Limba e o democra╚Ťie

16 ianuarie 2022
Limba e o democra╚Ťie jpeg

├Än articolul intitulat ÔÇ×The Roots of WokenessÔÇť, ap─ârut anul trecut pe blog-ul lui personal, Andrew Sullivan, scriitor ╚Öi comentator politic britanico-american, atrage aten╚Ťia asupra unei analize lingvistice statistice care arat─â, ├«n mediul online, o frecven╚Ť─â remarcabil─â a anumitor cuvinte ╚Öi sintagme, ├«n ultimul deceniu: ÔÇ×non-binarÔÇŁ, ÔÇ×masculinitate toxic─âÔÇŁ, ÔÇ×traumatizantÔÇŁ, queer (la origine, ÔÇ×ciudatÔÇŁ, azi ÔÇ×persoan─â cu identitate diferit─â de heteronormativitateÔÇŁ), ÔÇ×transfobieÔÇŁ, whiteness (literal, ÔÇ×faptul de a fi albÔÇŁ; ÔÇ×structurile care produc privilegiile rasei albeÔÇŁ), mansplaining (un amestec de man ╚Öi explaining care desemneaz─â atitudinea condescendent─â a b─ârbatului care explic─â ceva ÔÇô de obicei, unei femei). Sullivan spune c─â, de╚Öi e normal ca limba s─â se schimbe ├«ncontinuu, avalan╚Öa de neologisme (cuvinte ╚Öi/sau sensuri noi) de acest fel las─â impresia unei rearanj─âri rapide a englezei de sus ├«n jos, contrar modului firesc ÔÇô lent ╚Öi de jos ├«n sus. Caracteristice mi╚Öc─ârii woke din tulburata societate american─â a zilelor noastre, cuvintele ╚Öi sintagmele de mai sus s├«nt intens vehiculate de ziarul New York Times, a╚Öa cum arat─â analiza f─âcut─â de Computational Story Lab  al Universit─â╚Ťii din Vermont.

├Äi las, cum se ╚Öi cuvine, pe sociologi ╚Öi pe comentatorii politici s─â se ocupe de originile ╚Öi efectele mi╚Öc─ârii woke, concentr├«ndu-m─â pe ideea de propagand─â la care se refer─â Andrew Sullivan. Propaganda ├«n lumea anglofon─â (r─âsp├«ndirea prin media a unor idei sau opinii pentru a fi acceptate de marele public) este o aplica╚Ťie concret─â a unei anumite interpret─âri asupra leg─âturii dintre limb─â ╚Öi g├«ndire. Cititorul ├«╚Öi aminte╚Öte, desigur, desele articole de la aceast─â rubric─â ├«n care m-am referit la Ipoteza Sapir-Whorf, din lingvistica american─â, care sus╚Ťine influen╚Ťa exercitat─â de limb─â asupra g├«ndirii; despre ea am spus c─â ├«╚Öi are originile ├«ntr-o tradi╚Ťie filosofic─â german─â de secol XVIII ╚Öi XIX, impregnat─â de romantism, care, pe scurt, exprim─â ideea c─â limba unui popor modeleaz─â viziunea despre lume a vorbitorilor ei. Foarte interesant e faptul c─â lingvistul John J. Joseph (din volumul c─âruia, From Whitney to Chomsky, voi extrage cea mai mare parte a informa╚Ťiilor pentru o competent─â informare a cititorilor Dilemei vechi) identific─â propaganda ca rezultat al unei tradi╚Ťii diferite de cea men╚Ťionat─â anterior: anume, filosofia analitic─â a secolului al XIX-lea (C.S. Peirce, Gottlib Frege) ╚Öi XX (Bertrand Russell, Wittgenstein ╚Öi pozitivismul logic), care consider─â c─â limba uman─â e ancorat─â ├«n presupuneri metafizice, iar acestea ├«mpiedic─â ├«n╚Ťelegerea ra╚Ťional─â a lumii; pentru a ajunge la logica universal─â, te po╚Ťi debarasa de ele doar printr-o analiz─â logic─â a limbii.

Joseph spune c─â, de╚Öi ambele tradi╚Ťii au ├«n vedere influen╚Ťa limbii asupra g├«ndirii, ele difer─â, printre altele, prin faptul c─â, ├«n prima, limba este v─âzut─â ca for╚Ť─â pozitiv─â ├«n cultur─â, ca drum spre adev─âr, pe c├«nd cea de-a doua o vede ca for╚Ť─â negativ─â, ca surs─â de falsitate. Oricum ar fi, ├«mprejur─ârile ├«n care s-a g─âsit lumea la ├«nceputul secolului XX au fost un teren fertil pentru transformarea acestei din urm─â premise ├«ntr-un discurs cultural al controlului min╚Ťii cu ajutorul limbii. Dup─â ce a luat sf├«r╚Öit Primul R─âzboi Mondial, o analiz─â a articolelor ╚Öi c─âr╚Ťilor ap─ârute ├«n lumea anglofon─â dezv─âluie o puternic─â anxietate fa╚Ť─â de propagand─â, alimentat─â de convingerea celor care se ├«mpotriviser─â intr─ârii Statelor Unite ├«n r─âzboi, al─âturi de Marea Britanie, c─â fuseser─â victimele propagandei britanice ÔÇô intens─â, sus╚Ťinut─â prin jurnale de mare tiraj, av├«nd ca scop atragerea voluntarilor ├«n armat─â ╚Öi a americanilor ├«n conflict. P├«n─â la izbucnirea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, propaganda e tot mai des discutat─â ╚Öi descris─â, devenind subiect de studiu ├«n universit─â╚Ťi ╚Öi strecur├«ndu-se ├«n distopiile literaturii.

Popularizarea ideilor lui Freud despre subcon╚Ötientul uman, accesul maselor ├«n cinematografe ╚Öi la transmisiunile radio au contribuit la r─âsp├«ndirea credin╚Ťei c─â, prin limb─â, se poate schimba g├«ndirea: ÔÇ×Un om se poate apuca de b─âut pentru c─â ├«╚Öi simte via╚Ťa un e╚Öec, iar apoi b─âutura chiar ├«i transform─â via╚Ťa ├«ntr-un e╚Öec. La fel e ╚Öi cu limba englez─â. Devine ur├«t─â ╚Öi ambigu─â pentru c─â g├«ndurile noastre s├«nt ridicole, iar dezordinea din limb─â ├«nlesne╚Öte o g├«ndire prosteasc─âÔÇŁ, sus╚Ťine George Orwell. De╚Öi se poate porni o discu╚Ťie ├«ntreag─â despre ce ├«nseamn─â ÔÇ×ordineaÔÇŁ sau ÔÇ×dezordineaÔÇŁ din limb─â, e cert c─â nu po╚Ťi separa g├«ndirea de limb─â ╚Öi c─â ele se influen╚Ťeaz─â reciproc. Ce e ├«nc─â supus cercet─ârii, mai ales ├«n psihologie, este gradul ├«n care cea de-a doua o influen╚Ťeaz─â pe prima ╚Öi modul ├«n care se reflect─â acest lucru ├«n comportamentul uman. Pe Orwell ├«l deranjeaz─â cel mai tare golirea de sens a unor cuvinte care reflect─â valori importante pentru americani (libertate, democra╚Ťie, patriotism), aruncarea lor ├«n derizoriu, transformarea discursului ├«n non-discurs, exprimarea sfor─âitoare ╚Öi g─âunoas─â. ├Än zilele noastre, lupta se duce pe terenul vocabularului, care se crede c─â are cel mai mare impact asupra omului de r├«nd. ├Äntr-adev─âr, a╚Öa cum, ├«n psihoterapie, urm─ârirea cuvintelor pe care le folose╚Öte un pacient e parte a interac╚Ťiunii pentru c─â reflect─â atmosfera mental─â a acestuia, tot a╚Öa, cuvintele ╚Öi expresiile recurente ├«n societate s├«nt o m─âsur─â fidel─â a lucrurilor importante din con╚Ötiin╚Ťa public─â.

Astfel, de o vreme, la schimbarea pre╚Öedin╚Ťilor americani, se observ─â c─â m─âsurile interne ╚Öi externe s├«nt precedate de o schimbare evident─â ├«n limba oficialilor. ├Äntr-un articol anterior de la aceast─â rubric─â, ÔÇ×Despre marile b─ât─âlii lexicaleÔÇť, observam c─â, imediat dup─â instalarea lui Trump ├«n func╚Ťie, anumite cuvinte ╚Öi expresii care fuseser─â promovate pe timpul lui Obama (transgender, science-based evidence, diversity ╚Öi altele) au fost scoase din documentele ╚Öi uzul institu╚Ťional. ├Än ochii cuiva neavizat, astfel de m─âsuri pot p─ârea hilare ╚Öi inutile, dar, ├«n plan concret, ele s├«nt trompeta care anun╚Ť─â t─âieri sau redirec╚Ťion─âri de fonduri importante; de exemplu, dispari╚Ťia cuv├«ntului transgen ÔÇô nu din vocabularul vorbitorilor, pentru c─â asta nu poate decide nimeni, ci din vocabularul structurilor de putere ÔÇô ├«nseamn─â c─â rapoartele, statisticile, programele sociale ╚Öi medicale destinate transgen-ilor dispar. Dup─â ce, ├«n timpul democra╚Ťilor lui Obama, mul╚Ťi transgen-i ╚Öi-au recunoscut public identitatea, asigura╚Ťi fiind c─â nu ├«╚Öi vor pierde locul de munc─â din aceast─â cauz─â, odat─â cu venirea la putere a conservatorilor s-a anun╚Ťat c─â ei nu vor mai putea face parte din for╚Ťele militare pentru c─â armata nu-╚Öi permite cheltuielile medicale necesare tipului de ajutor de care au nevoie.

Administra╚Ťia lui Biden, dup─â ce l-a acuzat pe Trump c─â a ├«ncercat s─â refac─â realitatea prin limb─â, nu s-a l─âsat mai prejos, folosind exact acelea╚Öi tactici: se folosise expresia illegal alien pentru emigran╚Ťii sosi╚Ťi ilegal? E ├«nlocuit─â cu noncitizen. Se scoseser─â climate change, evidence-based science? Se reintroduc peste tot. Se scoseser─â referin╚Ťele la LGBTQ? ├Änapoi la ele. Nativii americani s├«nt redenumi╚Ťi Tribal people (cu majuscul─â, pentru c─â a╚Öa prefer─â ace╚Ötia, ni se spune). Versiunea ├«n spaniol─â a site-ului Guvernului este reinstituit─â, dup─â ce fusese eliminat─â. Limba ÔÇ×corect─â politicÔÇŁ de acum reflect─â aten╚Ťia acordat─â problemelor percepute ca importante pentru marele public. Efortul lingvistic depus de consilierii preziden╚Ťiali ├«╚Öi schimb─â direc╚Ťia alternativ, odat─â cu Puterea ╚Öi vederile ei, pentru c─â, a╚Öa cum spune Stephen Miller, care a scris multe discursuri pentru Donald Trump, ÔÇ×b─ât─âlia asupra vocabularului este, de fapt, b─ât─âlia central─âÔÇŁ.

├Än lumina (sau ├«ntunericul, mai degrab─â) acestor fapte, lingvi╚Ötii de p├«n─â la Edward Sapir par ni╚Öte naivi. S├«nt unanimi ├«n opinia conform c─âreia, pentru masa de vorbitori, limba exist─â doar ├«n scopul comunic─ârii, ca instrument al spiritului, analog cu ceea ce uneltele reprezint─â pentru m├«inile omului. E folosit─â de to╚Ťi, lucru care ├«l face pe p─ârintele lingvisticii americane, William Dwight Whitney, s─â spun─â: ÔÇ×Limba ├«n sine e o democra╚Ťie, o institu╚Ťie prin folosirea c─âreia vorbitorii, to╚Ťi vorbitorii, ├«╚Öi exercit─â voin╚Ťa individual─âÔÇŁ. La data la care scrie (a doua parte a secolului al XIX-lea), lingvistica nu e o disciplin─â constituit─â, iar obiectul ei de studiu e revendicat ╚Öi de psihologie, ╚Öi de ╚Ötiin╚Ťele naturale, de care trebuie s─â se delimiteze. Whitney ├«i fixeaz─â cu grij─â aria de investiga╚Ťie ╚Öi precizeaz─â tangen╚Ťele psihologului, fiziologului, etnologului, antropologului ╚Öi zoologului cu limbajul, recuz├«ndu-i din studiul limbii ca structur─â de semne arbitrare, dar nu ÔÇ×din imperialism lingvistic sau din dispre╚Ť, ci, dimpotriv─â, dintr-un sim╚Ť [...] foarte just al competen╚Ťelor respectiveÔÇŁ, cum spune George Mounin. Ast─âzi, dimpotriv─â, limba pare s─â nu mai fie o democra╚Ťie. ├Än plus, e mai actual─â ca oric├«nd constatarea care apare ├«n Cursul... lui Ferdinand de Saussure, de la 1916: pentru c─â, mai mult sau mai pu╚Ťin, toat─â lumea se ocup─â de limbaj, ÔÇ×nu exist─â domeniu ├«n care s─â se fi n─âscut mai multe idei absurde, prejudec─â╚Ťi, miraje, fic╚ŤiuniÔÇŁ, ╚Öi aceasta deoarece ÔÇ×├«n via╚Ťa indivizilor ╚Öi a societ─â╚Ťilor, limbajul este un factor mai important dec├«t oricare altulÔÇŁ. Acest rol central este ╚Öi motivul presiunii asupra limbii, ca scurt─âtur─â c─âtre mintea vorbitorului.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: William Dwight Whitney (wikimedia commons)

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea ╚Öi violen╚Ťa ├«n ╚Öcoli n-au ap─ârut peste noapte, odat─â cu virusul.
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU jpeg
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU
ÔÇ×Publicul conteaz─â, ├«n mod evident, ├«ns─â publicul poate fi ╚Öi educat ÔÇô bine├«n╚Ťeles, nu printr-o formul─â-instant.ÔÇŁ
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.