Homo loquens

19 noiembrie 2021
Homo loquens jpeg

La mijlocul secolului al V-lea ├«.e.n., aflat ├«n Egipt, istoricul Herodot aude ╚Öi consemneaz─â urm─âtoarea poveste spus─â de preo╚Ťii unui templu din Memphis: ├«nainte de Psammeticus, egiptenii credeau c─â ei s├«nt cea mai veche semin╚Ťie de pe p─âm├«nt, ├«ns─â acest faraon a vrut s─â afle cu exactitate r─âspunsul pentru c─â unii opinau c─â frigienii ar putea fi mai vechi. ├Äntruc├«t exista credin╚Ťa c─â, dac─â un copil nu este ├«nv─â╚Ťat nici un cuv├«nt dup─â na╚Ötere, ├«ntr-o zi el va ├«ncepe s─â vorbeasc─â ├«n limba uman─â originar─â, regele a dat doi nou-n─âscu╚Ťi ├«n grija unui p─âstor, poruncindu-i s─â ├«i ╚Ťin─â izola╚Ťi de orice glas omenesc ╚Öi s─â observe ce spun. Dup─â o vreme, p─âstorul l-a ├«n╚Ötiin╚Ťat pe faraon c─â micii ÔÇ×cobaiÔÇŁ rostesc repetat ÔÇ×becosÔÇŁ. ├Äncredin╚Ť├«ndu-se personal, Psammeticus investigheaz─â ├«n ce limb─â are sens acest cuv├«nt ╚Öi g─âse╚Öte c─â e echivalentul pentru p├«ine ├«n frigian─â. Av├«nd ├«n vedere acest lucru, egiptenii ├«ncep s─â ├«i considere pe frigieni cel mai vechi neam din c├«te exist─â, iar graiul lor ca limb─â a ├«nceputurilor omului.

Legat de limb─â s-au pus mereu ├«ntreb─âri fundamentale care, de-a lungul timpului, au cunoscut varia╚Ťii ├«n func╚Ťie de spiritul epocilor. P├«n─â la Charles Darwin, ipoteza unui Creator a fost exprimat─â cel mai des, iar reflec╚Ťiile asupra limbii au vizat mult timp leg─âtura numelui cu lucrul pe care ├«l denume╚Öte. Ideea c─â, la ├«nceput, a existat o singur─â limb─â diversificat─â ulterior ├«ntr-o multitudine e vehiculat─â ├«n toate marile culturi ale lumii. ├Än epoca ra╚Ťionalismului se formuleaz─â ipoteza conform c─âreia, ├«n ciuda diferen╚Ťelor lor evidente, limbile globului se bazeaz─â pe o ÔÇ×gramatic─â universal─âÔÇŁ ÔÇô structuri gramaticale comune, consecin╚Ť─â a categoriilor ra╚Ťiunii, care s├«nt acelea╚Öi pentru to╚Ťi oamenii. Biologia evolu╚Ťionist─â lanseaz─â singura teorie diferit─â de crea╚Ťionism ╚Öi, astfel, alimenteaz─â puternic discu╚Ťiile lingvi╚Ötilor despre originile limbii, de╚Öi subiectul fusese exclus din dezbateri, ├«n 1867, de Academia Francez─â de ╚śtiin╚Ť─â, pe motiv c─â nimic din ceea ce se cuno╚Ötea p├«n─â la acea dat─â nu putea r─âspunde ╚Ötiin╚Ťific la aceast─â ├«ntrebare. ├Än zilele noastre, asist─âm la discu╚Ťii re├«nnoite mai ales ├«n Statele Unite, r─âspunsurile fiind c─âutate la convergen╚Ťa unor arii de investiga╚Ťie foarte diverse: lingvistic─â, antropologie, biologie, neuro╚Ötiin╚Ťe, informatic─â.

├Än Descenden╚Ťa omului ╚Öi selec╚Ťia sexual─â, Charles Darwin compar─â anatomia diverselor specii ╚Öi conchide c─â omul este, din punct de vedere anatomic, fiziologic ╚Öi comportamental, un tip de primat─â. ├Än parantez─â fie spus, este foarte interesant de urm─ârit fine╚Ťea observa╚Ťiilor asem─ân─ârilor dintre om ╚Öi maimu╚Ť─â, ├«ncep├«nd cu planul structural ╚Öi ├«ncheind cu cel al facult─â╚Ťilor mentale: biologul englez indic─â ni╚Öte puncte comune ├«n care, dup─â p─ârerea lui, ├«nrudirea structural─â ÔÇ×este ar─âtat─â ├«n mod v─âditÔÇŁ: ╚Ťesuturile ╚Öi s├«ngele s├«nt asem─ân─âtoare prin faptul c─â facem to╚Ťi acelea╚Öi boli ÔÇô turbare, variol─â, sifilis, holer─â, herpes, apoplexie, cataract─â etc.; maimu╚Ťele fac febr─â ├«n perioada denti╚Ťiei, ca ╚Öi copiii; s├«ntem to╚Ťi expu╚Öi la parazi╚Ťi interni ╚Öi externi ╚Öi supu╚Öi acelora╚Öi ÔÇ×legi misterioaseÔÇŁ care fac ca ÔÇ×gesta╚Ťia, matura╚Ťia ╚Öi durata diverselor boli s─â urmeze perioadele lunareÔÇŁ; medicamentele au acela╚Öi efect asupra maimu╚Ťelor ca ╚Öi asupra omului. ├Än plus, ÔÇ×multe specii de maimu╚Ťe au un gust pronun╚Ťat pentru ceai, cafea ╚Öi b─âuturi alcoolice; ele fumeaz─â de asemenea cu pl─âcere, dup─â cum am v─âzut personal. Brehm afirm─â c─â indigenii din nord-estul Africii captureaz─â mandrilii s─âlbatici expun├«nd vase cu bere tare, care ├«i ├«mbat─â. El a v─âzut [...] mandrilii foarte indispu╚Öi ╚Öi deprima╚Ťi; ├«╚Öi ╚Ťineau cu am├«ndou─â m├«inile capul, care ├«i durea ╚Öi aveau o expresie vrednic─â de toat─â mila: c├«nd li s-a oferit bere sau vin, s-au ├«ndep─ârtat dezgusta╚Ťi, ├«ns─â au savurat zeama de l─âm├«ie. Dup─â ce s-a ├«mb─âtat cu coniac, o maimu╚Ť─â american─â [...] nu s-a mai atins de el ╚Öi astfel s-a dovedit mai ├«n╚Ťeleapt─â dec├«t mul╚Ťi oameniÔÇŁ. Darwin se pronun╚Ť─â ╚Öi asupra limbii omului care s-ar fi dezvoltat din abilit─â┼úile comunicative emo┼úionale mai primitive ale maimu┼úelor mari, fiind selectat─â gradual de c─âtre natur─â.

Neodarwinismul prezentului a rafinat teoria, dar ipoteza de baz─â r─âm├«ne. Biologii evolu╚Ťioni╚Öti cred c─â limba omului este at├«t de diferit─â de toate celelalte sisteme de comunicare ├«nt├«lnite ├«n lumea animal─â deoarece, pe scara evolu┼úiei, aparatul fonator uman a suferit modific─âri importante. Lingvi╚Ötii evolu╚Ťioni╚Öti vin cu propriile scenarii privind modul ├«n care pre-limba ar fi devenit proto-limb─â, dar f─âr─â a face referire, desigur, la vreo schimbare necesar─â ├«n alc─âtuirea biologic─â a creierului hominizilor. Acum c├«teva decenii, lingvistul american Charles Hockett ┼či antropologul Robert Ascher au opinat c─â limba, care e un sistem deschis (cu ajutorul ei putem formula o infinitate de mesaje), a ap─ârut din sistemul de comunicare al primatelor, care, ca orice alt sistem din lumea animal─â, e unul ├«nchis (num─ârul de mesaje care pot fi transmise e finit). Cei doi cred c─â, la un moment dat, un hominid a trebuit s─â emit─â dou─â vocaliz─âri ├«n acela┼či timp, de exemplu hran─â! ┼či pericol!, astfel ├«nc├«t acestea dou─â s-au combinat ├«ntr-unul singur. ┼×i asta deoarece ÔÇ×foarte probabil, astfel de vocaliz─âri combinate apar la animalele moderne, de┼či un astfel de fenomen nu a fost observat p├«n─â ├«n prezentÔÇŁ. Astfel, zece vocaliz─âri s-au combinat ├«ntre ele ┼či s-au f─âcut o sut─â. Fiecare vocalizare combinat─â are acum dou─â p─âr┼úi, iar fiecare parte, la r├«ndul ei, se reg─âse┼čte combinat─â ├«n alte vocaliz─âri.

├Än ultimele trei decenii, dezbaterea a devenit foarte nuan┼úat─â. Lingvi┼čtii americani discut─â dac─â selec┼úia natural─â poate explica apari┼úia tuturor aspectelor limbii sau doar a gramaticii; dac─â limba a ap─ârut brusc sau treptat; dac─â un nou modul, special dedicat limbii, a ap─ârut ├«n creier sau un modul preexistent a fost folosit pentru func┼úia nou─â a vorbirii. Anul 2000 ├«i g─âse┼čte pe exper╚Ťii de peste Ocean ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n dou─â tabere: cea grupat─â ├«n jurul lui Steven Pinker (psiholingvist) ┼či Paul Bloom (psiholog), numit─â a ÔÇ×selec┼úioni┼čtilorÔÇŁ, care cred c─â limba a ap─ârut prin selec┼úie natural─â, ┼či cea grupat─â ├«n jurul lui Noam Chomsky ┼či Stephen Jay Gould (paleontolog ┼či biolog), numit─â a ÔÇ×non-selec┼úioni┼čtilorÔÇŁ, care cred explica╚Ťia e prea simplist─â. Pinker, supranumit scientific superstar ├«n Statele Unite, avanseaz─â ideea mutantului gramatical. El imagineaz─â un scenariu ├«n care o maimu┼ú─â antropoid─â sufer─â, din ├«nt├«mplare, o muta┼úie genetic─â ┼či dezvolt─â o sintax─â oarecare, o proto-limb─â. Afirma┼úiile sale pot fi acum decodate de restul comunit─â┼úii doar cu efort mental, situa┼úie care creeaz─â presiune, oblig├«nd la dezvoltarea, ├«n ceilal┼úi, a sistemelor corespunz─âtoare unei decod─âri automate. Selec┼úia natural─â ├«i favorizeaz─â pe acei ascult─âtori care ├«i ├«n┼úeleg mai bine pe vorbitori. Astfel, ├«n cur├«nd, abilit─â┼úile lingvistice escaladeaz─â ├«ntr-o adev─ârat─â ÔÇ×curs─â a ├«narm─ârii lingvisticeÔÇŁ, ca s─â folosesc cuvintele autorului. Toate acestea deoarece a fi mai inteligent dec├«t competi┼úia creeaz─â presiune asupra cunoa┼čterii, iar ÔÇ×evolu┼úia produce adeseori abilit─â┼úi spectaculoase c├«nd adversarii se ├«ncle┼čteaz─â ├«n cursa ├«narm─âriiÔÇŁ. Apari╚Ťia limbii trebuie s─â fi fost treptat─â ╚Öi lent─â; orice hominid care vorbea c├«t de c├«t a avut un avantaj de adaptare fa┼ú─â de ceilal┼úi: primul mutant gramatical a putut supravie┼úui mai bine ┼či produce mai mul┼úi mo┼čtenitori, pentru c─â un orator talentat e capabil de manipulare ┼či negociere, atr─âg├«nd mai multe femei dec├«t colegii lui (mai) t─âcu┼úi. Un argument ├«n acest sens e adus din antropologie, unde s-a observat c─â, ├«n societ─â┼úile umane, ┼čefii de trib erau vorbitori pricepu┼úi ┼či aveau mai multe so┼úii.

Pe de alt─â parte, lingvistul american de origine britanic─â Derek Bickerton sus┼úine c─â apari┼úia limbii a fost un proces brusc, catastrofal: dup─â ce, pu┼úin c├«te pu┼úin, ├«n str─âmo┼čii no┼čtri cu blan─â s-au dezvoltat structuri cerebrale care au permis opera┼úiuni mentale mai complexe, ├«ntr-o zi, accidental, s-a f─âcut ┼či ultima conexiune ┼či a ap─ârut proto-limba, o variant─â f─âr─â sintax─â. Un al doilea stadiu ar fi avut loc c├«nd o singur─â muta┼úie ├«ntr-o singur─â persoan─â (Eva din Africa) a f─âcut s─â apar─â ├«n creier sintaxa, a redimensionat m─ârimea ┼či forma creierului acesteia ┼či i-a modificat tractul vocal pentru a putea articula coerent. Se speculeaz─â c─â acest tip de comunicare timpurie poate s─â fi fost mai ales gestural─â ╚Öi vocal─â (deoarece primatele din ziua de azi le au pe am├«ndou─â), ├«ns─â ar trebui identificate sistemele fizice ╚Öi neurologice cruciale pentru dezvoltarea limbii care puteau fi folosite cu alte scopuri ÔÇô sau ╚Öi cu alte scopuri ÔÇô deoarece este foarte problematic s─â presupui c─â primul rudiment de limb─â a ap─ârut din nimic. Philip Lieberman, neurolingvist ┼či antropolog, ├«n prezent la Brown University, e de p─ârere c─â numai anatomia tractului vocal ┼či ariile cerebrale adaptate ini┼úial pentru controlul motor s-au modificat ├«n timp, nefiind necesar un ÔÇ×modul al gramaticiiÔÇŁ: de vreme ce selec┼úia natural─â implic─â pa┼či m─ârun┼úi care intensific─â treptat func┼úia unui organ deja existent, apari┼úia unui modul nou ar fi, logic, imposibil─â. Pinker ├«l contrazice, argument├«nd c─â nu e neap─ârat necesar ca un modul s─â existe dinainte, deoarece micile ├«mbun─ât─â┼úiri pot construi ├«ncet unul din altceva. El compar─â procesul cu apari┼úia ochiului: se crede c─â acesta a ap─ârut ├«ntr-un organism lipsit de ochi, care avea pe piele o zon─â sensibil─â la lumin─â. Zona s-a ad├«ncit, devenind o gaur─â ├«n care a crescut o sfer─â cu o alt─â gaur─â ├«n ea ├«n care a crescut o retin─â, ┼či a┼ča mai departe, fiecare pas permi┼ú├«nd posesorului s─â detecteze evenimentele un pic mai bine. Tot a┼ča ar fi ap─ârut ┼či proto-limba, probabil, prin ÔÇ×restructurarea circuitelor cerebrale ale unei primate, care nu aveau ini┼úial nici un rol ├«n comunicare, ┼či prin ad─âugarea altora noiÔÇŁ.

Tab─âra din jurul celui mai influent lingvist din lume sus╚Ťine altceva: Noam Chomsky e de p─ârere c─â e simplu s─â atribui limba selec┼úiei naturale, deoarece prin aceasta se exprim─â doar credin┼úa c─â ├«n spatele procesului s-ar afla fenomene naturale: ÔÇ×De ├«ndat─â ce ├«ncepi s─â te g├«nde┼čti serios la adev─âratul caracter al sistemelor biologice pe m─âsur─â ce se dezvolt─â ├«n individul care se maturizeaz─â ÔÇô iar limba e doar un sistem biologic ÔÇô, ├«┼úi dai seama c─â aceste sisteme s├«nt extrem de structurate ┼či c─â se dezvolt─â pe baza existen┼úei a foarte pu┼úine condi┼úii externe [...]. ├Än consecin┼ú─â, trebuie c─â ele s├«nt predeterminate ├«ntr-o foarte mare m─âsur─â. ├Än opinia mea (un pic cam eretic─â), selec┼úia natural─â ├«n sine nu aduce nici pe departe c├«t─â structur─â ar trebui ca s─â explice ceea ce se ├«nt├«mpl─â ├«n evolu┼úieÔÇŁ. Chomsky nu respinge evolu╚Ťia, cum s-ar putea crede. ├Än schimb, invoc─â legi fizice de natur─â necunoscut─â: ÔÇ×┼×tim foarte pu┼úine despre ce se ├«nt├«mpl─â atunci c├«nd 1010 neuroni s├«nt ├«ngr─âm─âdi┼úi ├«n ceva de m─ârimea unei mingi de baschet, asupra c─âreia ac┼úioneaz─â, pe deasupra, condi┼úiile impuse de maniera specific─â ├«n care acest sistem s-a dezvoltat ├«n timpÔÇŁ.

├Än anul 2002, revista Science, un jurnal ┼čtiin┼úific foarte apreciat ┼či cunoscut pentru orientarea sa materialist─â, evolu┼úionist─â, public─â un studiu programatic despre evolu┼úia limbii, semnat de Noam Chomsky, Marc Hauser (biolog) ┼či Tecumseh Fitch (psiholog), studiu care uime┼čte prin limbajul hiperspecializat. Vechea distinc╚Ťie terminologic─â chomskyan─â dintre structura de suprafa╚Ť─â a limbii ╚Öi structura de ad├«ncime a fost abandonat─â, pentru c─â nu a fost ├«n╚Ťeleas─â cum trebuie (lumea interpret├«nd-o ca diferen╚Ť─â dintre un mesaj ╚Öi sensul lui real, ascuns). Acum g─âsim redenumite prin E-limb─â manifest─ârile exterioare ale acesteia (enun╚Ťurile), respectiv, prin I-limb─â, universaliile ei interne (o configurare neural─â minimal─â a formei ┼či sensului reductibile la un set optim de procese). Nu conteaz─â, sus┼úin autorii, cum a ajuns limba s─â comunice ┼či s─â reprezinte idei, ci cum poate fi delimitat nucleul central computa┼úional al I-limbii. Sintaxa reprezint─â motorul care conduce opera╚Ťiunile sintactice ╚Öi e denumit─â ÔÇ×facultatea limbii ├«n sens restr├«nsÔÇŁ (FLR). Acest sistem computa┼úional plus celelalte tr─âs─âturi biologice ale limbii (comune ┼či speciilor non-animale) alc─âtuiesc ÔÇ×facultatea limbii ├«n sens largÔÇŁ (FLL). Prin aceste tr─âs─âturi biologice, autorii ├«n┼úeleg ÔÇ×alte dou─â sisteme interne organismului, pe care le numim senzorial-motor ┼či conceptual-inten┼úionalÔÇŁ. Primul furnizeaz─â caracteristicile fonologice (sunetele), iar cel de-al doilea atribuie sensul. ├Än consecin┼ú─â, ÔÇ×presupunem [...] c─â o component─â-cheie a FLR este un sistem computa┼úional (sintaxa restr├«ns─â) care genereaz─â reprezent─âri interne ┼či le configureaz─â ├«n interfa┼úa senzorial-motorie cu ajutorul sistemului fonologic, ┼či ├«n interfa┼úa conceptual-inten┼úional─â cu ajutorul sistemului semantic (formal)ÔÇŁ. Capacitatea de a genera un num─âr infinit de mesaje pornind de la un num─âr finit de cuvinte, cu ajutorul recursivit─â┼úii, constituie procesul sintactic esen┼úial care st─â la baza FLR. Spre deosebire de FLL, care e analoag─â comunic─ârii animale ┼či care e derivat─â din aceasta ca o adaptare specific uman─â pentru vorbire, FLR nu ar fi o adaptare, ci ÔÇ×ceva recent ap─ârut, ┼či numai la omÔÇŁ. Aceast─â capacitate reprezint─â deosebirea fundamental─â dintre limba uman─â ┼či orice alt─â form─â de comunicare din regnul animal, ╚Öi doar ea trebuie investigat─â de lingvi╚Öti, biologi, psihologi ╚Öi antropologi, printr-un program comparatist comun.

C─â limba ne-a fost dat─â de o fiin╚Ť─â superioar─â sau e crea╚Ťia propriului creier ÔÇô iat─â dou─â ipoteze opuse (o a treia nu a fost formulat─â p├«n─â ├«n prezent, iar ├«n Vest prima e considerat─â ÔÇ×disperat─âÔÇŁ); ele au, totu╚Öi, ├«n comun, ideea unui design inteligent. ├Än ciuda acumul─ârii de uria╚Öe cantit─â╚Ťi de informa╚Ťie, nu avem dec├«t scenarii nedemonstrabile, care descriu cum s-ar fi putut petrece lucrurile. Pe m─âsur─â ce ne ad├«ncim ╚Öi vedem tot mai departe ├«n interiorul celulei ╚Öi al spa╚Ťiului cosmic, misterul legat de originile limbii nu face dec├«t s─â sporeasc─â, iar ├«ntreb─ârile s─â se ├«nmul╚Ťeasc─â.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Steven Pinker (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.