Limba e o democrație

16 ianuarie 2022
Limba e o democrație jpeg

În articolul intitulat „The Roots of Wokeness“, apărut anul trecut pe blog-ul lui personal, Andrew Sullivan, scriitor și comentator politic britanico-american, atrage atenția asupra unei analize lingvistice statistice care arată, în mediul online, o frecvență remarcabilă a anumitor cuvinte și sintagme, în ultimul deceniu: „non-binar”, „masculinitate toxică”, „traumatizant”, queer (la origine, „ciudat”, azi „persoană cu identitate diferită de heteronormativitate”), „transfobie”, whiteness (literal, „faptul de a fi alb”; „structurile care produc privilegiile rasei albe”), mansplaining (un amestec de man și explaining care desemnează atitudinea condescendentă a bărbatului care explică ceva – de obicei, unei femei). Sullivan spune că, deși e normal ca limba să se schimbe încontinuu, avalanșa de neologisme (cuvinte și/sau sensuri noi) de acest fel lasă impresia unei rearanjări rapide a englezei de sus în jos, contrar modului firesc – lent și de jos în sus. Caracteristice mișcării woke din tulburata societate americană a zilelor noastre, cuvintele și sintagmele de mai sus sînt intens vehiculate de ziarul New York Times, așa cum arată analiza făcută de Computational Story Lab  al Universității din Vermont.

Îi las, cum se și cuvine, pe sociologi și pe comentatorii politici să se ocupe de originile și efectele mișcării woke, concentrîndu-mă pe ideea de propagandă la care se referă Andrew Sullivan. Propaganda în lumea anglofonă (răspîndirea prin media a unor idei sau opinii pentru a fi acceptate de marele public) este o aplicație concretă a unei anumite interpretări asupra legăturii dintre limbă și gîndire. Cititorul își amintește, desigur, desele articole de la această rubrică în care m-am referit la Ipoteza Sapir-Whorf, din lingvistica americană, care susține influența exercitată de limbă asupra gîndirii; despre ea am spus că își are originile într-o tradiție filosofică germană de secol XVIII și XIX, impregnată de romantism, care, pe scurt, exprimă ideea că limba unui popor modelează viziunea despre lume a vorbitorilor ei. Foarte interesant e faptul că lingvistul John J. Joseph (din volumul căruia, From Whitney to Chomsky, voi extrage cea mai mare parte a informațiilor pentru o competentă informare a cititorilor Dilemei vechi) identifică propaganda ca rezultat al unei tradiții diferite de cea menționată anterior: anume, filosofia analitică a secolului al XIX-lea (C.S. Peirce, Gottlib Frege) și XX (Bertrand Russell, Wittgenstein și pozitivismul logic), care consideră că limba umană e ancorată în presupuneri metafizice, iar acestea împiedică înțelegerea rațională a lumii; pentru a ajunge la logica universală, te poți debarasa de ele doar printr-o analiză logică a limbii.

Joseph spune că, deși ambele tradiții au în vedere influența limbii asupra gîndirii, ele diferă, printre altele, prin faptul că, în prima, limba este văzută ca forță pozitivă în cultură, ca drum spre adevăr, pe cînd cea de-a doua o vede ca forță negativă, ca sursă de falsitate. Oricum ar fi, împrejurările în care s-a găsit lumea la începutul secolului XX au fost un teren fertil pentru transformarea acestei din urmă premise într-un discurs cultural al controlului minții cu ajutorul limbii. După ce a luat sfîrșit Primul Război Mondial, o analiză a articolelor și cărților apărute în lumea anglofonă dezvăluie o puternică anxietate față de propagandă, alimentată de convingerea celor care se împotriviseră intrării Statelor Unite în război, alături de Marea Britanie, că fuseseră victimele propagandei britanice – intensă, susținută prin jurnale de mare tiraj, avînd ca scop atragerea voluntarilor în armată și a americanilor în conflict. Pînă la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, propaganda e tot mai des discutată și descrisă, devenind subiect de studiu în universități și strecurîndu-se în distopiile literaturii.

Popularizarea ideilor lui Freud despre subconștientul uman, accesul maselor în cinematografe și la transmisiunile radio au contribuit la răspîndirea credinței că, prin limbă, se poate schimba gîndirea: „Un om se poate apuca de băut pentru că își simte viața un eșec, iar apoi băutura chiar îi transformă viața într-un eșec. La fel e și cu limba engleză. Devine urîtă și ambiguă pentru că gîndurile noastre sînt ridicole, iar dezordinea din limbă înlesnește o gîndire prostească”, susține George Orwell. Deși se poate porni o discuție întreagă despre ce înseamnă „ordinea” sau „dezordinea” din limbă, e cert că nu poți separa gîndirea de limbă și că ele se influențează reciproc. Ce e încă supus cercetării, mai ales în psihologie, este gradul în care cea de-a doua o influențează pe prima și modul în care se reflectă acest lucru în comportamentul uman. Pe Orwell îl deranjează cel mai tare golirea de sens a unor cuvinte care reflectă valori importante pentru americani (libertate, democrație, patriotism), aruncarea lor în derizoriu, transformarea discursului în non-discurs, exprimarea sforăitoare și găunoasă. În zilele noastre, lupta se duce pe terenul vocabularului, care se crede că are cel mai mare impact asupra omului de rînd. Într-adevăr, așa cum, în psihoterapie, urmărirea cuvintelor pe care le folosește un pacient e parte a interacțiunii pentru că reflectă atmosfera mentală a acestuia, tot așa, cuvintele și expresiile recurente în societate sînt o măsură fidelă a lucrurilor importante din conștiința publică.

Astfel, de o vreme, la schimbarea președinților americani, se observă că măsurile interne și externe sînt precedate de o schimbare evidentă în limba oficialilor. Într-un articol anterior de la această rubrică, „Despre marile bătălii lexicale“, observam că, imediat după instalarea lui Trump în funcție, anumite cuvinte și expresii care fuseseră promovate pe timpul lui Obama (transgender, science-based evidence, diversity și altele) au fost scoase din documentele și uzul instituțional. În ochii cuiva neavizat, astfel de măsuri pot părea hilare și inutile, dar, în plan concret, ele sînt trompeta care anunță tăieri sau redirecționări de fonduri importante; de exemplu, dispariția cuvîntului transgen – nu din vocabularul vorbitorilor, pentru că asta nu poate decide nimeni, ci din vocabularul structurilor de putere – înseamnă că rapoartele, statisticile, programele sociale și medicale destinate transgen-ilor dispar. După ce, în timpul democraților lui Obama, mulți transgen-i și-au recunoscut public identitatea, asigurați fiind că nu își vor pierde locul de muncă din această cauză, odată cu venirea la putere a conservatorilor s-a anunțat că ei nu vor mai putea face parte din forțele militare pentru că armata nu-și permite cheltuielile medicale necesare tipului de ajutor de care au nevoie.

Administrația lui Biden, după ce l-a acuzat pe Trump că a încercat să refacă realitatea prin limbă, nu s-a lăsat mai prejos, folosind exact aceleași tactici: se folosise expresia illegal alien pentru emigranții sosiți ilegal? E înlocuită cu noncitizen. Se scoseseră climate change, evidence-based science? Se reintroduc peste tot. Se scoseseră referințele la LGBTQ? Înapoi la ele. Nativii americani sînt redenumiți Tribal people (cu majusculă, pentru că așa preferă aceștia, ni se spune). Versiunea în spaniolă a site-ului Guvernului este reinstituită, după ce fusese eliminată. Limba „corectă politic” de acum reflectă atenția acordată problemelor percepute ca importante pentru marele public. Efortul lingvistic depus de consilierii prezidențiali își schimbă direcția alternativ, odată cu Puterea și vederile ei, pentru că, așa cum spune Stephen Miller, care a scris multe discursuri pentru Donald Trump, „bătălia asupra vocabularului este, de fapt, bătălia centrală”.

În lumina (sau întunericul, mai degrabă) acestor fapte, lingviștii de pînă la Edward Sapir par niște naivi. Sînt unanimi în opinia conform căreia, pentru masa de vorbitori, limba există doar în scopul comunicării, ca instrument al spiritului, analog cu ceea ce uneltele reprezintă pentru mîinile omului. E folosită de toți, lucru care îl face pe părintele lingvisticii americane, William Dwight Whitney, să spună: „Limba în sine e o democrație, o instituție prin folosirea căreia vorbitorii, toți vorbitorii, își exercită voința individuală”. La data la care scrie (a doua parte a secolului al XIX-lea), lingvistica nu e o disciplină constituită, iar obiectul ei de studiu e revendicat și de psihologie, și de științele naturale, de care trebuie să se delimiteze. Whitney îi fixează cu grijă aria de investigație și precizează tangențele psihologului, fiziologului, etnologului, antropologului și zoologului cu limbajul, recuzîndu-i din studiul limbii ca structură de semne arbitrare, dar nu „din imperialism lingvistic sau din dispreț, ci, dimpotrivă, dintr-un simț [...] foarte just al competențelor respective”, cum spune George Mounin. Astăzi, dimpotrivă, limba pare să nu mai fie o democrație. În plus, e mai actuală ca oricînd constatarea care apare în Cursul... lui Ferdinand de Saussure, de la 1916: pentru că, mai mult sau mai puțin, toată lumea se ocupă de limbaj, „nu există domeniu în care să se fi născut mai multe idei absurde, prejudecăți, miraje, ficțiuni”, și aceasta deoarece „în viața indivizilor și a societăților, limbajul este un factor mai important decît oricare altul”. Acest rol central este și motivul presiunii asupra limbii, ca scurtătură către mintea vorbitorului.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

Foto: William Dwight Whitney (wikimedia commons)

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Gautam Adani X png
Un mare miliardar indian este acuzat de mită. Suma uriașă la care se ridică frauda grupului infracțional din care face parte
Gautam Adani, al doilea cel mai bogat om al Indiei, este acuzat de procurorii SUA că ar fi încercat să mituiască oficialii indieni.
banner mihai gainusa  png
Ceremonie 100 de ani - Armistiţiu - Primul Război Mondial - Paris - Donald Trump - Angela Merkel / FOTO EPA - EFE / 11 nov 2018
Angela Merkel, dezvăluiri din timpul primului mandat al lui Trump. „Era evident foarte fascinat de președintele rus”
Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, a descris în noua sa carte relația complicată cu fostul președinte american Donald Trump.
Iosif Stalin citind ziarul (© Wikimedia Commons)
Stalin, cel mai fidel cititor al ziaristului Vassili Grossman
La ora declanșării Războiului, Vassili Grossman era un scriitor de 36 de ani, gras, cu ochelari și declarat inapt pentru front.
child 7537716 1280 jpg
Cele mai frumoase 10 nume de fete din România. Tu ți-ai numi copilul așa?
Chiar înainte să vină bebelușul pe lume, părinții se confruntă cu una dintre cele mai grele și importante decizii: alegerea numelui. Acest proces poate fi o adevărată provocare, căci numele copilului va deveni o parte esențială a identității lui.
COD ROSU jpg
Cod roșu de viscol în șapte județe și cod portocaliu de ninsori. La cât va ajunge stratul de zăpadă
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi, o atenţionare Cod roşu de viscol puternic. Sunt vizate șapte județe din zona montană. Totodată, o altă atenționare de vreme
targul craciun craiova jpg
Orașul din România sufocat de turiști. Găsirea unei cazări a devenit aproape imposibilă: „Este ca într-un basm”
Craiova, un oraș din sudul României, a devenit în ultima perioadă o destinație turistică de top, în special datorită Târgului de Crăciun, care a reușit să atragă vizitatori din toată țara și chiar din afacerea granițelor.
femeie la piata 2454169785 jpg
Planta cu care legumicultorii câștigă bani chiar și iarna. Se cultivă în solarii, crește rapid și va fi foarte solicitată după Anul Nou
Deja ne apropiem cu pași repezi de începutul iernii, însă pentru legumicultorii din țara noastră, munca nu se oprește nici măcar acum!
test IQ concentrare jpg
Alimentele care ne ajută creierul să se concentreze mai bine. Nu trebuie să ne lipsească din dieta zilnică
Alimentele pe care le consumăm ne vor afecta nu numai greutatea, ci și abilitatea de a ne concentra de-a lungul zilei.