Comunicarea muzical─â

25 februarie 2022
Comunicarea muzical─â jpeg

Despre numeroasele puncte comune dintre muzic─â ╚Öi vorbire am mai scris la aceast─â rubric─â a Dilemei vechi. Pe scurt, am ar─âtat similarit─â╚Ťile lor structurale: ambele se bazeaz─â pe existen╚Ťa unui stoc finit de elemente (sunete muzicale, respectiv sunete lingvistice) care se combin─â poten╚Ťial la infinit, conform unei sintaxe bazate pe propriet─â╚Ťile recursive ale creierului. Am mai ar─âtat c─â, de╚Öi limba este procesat─â ├«n arii specializate (Broca ╚Öi Wernicke) situate ├«n emisfera cerebral─â st├«ng─â, aspectele ei non-verbale, muzicale (ritm, intona╚Ťie, volum, ├«n─âl╚Ťime) activeaz─â arii din emisfera dreapt─â. Mai mult, aceste din urm─â zone, care s├«nt omoloage ca pozi╚Ťie celor din emisfera st├«ng─â dedicate limbii, mediaz─â producerea ╚Öi experimentarea muzicii. Aceste fapte i-au determinat pe cercet─âtorii evolu╚Ťioni╚Öti s─â formuleze ipoteza unei origini comune ╚Öi s─â speculeze intens ├«n jurul ├«ntreb─ârii care dintre cele dou─â a ap─ârut prima. Unii sus╚Ťin c─â muzica ar fi o dezvoltare inutil─â (f─âr─â scop ├«n supravie╚Ťuirea speciei) a facult─â╚Ťii limbajului. ├Än acest articol voi expune opinia excelent documentat─â a psihiatrului Iain McGilchrist, din volumul The Master and His Emissary. The Divided Brain and the Making of the Western World, care argumenteaz─â, dimpotriv─â, ├«nt├«ietatea muzicii.

McGilchrist arat─â c─â nu e destul ca omul s─â dispun─â de spa╚Ťiu cerebral suficient pentru a stoca dic╚Ťionarul ╚Öi gramatica necesare vorbirii; aparatul fonator (corzile vocale plus diversele segmente implicate ├«n articulare, printre care limba) trebuie s─â aib─â anumite tr─âs─âturi caracteristice care s─â permit─â emiterea unei game largi de sunete; mai e necesar un grad remarcabil de control asupra respira╚Ťiei, ├«n vederea sus╚Ťinerii enun╚Ťurilor lungi, fluente, dar ╚Öi modula╚Ťiei vocii. Unele dintre acestea constituie motive pentru care au e╚Öuat ├«ncerc─ârile primatologilor de a le ├«nv─â╚Ťa pe maimu╚Ťe s─â vorbeasc─â (pentru alte cauze a se vedea articolul ÔÇ×De ce nu vorbesc maimu╚ŤeleÔÇť, de la aceast─â rubric─â). Doar p─âs─ârile pot imita vorbirea, datorit─â configura╚Ťiei aparatului lor vocal (numit sirinx, literal ÔÇ×naiÔÇŁ) ╚Öi controlului sofisticat pe care ├«l au asupra respira╚Ťiei. Interesant, studiul fosilelor ar ar─âta c─â acest control al respira╚Ťiei ╚Öi vocii ar fi ap─ârut cu mult ├«nainte ca acestea s─â fi fost necesare vorbirii.

Pentru a ajunge la limb─â, nervul hipoglosal, care o deserve╚Öte, trebuie s─â treac─â printr-un orificiu de la baza craniului, numit canal condilar anterior. Dac─â un nerv are un volum mare de munc─â de sus╚Ťinut, atunci acest lucru se va reflecta ├«n m─ârimea lui care, logic, se va reflecta ├«n m─ârimea orificiului prin care trece. A╚Öadar, spune psihiatrul britanic, ÔÇ×ne putem face o idee precis─â despre efortul de articulare care trebuia depus de limba posesorului craniuluiÔÇŁ dac─â m─âsur─âm m─ârimea canalului de la baza craniului, iar acelea╚Öi considera╚Ťii se aplic─â ╚Öi canalului vertebral toracic, prin care nervii care controleaz─â respira╚Ťia ajung la mu╚Öchii peretelui toracelui. O examinare comparativ─â atent─â arat─â, cum era de a╚Öteptat, o m─ârime a acestor canale mai mic─â la maimu╚Ť─â dec├«t la omul modern. Dar ciud─â╚Ťenia const─â ├«n faptul c─â, practic, cu greu se poate face o distinc╚Ťie, sub acest aspect, ├«ntre omul modern ╚Öi cele mai vechi fosile umane, care dateaz─â cu mult dinainte de vremea la care se crede c─â a ap─ârut limba.

Exist─â ╚Öi alte tipuri de dovezi, ├«n afar─â de cele fosile, care s─â sugereze o origine anterioar─â a comunic─ârii muzicale? McGilchrist men╚Ťioneaz─â mai multe. Sintaxa muzicii e mai simpl─â, mai pu╚Ťin evoluat─â dec├«t a limbii. ├Än plus, muzica transmite direct sunete, ea nu simbolizeaz─â ceva, cum face un sistem lingvistic, care cere un anume grad de abstractizare a g├«ndirii. Apoi exist─â dovezi din psiholingvistic─â: afinitatea clar─â a bebelu╚Öilor pentru ritm, capacitatea de a distinge timbrul vocii mamei ├«nc─â de la na╚Ötere, de a ar─âta c─â prefer─â vocea ei fa╚Ť─â de a altora ╚Öi limba matern─â fa╚Ť─â de limbi neauzite ├«nainte ÔÇô toate demonstrate experimental ÔÇô, confirm─â c─â acestea nu se bazeaz─â pe un talent nativ pentru limb─â, ├«n sine. Ele s├«nt ini╚Ťiate prin activarea acelor arii cerebrale responsabile de procesarea holistic─â a comunic─ârii, din emisfera dreapt─â, prin care se fac fine discrimin─âri ├«n tiparele globale ÔÇô un fenomen foarte diferit de procesarea analitic─â a limbajului, din emisfera st├«ng─â. Studiile arat─â c─â inclusiv primatele s├«nt capabile s─â identifice voci individuale pe baza unor astfel de tr─âs─âturi. Un alt argument e c─â muzica ├«nseamn─â transmitere a emo╚Ťiei ÔÇô forma fundamental─â a comunic─ârii, primordial─â at├«t ├«n filogenie, c├«t ╚Öi ├«n ontogenie. Cercet─ârile din neurologie sprijin─â puternic ipoteza conform c─âreia ÔÇ×dragostea noastr─â de muzic─â reflect─â abilitatea ancestral─â a creierului mamifer de a transmite ╚Öi recep╚Ťiona sunete emo╚Ťionale elementareÔÇŁ. Mecanismele prozodice ale emisferei drepte prin care comunic─âm emo╚Ťii cu ajutorul intona╚Ťiei trebuie s─â fi fost cruciale pentru supravie╚Ťuirea grupului, scrie McGilchrist, cit├«ndu-l pe un celebru antropolog de la Universitatea din Oxford, Robin Dunbar, care e de p─ârere c─â ÔÇ×emo╚Ťiile r─âscolitoare generate de muzic─â sugereaz─â c─â aceasta are origini str─âvechi, mult anterioare apari╚Ťiei limbajuluiÔÇŁ.

Nu toat─â lumea e ├«nc├«ntat─â de o a╚Öa concluzie, precizeaz─â McGilchrist. Geneticienii, de exemplu, sus╚Ťin c─â orice dezvoltare trebuie s─â demonstreze un avantaj evolu╚Ťionist, or muzica nu prea se vede ce avantaj ar conferi celor care o utilizeaz─â, spre deosebire de limbaj. Chiar lumea, ├«n general, nu ├«╚Öi imagineaz─â comunicarea ├«n afara vorbirii obi╚Önuite. Dar, dincolo de faptul c─â, pe planet─â, tr─âiesc specii foarte inteligente ╚Öi foarte sociale (balenele, delfinii) care comunic─â prin tonuri muzicale, exist─â chiar popula╚Ťii umane, ├«n zone izolate, care folosesc, pe l├«ng─â vorbirea obi╚Önuit─â, comunicarea de tip muzical. McGilchrist citeaz─â cazul tribului Pirah├ú, din jungla brazilian─â, ca dovad─â izbitoare ├«n sprijinul afirma╚Ťiei c─â se pot comunica sensuri precise ├«n absen╚Ťa cuvintelor. Cititorul poate ├«╚Öi aminte╚Öte c─â am dedicat o serie de trei articole consecutive sistemului lingvistic pirah├ú. Rezum├«nd ce ne intereseaz─â pe noi aici: nativii folosesc unul dintre cele mai mici inventare sonore din lume (trei vocale ╚Öi opt consoane), iar tonul, accentul ╚Öi greutatea silabelor au o a╚Öa de mare importan╚Ť─â ├«nc├«t limba poate fi fluierat─â, murmurat─â, strigat─â ╚Öi c├«ntat─â. Mesajele transmise astfel au form─â muzical─â. Fluieratul se folose╚Öte doar de b─ârba╚Ťi, la v├«n─âtoare, pentru a nu speria prada. Vorbirea strigat─â face uz de vocala a ╚Öi de una sau dou─â consoane (k sau x) ╚Öi este folosit─â ├«ndeosebi ├«n zilele ploioase, c├«nd ploaia ╚Öi tunetul s├«nt zgomotoase, pentru a comunica la distan╚Ťe lungi. Vorbirea c├«ntat─â se ob╚Ťine prin exagerarea diferen╚Ťelor de ├«n─âl╚Ťime dintre tonul ├«nalt ╚Öi tonul jos ╚Öi modificarea ritmului cuvintelor ╚Öi sintagmelor; prin ea se comunic─â informa╚Ťii noi ╚Öi importante, se intr─â ├«n leg─âtur─â cu spiritele, ├«ns─â se folose╚Öte mai ales atunci c├«nd se danseaz─â, iar cine cunoa╚Öte nota╚Ťiile muzicale o poate ├«nregistra ├«n scris, a╚Öa cum foneticianul ├«nregistreaz─â o limb─â apel├«nd la alfabetul fonetic.

For╚Ťa muzicii const─â ├«n puterea ei de a ne aduce ├«mpreun─â, indiferent de limba pe care o vorbim, de a ne face con╚Ötien╚Ťi de faptul c─â ├«mp─ârt─â╚Öim aceea╚Öi condi╚Ťie, acelea╚Öi sentimente, acelea╚Öi experien╚Ťe ÔÇô lucru vital pentru supravie╚Ťuirea ca specie, dar trecut u╚Öor cu vederea ├«n ziua de azi, mai ales ├«n societ─â╚Ťile puternic industrializate, unde ÔÇ×competi╚Ťia ╚Öi specializarea au ├«mpins muzica departe de centrul vie╚ŤiiÔÇŁ, constat─â psihiatrul. El mai adaug─â c─â, dac─â originea muzical─â a limbajului va fi vreodat─â dovedit─â, s-ar risipi ╚Öi deruta provocat─â de faptul c─â, istoric vorbind, poezia a ap─ârut ├«naintea prozei: ├«n antichitate, poezia era c├«ntat─â, ÔÇ×dansaÔÇŁ, cum spuneau grecii, ├«n compara╚Ťie cu proza (pezos logos), care ÔÇ×mergea pe josÔÇŁ. Muzica, conchide McGilchrist, e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea. Fenomenul e foarte diferit de c├«ntecul p─âs─ârilor ÔÇô ÔÇ×individualist ca inten╚Ťie ╚Öi competitiv ca natur─âÔÇŁ, localizat ├«n emisfera st├«ng─â a creierului acestora, deci av├«nd rol instrumental, nu emo╚Ťional. Multe lucruri interesante mai s├«nt ├«nc─â de spus, drag─â cititorule, despre unele tr─âs─âturi care se reg─âsesc at├«t ├«n limbaj, c├«t ╚Öi ├«n muzic─â, dar acestea vor constitui subiectul articolului de s─âpt─âm├«na viitoare.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.