Cum ├«nv─â╚Ť─âm limba matern─â

4 decembrie 2021
Cum ├«nv─â╚Ť─âm limba matern─â jpeg

Un pl├«nset puternic e primul semn, c├«nd ne na╚Ötem, c─â am ├«nceput s─â respir─âm singuri. Totodat─â este ╚Öi prima testare a mo╚Ötenirii noastre biologice fonice ╚Öi, dac─â ╚Öi condi╚Ťiile de mediu vor fi normale, vom ├«nv─â╚Ťa inevitabil s─â vorbim. Studierea acestui proces a fost ╚Öi r─âm├«ne unul dintre cele mai palpitante demersuri ale psiho-neurolingvi╚Ötilor. ├Äntreb─ârile la care ace╚Ötia ├«ncearc─â s─â r─âspund─â s├«nt: cum se face c─â orice copil ajunge s─â st─âp├«neasc─â sistemul sonor al limbii pe care o aude? Este acesta un proces ordonat? Dac─â da, care s├«nt etapele? Pentru c─â ├«nv─â╚Ťarea limbii materne este absolut uimitoare: cei din jur o vorbesc, iar micu╚Ťul ╚Öi-o ├«nsu╚Öe╚Öte. Nici un p─ârinte nu se apuc─â s─â dea lec╚Ťii copilului s─âu prin explica╚Ťii ╚Öi exemple: vorbirea acestuia se dezvolt─â spontan, pe baza lucrurilor care i se spun direct (omul e ╚Öi singura specie de pe P─âm├«nt al c─ârei creier ├«╚Öi dubleaz─â volumul ├«n primul an de via╚Ť─â, celelalte men╚Ťin├«ndu-╚Öi toat─â via╚Ťa capacitatea cranian─â cu care s-au n─âscut). P├«n─â ├«n jurul v├«rstei de cinci ani, ├«n medie, se poate spune c─â un copil st─âp├«ne╚Öte majoritatea structurilor gramaticale din limb─â (cu vocabularul este alt─â treab─â, acesta se ├«mbog─â╚Ťe╚Öte cu cuvinte noi pe tot parcursul vie╚Ťii). Un alt lucru remarcabil este c─â acest lucru se ├«nt├«mpl─â ├«n ciuda oric─ârei diferen╚Ťe ÔÇô inevitabile ÔÇô de clas─â social─â ╚Öi factori culturali.

Pl├«nsetul cu care ne ├«ncepem via╚Ťa este un fel de limb─â f─âr─â vorbire prin care comunic─âm ├«n mod spontan nevoi elementare: hran─â, c─âldur─â, somn. Este un act reflex provocat de sistemul nervos autonom ca r─âspuns la diver╚Öi stimuli. ├Äntre intensitatea stimulului (frig, foame, durere etc.) ╚Öi cea a pl├«nsetului exist─â o leg─âtur─â direct─â. Dup─â primele s─âpt─âm├«ni de via╚Ť─â, pl├«nsetul devine mai nuan╚Ťat, c├«teodat─â fiind un semn prin care cerem doar s─â fim ╚Ťinu╚Ťi ├«n bra╚Ťe de mama. ├Än primele trei sau patru luni emitem sunete la ├«nt├«mplare: chiote, ╚Ťiuituri, oftaturi, r├«sete, morm─âieli, care au fost numite sunete biologice, deoarece s├«nt determinate fiziologic de configura╚Ťia tractului vocal: v├«rful v─âlului palatin atinge sau se suprapune cu v├«rful epiglotei. Unii le mai numesc reflexive, pentru c─â ar fi emise doar ca r─âspuns la senza╚Ťiile imediate. Se presupune c─â aceste sunete ar fi acelea╚Öi sau asem─ân─âtoare la to╚Ťi copiii de pe glob ╚Öi c─â nu s├«nt influen╚Ťate social.

Este interesant c─â, la na╚Ötere, avem tractul vocal asem─ân─âtor cu cel al cimpanzeului. Aparatul fonator al acestuia este mult mai mic dec├«t al omului, nu e deloc alungit, iar epiglota atinge cerul gurii. Faringele la om permite aerului s─â circule ├«nspre ╚Öi dinspre pl─âm├«ni ÔÇô prin trahee ÔÇô, dar ╚Öi hranei s─â se duc─â ├«n stomac ÔÇô prin esofag. Dac─â ├«nghi╚Ťim aer, nu se ├«nt├«mpl─â nimic, ne balon─âm pu╚Ťin, dar este crucial pentru supravie╚Ťuire ca hrana s─â nu ajung─â altundeva dec├«t ├«n stomac. Ceea ce asigur─â acest lucru este o mic─â structur─â anatomic─â elastic─â, un cartilaj care se nume╚Öte epiglot─â. Ca un c─âp─âcel, este deschis c├«nd respir─âm, dar se ├«nchide atunci c├«nd ├«nghi╚Ťim, pentru a nu ne sufoca cu m├«ncarea. ├Äns─â, dup─â trei luni de la na╚Ötere, tractul vocal uman se alunge╚Öte ╚Öi ia forma pe care o va men╚Ťine toat─â via╚Ťa ╚Öi care ne va permite s─â vorbim. Tot la trei luni, dup─â ce ne-am antrenat capacitatea de imitare a sunetelor din mediul ├«nconjur─âtor, ├«ncepem s─â g├«ngurim, s─â scoatem tot felul de sunete complicate, clicuri, plesc─âituri, chiote, de parc─â ne-am ├«ncerca puterile; tot acum apar ╚Öi primele sunete individuale recognoscibile: /o/, /u/, /a/, /m/, /d/, /c/. Unele studii arat─â c─â sunetele frecvente ├«n mod universal (ca, de exemplu, vocala /a/) apar primele; cu c├«t un sunet e mai rar ├«n limbile planetei (de exemplu, englezescul /├Ž/), cu at├«t apare mai t├«rziu. Pe la ╚Öase luni ├«ncepem s─â bolborosim, s─â producem diverse vocale ╚Öi consoane (fricative ╚Öi nazale), prin imita╚Ťie. Producem ╚Öi sunete tip silab─â, ca mu, da, ba, ma. Pe la nou─â luni vor ap─ârea primele ├«nl─ân╚Ťuiri de silabe, iar intona╚Ťia va ├«ncepe s─â se organizeze ├«n tipare identificabile. Aceasta este etapa pre-lingvistic─â, ├«n care nici sunetele biologice ╚Öi nici pre-fonemele nu redau vreun ├«n╚Ťeles ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului. Ele s├«nt imita╚Ťii ale vorbirii adul╚Ťilor, necorespunz├«nd vreunei structuri mentale constituite. Cu toate acestea, s├«nt cruciale pentru apari╚Ťia ╚Öi formarea sistemului sonor al limbii: s-a observat c─â bebelu╚Öii scot o mul╚Ťime de sunete care nu se g─âsesc ├«n sistemul limbii pe care ╚Öi-l ├«nsu╚Öesc ulterior. Tatiana Slama-Cazacu, celebra noastr─â psiholingvist─â, e de p─ârere c─â, ├«n timp ce nou-n─âscu╚Ťii trec prin stadiul pre-fonematic, plin de sunete biologice redundante, ei aleg ╚Öi ├«nva╚Ť─â, prin eliminare, numai acele sunete care corespund sistemului lingvistic la care au fost expu╚Öi.

Perioada lingvistic─â este ini╚Ťiat─â ├«n jurul v├«rstei de zece-dou─âsprezece luni, c├«nd rostim primele noastre cuvinte ╚Öi c├«nd ├«ncepem s─â asociem cuvinte cu sensuri. P├«n─â pe la un an ╚Öi jum─âtate folosim c├«te un singur cuv├«nt ├«n mod global, ├«n loc de sintagm─â sau propozi╚Ťie. De aceea, acest stadiu a mai fost numit ╚Öi holofrastic. Vocabularul include substantive, adjective, verbe ╚Öi adverbe, fiind excluse orice cuvinte gramaticale (prepozi╚Ťii, conjunc╚Ťii) sau forme gramaticale (flexionare) ale cuvintelor. O generalizare important─â care se poate face ├«n ceea ce prive╚Öte achizi╚Ťia lexical─â este aceea c─â substantivele s├«nt prevalente indiferent de cultur─â. O explica╚Ťie a acestui lucru ar putea fi existen╚Ťa posibilit─â╚Ťii de a ├«nv─â╚Ťa numele concrete de lucruri ar─ât├«nd direct spre ele. Primele noastre cuvinte se refer─â, desigur, la obiectele din jur: fiecare dintre noi e centrul propriului univers. Stadiul urm─âtor e cel al enun╚Ťurilor formate din c├«te dou─â cuvinte, ╚Öi ├«ncepe pe la optsprezece-dou─âzeci de luni. Cuvintele s├«nt simple al─âtur─âri (substantiv cu verb, substantiv cu adjectiv, verb cu adverb) de forme invariabile, neflexionate. Sensul e adesea indicat prin intona╚Ťie sau gesturi. Vocabularul se extinde rapid cu cinci-nou─â cuvinte pe zi, lucru care va continua p├«n─â la v├«rsta de ╚Öase ani. Juxtapunerea cuvintelor ├«ncepe c├«nd vocabularul cuprinde ├«ntre cincizeci ╚Öi dou─â sute de cuvinte. Apoi apare vorbirea telegrafic─â, pe la doi-trei ani: enun╚Ťuri cu mai multe cuvinte. Construc╚Ťiile seam─ân─â cu mesajele transmise prin telegraf, c├«nd se omit toate formele inutile red─ârii sensului; limba e mai flexibil─â, apar o serie de forme flexionare ╚Öi prepozi╚Ťii simple. Vocabularul continu─â s─â se l─ârgeasc─â semnificativ, iar c├«nd atinge circa patru sute de cuvinte, devine evident─â o leg─âtur─â ├«ntre m─ârimea lui ╚Öi complexitatea morfologic─â a enun╚Ťului, semn clar al progresului mental. Dup─â v├«rsta de trei ani, sistemul lingvistic devine tot mai complex. Unul dintre cele mai remarcabile fenomene este crea╚Ťia lexical─â: ├«ncercarea de regularizare a limbii prin analogii logice. De exemplu, copiii englezi pun un ÔÇôs la toate substantivele dac─â vor s─â formeze pluralul, inclusiv la substantivele neregulate, ale c─âror forme de plural trebuie ├«nv─â╚Ťate pe dinafar─â. Astfel, substantivul mouse (ÔÇ×╚ÖoricelÔÇŁ), care are pluralul mice, devine mouses la to╚Ťi copiii de aceast─â v├«rst─â. Similar, pun un ÔÇôed la toate verbele dac─â vor s─â exprime trecutul: un verb neregulat ca take (ÔÇ×a luaÔÇŁ), cu forma de trecut took, va fi taked pentru ei. Tatiana Slama-Cazacu men╚Ťioneaz─â formele z─âpada acopere╚Öte, se bucureaz─â, ╚Öi s├«nteam, produse de copii rom├óni ├«ntre trei ╚Öi ╚Öase ani. Mai t├«rziu, to╚Ťi copiii vor fi capabili s─â redea ╚Öi formele neregulate, ├«ns─â, ├«n acest stadiu, ei deduc logic toate aceste forme, lu├«ndu-se dup─â faptele de limb─â deja ├«nv─â╚Ťate. Ceea ce ├«nseamn─â c─â, incon╚Ötient, mintea (c─âreia ├«i place ordinea) extrage reguli pe care le aplic─â ulterior.

Acestea s├«nt etapele prin care trece orice copil, din orice cultur─â ÔÇô ├«n aceast─â ordine ╚Öi cam la acelea╚Öi v├«rste. Dar cum se ├«nt├«mpl─â aceasta? ├Än discu╚Ťie unii pornesc de la faptul c─â mama (sau cine st─â mai mult cu copilul) folose╚Öte o limb─â mult simplificat─â, cu propozi╚Ťii scurte, cu pu╚Ťin─â gramatic─â, multe repeti╚Ťii, vorbire lent─â, intona╚Ťie exagerat─â, voce tare, multe ├«ntreb─âri. Se prea poate, ├«ns─â e prea simplist s─â reducem totul la a╚Öa ceva. ├Än primul r├«nd, nu toat─â lumea ├«╚Öi adapteaz─â vorbirea ├«n felul acesta c├«nd vorbe╚Öte cu un copil. Copiii nu doar repet─â ceea ce aud, ci formuleaz─â propozi╚Ťii pe care nu le-au auzit niciodat─â. Exist─â unele comunit─â╚Ťi afro-americane din Statele Unite ├«n care membrii nu se adreseaz─â niciodat─â unui copil mic pe motiv c─â e prea mic ca s─â ├«n╚Ťeleag─â ceva. Acei copii ├«nva╚Ť─â, totu╚Öi, s─â vorbeasc─â. Felul ├«n care are loc ├«nsu╚Öirea limbii materne i-a preocupat pe lingvi╚Öti ╚Öi pe psihologi ├«n mod egal, dar cele mai multe p─âreri vin din lumea psihologilor. ├Än mare, teoriile s├«nt grupate ├«n jurul a dou─â mari concepte considerate determinante ├«n ├«nv─â╚Ťarea limbii materne, anume mediul ╚Öi factorul genetic. Prima tab─âr─â i-a grupat pe cercet─âtorii care consider─â c─â totul se ├«nva╚Ť─â prin imita╚Ťie ╚Öi ├«nt─ârire: copiii ├«i ascult─â pe adul╚Ťi cum vorbesc, ├«ncearc─â s─â ├«i imite ╚Öi, dac─â reu╚Öesc, s├«nt l─âuda╚Ťi ÔÇô sau dac─â nu, s├«nt corecta╚Ťi, dup─â cum e cazul.

Se pot aduce multe obiec╚Ťii acestui punct de vedere: ├«n primul r├«nd, o mare parte din vorbirea p─ârin╚Ťilor con╚Ťine ├«ntreb─âri ╚Öi comenzi; doar un sfert reprezint─â propozi╚Ťiile declarative simple. Or, primul tip de propozi╚Ťie produs de un copil este cel declarativ. ├Än al doilea r├«nd, de╚Öi copiii aud un num─âr finit de propozi╚Ťii, ei s├«nt capabili s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi s─â produc─â propozi╚Ťii noi, pe care nu le-au auzit niciodat─â. ├Än al treilea r├«nd, ei produc forme inexistente, pe care nu puteau s─â le aud─â la un adult (am v─âzut mai sus c─â aceasta se ├«nt├«mpl─â ├«ntre trei ╚Öi ╚Öase ani). Apoi, studiile practice f─âcute de psiholingvi╚Öti, cel mai adesea implic├«nd propriii copii, arat─â c─â un p─ârinte nu prea ├«╚Öi pierde timpul corect├«ndu-╚Öi copilul, fiind mai mult atent la ce spune, ╚Öi mai pu╚Ťin la cum o spune. Cazurile c├«nd chiar are loc corec╚Ťia arat─â c─â aceasta este inutil─â, copilul ajung├«nd singur la forma corect─â, dar numai atunci c├«nd este gata mental. Dar p├«n─â s─â se extrag─â aceste cuno╚Ötin╚Ťe, ├«n ultimele decenii, psihologii au fost convin╚Öi c─â mediul ╚Öi stimulii externi s├«nt totul: a╚Öa se explic─â experimentele primatologilor americani din anii ÔÇÖ60, prin care se urm─ârea ├«nv─â╚Ťarea, de c─âtre primatele mari, a limbii engleze ÔÇô mai ├«nt├«i vorbite, apoi gestuale (despre care am scris la aceast─â rubric─â).

Apari╚Ťia celei de-a doua tabere (care ├«nseamn─â na╚Öterea psiholingvisticii, ├«n deceniul ÔÇÖ50-ÔÇÖ60) a fost ini╚Ťiat─â de Noam Chomsky, care propune o teorie complet opus─â, numit─â nativism sau ineism. Impresionat de complexitatea fenomenului reprezentat de ├«nsu╚Öirea limbii materne, celebrul lingvist american spune c─â explica╚Ťia nu poate fi c─âutat─â ├«n afara omului, ├«n mediu, ci doar ├«n interior: anume, ├«n ADN. Dar, despre aceasta, ├«n articolul urm─âtor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: wikimedia commons

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.