este una care ╚Ťine de moral─â: doar latina corespunde pe deplin scopului educa╚Ťiei ÔÇô acela de a-l scoate pe individ din propria subiectivitate ╚Öi de a-l pune sub ascultarea ra╚Ťiunii prin furnizarea de arme spirituale cu care s─â se opun─â emo╚Ťiilor din─âuntru ╚Öi influen╚Ťelor din afar─â. Latina propag─â obiectivitatea pentru c─â are gramatic─â regulat─â, rigoare ╚Öi brevitate, produc├«nd un ÔÇ×spirit ad├«nc de realitateÔÇŁ care disciplineaz─â g├«ndirea ╚Öi aduce, ├«n cel care o ├«nva╚Ť─â, seriozitate de caracter, onestitate ╚Öi iubire de adev─âr.

Drag─â cititorule fidel, nu cred c─â ai uitat mul╚Ťimea de articole din aceast─â revist─â, ├«n care am adus ├«n discu╚Ťie problema influen╚Ťei unei limbi asupra g├«ndirii, numind-o Ipoteza Sapir-Whorf, din lingvistica american─â. Originile acesteia pot fi identificate ├«ntr-o tradi╚Ťie ├«ndelungat─â din filozofia limbajului, din Germania, ale c─ârei idei au p─âtruns ├«n Statele Unite dup─â 1800. ├Än principal, este vorba despre o viziune impregnat─â de ideologia romantic─â: ├«ntre g├«ndire ╚Öi limb─â exist─â o unitate indisolubil─â, limba form├«nd g├«ndirea, clarific├«nd-o, transform├«nd reprezent─ârile mentale ├«n no╚Ťiuni. O limb─â este ÔÇ×aspectul exterior al sufletuluiÔÇŁ unui popor; e o for╚Ť─â spiritual─â care determin─â perspectiva asupra lumii: ÔÇ×Fiecare limb─â descrie un cerc ├«n jurul poporului c─âruia ├«i apar╚Ťine ╚Öi nu se poate ie╚Öi din acest cerc dec├«t intr├«nd ├«n altul. De aceea, ├«nv─â╚Ťarea unei limbi str─âine ├«nseamn─â, de fapt, achizi╚Ťia unui punct de vedere nou ├«n ├«n╚Ťelegerea lumiiÔÇŁ, spune Wilhelm von Humboldt, care g─âse╚Öte aprobare ╚Öi ecou la Titu Maiorescu (el ├«nsu╚Öi expus direct la acest spirit etnopsihologic al epocii, prin studiile de la Viena ╚Öi Berlin, f─âcute ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea). Pentru filozoful german, limba ╚Ölefuie╚Öte sufletul na╚Ťional, de aceea e important─â studierea comparat─â a calit─â╚Ťii structurale ├«ntre c├«t mai multe limbi: superioritatea structural─â a uneia sau a alteia va dovedi superioritatea mentalit─â╚Ťii ╚Öi rasei vorbitorilor ei.

Dac─â ne g├«ndim la ce a reprezentat limba latin─â pentru Europa, nu e greu s─â ne d─âm seama de ce pare cea mai potrivit─â pentru dificila sarcin─â de a modela mintea ╚Öi sufletul. Latina, ca limb─â interna╚Ťional─â a elitelor europene, cuprinde toate formele de g├«ndire occidental─â ÔÇô literatura Antichit─â╚Ťii, scrierile Sfin╚Ťilor P─ârin╚Ťi din tradi╚Ťia cre╚Ötin─â (cele scrise ├«n grece╚Öte fiind transmise prin traducerile latine╚Öti), ale umani╚Ötilor ╚Öi savan╚Ťilor medievali. ├Än Marea Britanie cel pu╚Ťin, p├«n─â nu foarte demult, intrarea la Oxford ╚Öi Cambridge era condi╚Ťionat─â de trecerea unui examen obligatoriu la limba latin─â; func╚Ťionarii civili s├«nt sau au fost (mai ales) absolven╚Ťi de ╚Öcoli independente, ├«n care limbile clasice s├«nt studiate intensiv tocmai ├«n ideea de character building (nu degeaba ni se spune c─â detectivul Endeavour ÔÇô cea mai bun─â minte din for╚Ťele de poli╚Ťie din serialul omonim ÔÇô este absolvent de filologie clasic─â!). Admira╚Ťia fa╚Ť─â de limba latin─â pe care o vedem ├«n trecutul englezilor vine dintr-un destin interesant al acestei limbi germanice romanizate repetat, mai ├«nt├«i de c─âtre solda╚Ťii Imperiului, apoi de c─âtre normanzi.

Cu latina ca limb─â a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi religiei, ╚Öi franceza ca limb─â oficial─â (dup─â Cucerirea Normand─â), engleza a r─âmas, secole la r├«nd, limba maselor ╚Öi a literaturii populare. Dac─â nu e vrednic─â de a fi vorbit─â de elite, nu merit─â nici a fi studiat─â; oricum, timp de sute de ani, descrierea gramatical─â e sinonim─â cu descrierea limbii latine. De fapt, pe ├«ntreg parcursul Evului Mediu european, grammatica ├«nseamn─â latin─â clasic─â: ├«ntre secolele al XI-lea ╚Öi al XV-lea, ea e descris─â ├«n tot felul de tomuri; apoi, simpla descriere e considerat─â insuficient─â ╚Öi vedem ├«ncerc─âri de aplicare a logicii la gramatic─â; filozofia scolastic─â (1200-1350) speculeaz─â asupra felului ├«n care limba oglinde╚Öte realitatea, cum semnific─â ea adev─ârul, iar studiile s├«nt scrise ├«n limba latin─â, cu exemple luate tot din latin─â; la 1660, celebra Gramatic─â de la Port Royal postuleaz─â existen╚Ťa unor structuri gramaticale comune mai multor limbi (dincolo de diferen╚Ťele lor fonetice ╚Öi lexicale) ╚Öi vrea s─â deduc─â universalitatea gramaticii din categoriile ra╚Ťiunii: structurilor lingvistice li se caut─â explica╚Ťii logice, care se conformeaz─â ra╚Ťiunii umane ├«n general ╚Öi, prin ea, realit─â╚Ťii descrise; limba-model, din nou, latina. Astfel c─â, ├«n secolul al XVI-lea, engleza ╚Öi toate limbile vernaculare europene se g─âsesc total dezavantajate fa╚Ť─â de ÔÇ×limba perfect─âÔÇŁ: nedezvoltate, neelegante, cu resurse lexicale ╚Öi stilistice de exprimare a conceptelor foarte limitate. Acum, ├«n Rena╚Ötere, are loc o intens─â activitate de traducere ├«n englez─â a marilor opere clasice ╚Öi, cu acest prilej, de inten╚Ťionat─â ├«mbog─â╚Ťire a limbii prin ├«mprumuturi masive. De unde? Din latin─â ╚Öi greac─â. Abia ├«n secolul al XVIII-lea engleza e considerat─â demn─â a fi obiect de studiu ├«n sine. Gramaticienii timpului, st─âp├«ni╚Ťi de idealul ordinii ╚Öi corectitudinii, critic─â haosul ╚Öi lipsa de sistematizare din limba lor matern─â, caut─â s─â stabileasc─â norme ╚Öi reguli care s─â standardizeze uzul ╚Öi le g─âsesc, desigur, ├«n latin─â.

Multe dintre regulile aplicate azi ├«n gramatic─â (dac─â nu ├«n toate c─âr╚Ťile, m─âcar ├«n c├«teva, ori ca recomand─âri ├«n func╚Ťie de registru ÔÇô formal sau informal) provin din aceast─â perioad─â (voi culege exemple din Frank Palmer ╚Öi Albert Baugh): diferen╚Ťa dintre had rather ╚Öi would rather; whose aplicat numai persoanelor; preferin╚Ťa pentru different from (nu than/to); diferen╚Ťierea ├«ntre between ╚Öi among; forma comparativ─â the... er ├«ntre dou─â entit─â╚Ťi (e.g. the larger, the taller, nu the largest, the tallest); interdic╚Ťia de a spune more perfect; condamnarea dublei nega╚Ťii (despre care am scris un articol mai demult); interdic╚Ťia de a termina ce ai de spus cu o prepozi╚Ťie; interdic╚Ťia de a spune It is me ├«n loc de It is I; existen╚Ťa imposibilului mod subjonctiv, piatr─â de ├«ncercare pentru nativi ╚Öi non-nativi... ╚Öi multe altele, bazate fie pe pur─â analogie cu limba latin─â, fie pe ÔÇ×logic─âÔÇŁ. ├Än╚Ťelegem, astfel, de ce Cheryl Lowe, ╚Öi nu numai ea, invoc├«nd categoria cazului, afirm─â c─â latina ar fi mai ÔÇ×concret─âÔÇŁ:  ├«n englez─â spunem, de exemplu, Caesar sees Brutus (├«n care Brutus este complement direct ├«n cazul acuzativ) ╚Öi Caesar gives Brutus (something) (├«n care Brutus este complement indirect ├«n cazul dativ); bine├«n╚Ťeles c─â nu ├«n╚Ťelegem de ce substantivul Brutus are aceea╚Öi form─â, el fiind altceva. Iat─â, ├«n schimb, ce clar se v─âd leg─âturile ├«n latin─â: Caesar videt Brutum. Caesar Bruto (aliquid) dat. Po╚Ťi schimba ordinea cuvintelor cum vrei, termina╚Ťiile fixe ├«╚Ťi vor indica exact cine d─â ceva cuiva. ├Äns─â o limb─â trebuie studiat─â ╚Öi descris─â ├«n termeni proprii, f─âr─â referire la ceea ce exist─â ├«n alte sisteme, pentru c─â altfel ajungi s─â crezi c─â, dac─â o limb─â nu are categoriile gramaticale pe care le cuno╚Öti tu, e inferioar─â. Astfel se explic─â mult vehiculata idee conform c─âreia, ├«ndat─â ce ├«nve╚Ťi limba latin─â, ├«n╚Ťelegi ╚Öi limba englez─â; paradoxal, a╚Öa e, dar numai pentru c─â ea a fost turnat─â ├«n tipare latine╚Öti, pus─â pe patul lui Procust, privit─â cu ochi latine╚Öti. Nu ├«n╚Ťelegi de ce engleza are cazul dativ, dar cum ├«nve╚Ťi limba latin─â, cum devine clar. Ironic e c─â, ├«n Antichitatea greco-latin─â, gramaticienii romani (Varro, Quintilian, Donatus, Priscian) aservesc, la r├«ndul lor, faptele limbii latine la modelul grecesc, superior cultural: ÔÇ×Quintilian caut─â ╚Öi sf├«r╚Öe╚Öte prin a g─âsi un num─âr dual ├«n latin─â, la fel ca ├«n greac─â, gramaticienii de la Roma g─âsesc un optativ ├«n latin─â, pentru c─â exista unul ├«n greac─â. Dat fiind c─â latina nu are articol, nu va avea dec├«t ╚Öapte p─âr╚Ťi de vorbire, pe c├«nd greaca are opt; dar interjec╚Ťia cap─ât─â statut de parte de vorbire ├«n latin─â, ceea ce restabile╚Öte echilibrul etc.ÔÇŁ, spune lingvistul francez Georges Mounin.

├Äns─â nu o limb─â ├«n sine ne transform─â mintea ╚Öi sufletul; gramatica ╚Öi vocabularul, separat sau ├«mpreun─â, nu au a╚Öa o putere. E adev─ârat c─â, formal, aceste compartimente ale limbii se apropie de matematic─â: regularitatea ╚Öi predictibilitatea, cu c├«t s├«nt mai mari, cu at├«t dau impresia de ordonare logic─â, la fel ca ├«n matematic─â, iar mecanismul care st─â la baza sintaxei este recursivitatea (despre care am scris), un procedeu matematic care reflect─â nu o proprietate a unei limbi anume, nici m─âcar a limbii ├«n general, ci o capacitate a creierului uman. O limb─â de mare prestigiu chiar ne influen╚Ťeaz─â, dar altul este mecanismul. Conceptele reprezint─â g├«ndire cristalizat─â, pus─â ├«n forme; formele ÔÇô vizuale ori sonore ÔÇô s├«nt mijlocul prin care ni se transmit valorile, prin care devenim con╚Ötien╚Ťi de ideile care le-au generat. Lingvi╚Ötii americani ai ├«nceputului de secol XX, care au studiat ╚Öi descris limbile orale ale popula╚Ťiilor indigene din SUA ╚Öi Canada, au atras aten╚Ťia asupra unui tip de vocabular centrat pe denumirea realit─â╚Ťilor concrete din mediu (flor─â, faun─â etc.), lipsit de cuvinte care s─â denumeasc─â generalit─â╚Ťi abstracte, ÔÇ×ideea de...ÔÇŁ. Or, odat─â cu ├«nv─â╚Ťarea unor concepte ├«nalte, filozofice, cum s├«nt cele din greac─â ╚Öi latin─â, g├«ndirea poporului c─âruia ├«i apar╚Ťine o limb─â ├«╚Öi face loc ├«n mintea celui care o asimileaz─â, extinz├«ndu-i capacit─â╚Ťile. Acesta este ╚Öi unul dintre scopurile pentru care, pe 16 noiembrie 2021, cu ocazia ÔÇ×Zilelor Limbilor Europene ClasiceÔÇŁ, mini╚Ötrii Educa╚Ťiei din Fran╚Ťa, Italia, Grecia ╚Öi Cipru au adoptat un plan european de cooperare prin care, ├«ncep├«nd cu 2022, cre╚Öte num─ârul de ore de latin─â, prin introducerea studierii acesteia la liceele profesionale; totodat─â, greaca veche devine materie de studiu ├«n ╚Öcoli. ├Äncercarea de ÔÇ×acordareÔÇŁ a spiritelor tinere la valorile pe care este construit─â ├«ntreaga Europ─â mai are un scop declarat de cei patru mini╚Ötri: contracararea mi╚Öc─ârii woke din Statele Unite. Dar, despre aceasta ╚Öi, mai larg, despre b─ât─âlia pentru min╚Ťi care se d─â pe terenul limbii, data viitoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.