Dovezile nativismului

19 decembrie 2021
Dovezile nativismului jpeg

Dovezile ├«n favoarea ipotezei nativismului (despre care am scris ├«n articolul din num─ârul trecut) au fost c─âutate ╚Öi identificate ├«n mai multe direc╚Ťii: studiile asupra constituirii limbii semnelor la copiii surzi ╚Öi/sau mu╚Ťi, sociolingvistic─â ÔÇô limbile creole ╚Öi pidgin ÔÇô, cazurile de ÔÇ×copii s─âlbaticiÔÇŁ, neurologie ╚Öi genetic─â.

Am v─âzut deja, ├«ntr-un text precedent, c─â orice copil s─ân─âtos ├«nva╚Ť─â limba vorbit─â trec├«nd printr-un num─âr succesiv de etape. Studiile efectuate asupra copiilor cu deficien╚Ťe de auz arat─â c─â, ├«n prim─â faz─â, ace╚Ötia g├«nguresc ╚Öi bolborosesc la fel ca to╚Ťi ceilal╚Ťi, ├«ns─â, din cauz─â c─â nu aud stimulii lingvistici din mediul ├«nconjur─âtor, se opresc. Dac─â un astfel de copil se na╚Öte din p─ârin╚Ťi surzi care folosesc limbajul semnelor, el va ├«nv─â╚Ťa limbajul semnalizat ├«n exact acela╚Öi mod ├«n care copiii care aud ├«nva╚Ť─â limba vorbit─â (despre limbajul semnelor, dac─â vre╚Ťi s─â afla╚Ťi mai multe, am scris o serie de trei articole consecutive la aceast─â rubric─â). Este uimitor cum sunetele s├«nt convertite ├«n semne, iar copilul trece prin toate stadiile pe care le-am descris deja: ÔÇ×silabise╚ÖteÔÇŁ cu m├«inile, semnalizeaz─â mai ├«nt├«i un ÔÇ×cuv├«ntÔÇŁ, apoi dou─â ÔÇ×cuvinteÔÇŁ, apoi trece prin stadiul telegrafic, apare ╚Öi gramatica. Dac─â p─ârin╚Ťii nu semnalizeaz─â fluent, copilul tot va ├«nv─â╚Ťa limba ╚Öi va deveni mai fluent dec├«t ei. Dac─â p─ârin╚Ťii nu semnalizeaz─â deloc, copilul va prinde orice gest din jur ╚Öi va ├«ncepe s─â-╚Öi formeze propriul sistem de semnalizare: unul rigid, rudimentar, care progreseaz─â ├«ncet numai p├«n─â la un punct, dup─â care, ├«n lipsa oric─ârui r─âspuns, dispare. A╚Öa cum spune Ray Jackendoff, copiii ÔÇ×caut─â limbaÔÇŁ.

Din sociolingvistic─â vin alte informa╚Ťii. ├Än decursul istoriei umane, au existat circumstan╚Ťe ├«n care oameni din diverse culturi, vorbind diverse limbi, s-au g─âsit ├«mpreun─â ├«n acela╚Öi loc ÔÇô de exemplu, africanii adu╚Öi ca sclavi ├«n America de Nord sau muncitorii afla╚Ťi pe planta╚Ťiile de zah─âr din Hawaii. Neav├«nd o limb─â comun─â, toate aceste comunit─â╚Ťi au reac╚Ťionat ├«n acela╚Öi fel: ╚Öi-au creat una. ╚śi-au construit un sistem de comunicare elementar din cuvinte ╚Öi expresii luate din limbile lor materne. Cu un vocabular redus la strictul necesar ╚Öi cu o gramatic─â aproape inexistent─â, aceast─â nou─â limb─â era folosit─â numai pentru a comunica ├«n cadrul rela╚Ťiilor de munc─â. Ea s-a numit pidgin ÔÇô cuv├«nt care se crede c─â ar fi o aproximare chinezeasc─â a cuv├«ntului business. Derek Bickerton, de la Universitatea din Hawaii, a demonstrat c─â, ├«n multe cazuri, limba pidgin sufer─â o transmuta╚Ťie. Dup─â o vreme, dac─â comunitatea rezist─â destul timp, oamenii se c─âs─âtoresc ├«ntre ei ╚Öi au copii. Ace╚Öti copii se joac─â unii cu al╚Ťii ╚Öi, orice limb─â ar vorbi ├«n cas─â (limba matern─â sau limbile materne ale p─ârin╚Ťilor lor), afar─â la joac─â trebuie s─â foloseasc─â varianta pidgin. Dac─â expunerea la aceasta are loc ├«n perioada de ├«nsu╚Öire a limbii materne, se ├«nt├«mpl─â ceva absolut uimitor: copiii transform─â limba pidgin ├«ntr-una real─â, adic─â extind vocabularul cu cuvinte noi, stabilesc un sistem gramatical cu timpuri verbale ╚Öi subordonare ├«ntre propozi╚Ťii, p├«n─â pot vorbi despre tot ce doresc. Noua limb─â se nume╚Öte creol─â (din cuv├«ntul omonim fran╚Ťuzesc, care ├«nseamn─â ÔÇ×nativÔÇŁ), iar copiii care au creat-o s├«nt primii ei vorbitori nativi. Americanul Bill Bryson men╚Ťioneaz─â, ├«n volumul Mother Tongue, c├«teva exemple de inova╚Ťii lexicale ale copiilor care vorbesc neo-melaneziana, o limb─â creol─â bazat─â pe englez─â, vorbit─â ├«n Papua Noua Guinee: cuv├«ntul pentru barb─â este gras bilong fes, literal iarb─â care apar╚Ťine fe╚Ťei; cuv├«ntul pentru ven─â sau arter─â este rop bilong blut, literal sfoar─â care apar╚Ťine s├«ngelui. ├Än limbile creole africane se g─âsesc expresii ca wesmata (din englezescul what is the matter, adic─â ÔÇ×ce se ├«nt├«mpl─âÔÇŁ) sau bottom-bottom wata wata (repeti╚Ťii ale cuvintelor bottom, ÔÇ×fund, parte de josÔÇŁ ╚Öi water, ÔÇ×ap─âÔÇŁ) care ├«nseamn─â submarin.

┼×i mai multe dovezi vin dinspre neurologie. ├Än anii ╩╝60, neurologul american Eric Lenneberg dezvolt─â ipoteza fundamentului biologic al limbii, conform c─âreia orice copil se na┼čte cu capacitatea distinctiv─â de a ├«nv─â┼úa limba uman─â, anulat─â de c─âtre organism ├«n jurul v├«rstei de doisprezece-treisprezece ani, la instalarea pubert─â╚Ťii. Numit─â ÔÇ×ipoteza v├«rstei-limit─âÔÇŁ, ea implic─â existen┼úa unei perioade critice pentru ├«nv─â┼úarea limbii materne: dac─â, ├«n acest interval, un bebelu╚Ö nu se bucur─â de o ampl─â expunere la limba vorbit─â ┼či la interac┼úiune social─â, dup─â aceast─â v├«rst─â acest lucru devine imposibil. Pentru demonstrarea unei astfel de ipoteze, cineva ar trebui s─â izoleze un copil imediat dup─â na┼čtere ┼či s─â nu lase pe nimeni s─â-i vorbeasc─â timp de vreo doisprezece ani, dup─â care s─â ├«ncerce s─â-l ├«nve┼úe s─â vorbeasc─â, s─â vad─â ce se ├«nt├«mpl─â. Un experiment nebunesc de felul celui descris este imposibil de efectuat, ├«ns─â istoria ├«nregistreaz─â un mare num─âr de cazuri ├«n care copiii au fost crescu┼úi de animale sau de p─ârin┼úi demen┼úi care au f─âcut exact acest lucru (dar f─âr─â vreo curiozitate ┼čtiin┼úific─â).

Primul caz de ÔÇ×copii s─âlbaticiÔÇŁ bine documentat dateaz─â din anul 1799, c├«nd, ├«n p─âdurile din Aveyron, ├«n Fran┼úa, a fost g─âsit un b─âiat de circa doisprezece ani. El a fost luat de doctorul Itard ┼či de menajera acestuia, doamna Guerin, l-au numit Victor, iar doctorul a ├«ncercat s─â-l civilizeze, deoarece copilul se purta ca animalele s─âlbatice. Au fost f─âcute eforturi uria┼če, care ┼či-au atins ┼úinta ├«n multe privin┼úe. Dar, spre marea dezam─âgire a doctorului, Victor nu a reu┼čit niciodat─â s─â vorbeasc─â. ├Än timpurile noastre, ├«n 1970, ├«n California, Genie a fost g─âsit─â de poli┼úie la v├«rsta de treisprezece ani, purt├«nd ├«nc─â scutece. Ea ├«┼či petrecea zilele ├«ntr-o c─âm─âru┼ú─â ├«ntunecoas─â, legat─â de un sc─âunel pe timpul zilei. Aflat─â ├«ntr-o stare de sever─â deprivare senzorial─â ┼či social─â (p─ârin┼úii ei, nebuni, nu vorbeau niciodat─â cu ea), Genie a fost luat─â de autorit─â┼úi ┼či dat─â spre adop┼úie. Cercet─âtoarea Susan Curtiss ┼či doctorul James Kent au descoperit c─â, deoarece cortexul ei st├«ng (responsabil cu procesarea limbii) nu primise nici un fel de stimulare sonor─â, neuronii se atrofiaser─â. Tomografiile au ar─âtat un creier modificat fizic. Genie a ├«nv─â┼úat, totu┼či, c├«teva mii de cuvinte, dar nu a rostit niciodat─â enun┼úuri complexe, lucru care a f─âcut-o pe Curtiss, ├«n lucrarea ei de doctorat, s─â conchid─â c─â gramatica e o facultate a min┼úii umane.

Edik a fost g─âsit ├«n ora┼čul Mirn├«i, din Ucraina, ├«n 1999, ├«ntr-un apartament p─âr─âsit, locuit de c├«ini. El se purta ca ei: mu┼čca, zg├«ria, m├«nca cu gura de pe jos. Ajuns ├«ntr-o familie adoptiv─â la v├«rsta de ╚Öase ani, el a f─âcut progrese lingvistice lente: avea nivelul unui copil de trei ani. Mamei lui adoptive, Nadia, i-au trebuit luni ├«ntregi s─â-l ├«nve┼úe cum s─â m─ân├«nce, s─â se ├«mbrace ┼či a┼ča mai departe. Treptat, purtarea lui Edik s-a ├«mbun─ât─â┼úit, vocabularul s-a ├«mbog─â┼úit, iar gramatica a ├«nceput s─â apar─â. Extrem de vulnerabil din punct de vedere social, copilul a p─ârut extrem de promi┼ú─âtor sub aspect lingvistic. Dac─â privim lucrurile din perspectiva lui Lenneberg, Edik a fost norocos pentru c─â a fost g─âsit ├«nainte de v├«rsta-limit─â. Exist─â multe alte cazuri bine documentate (Isabelle din Fran┼úa, Amala din India, Kaspar Hauser din Germania ┼č.a.), ├«ntre care se distinge Chelsea, din Marea Britanie, care nu era nici s─âlbatic─â, nici nu suferea de retard mintal. Chelsea suferea de surzenie, dar fusese diagnosticat─â ├«n mod gre╚Öit ca retardat─â. Abia c├«nd a ├«mplinit v├«rsta de treizeci ╚Öi unu de ani, un neurolog i-a depistat surditatea ╚Öi i-a prescris un aparat auditiv. Put├«nd, ├«n sf├«r╚Öit, s─â aud─â sunetele, Chelsea a ├«nceput s─â ├«nve╚Ťe s─â vorbeasc─â, dar, dup─â ce vocabularul ei a ajuns s─â includ─â vreo dou─â mii de cuvinte, pe care le folosea ca un copil aflat ├«n stadiul celor dou─â cuvinte, procesul s-a oprit. Gramatica nu s-a format niciodat─â ├«n creierul ei.

Tot din neurologie apar ├«n discu┼úie dou─â patologii: SLI (Specific Language Impairment) ┼či Sindromul Williams. ├Än SLI, vorbirea apare t├«rziu, poate avea un tipar nea┼čteptat, iar nivelul de st─âp├«nire este sub cel a┼čteptat conform v├«rstei. Discursul este lent, iar convorbirile par c─â-l obosesc teribil pe un astfel de pacient. Acesta are probleme gramaticale serioase: nu poate forma timpul trecut al verbelor ┼či nici pluralul substantivelor. Studii statistice recente arat─â c─â boala se transmite ereditar. Lingvista Myrna Gopnik ├«mpreun─â cu o echip─â de geneticieni au studiat o ├«ntreag─â familie din Marea Britanie. Bunica avea SLI. Din cei cinci copii ai ei, unul era normal (la fel ca ┼či copiii acesteia), iar ceilal┼úi patru aveau SLI. Ace┼čtia patru aveau ├«mpreun─â dou─âzeci ╚Öi trei de copii, dintre care unsprezece sufereau de SLI. Cercet─ârile f─âcute de echip─â au demonstrat c─â pedigree-ul sugereaz─â o tr─âs─âtur─â controlat─â de o singur─â gen─â autosomal dominant─â. Fenomenul trebuie c─â e determinat genetic, deoarece nici un factor de mediu nu poate fi incriminat pentru faptul c─â 53% din familie era atins─â, iar restul nu (├«n general, SLI nu afecteaz─â mai mult de 3% din popula┼úie). Se crede c─â o singur─â gen─â este implicat─â deoarece, dac─â ar fi mai multe gene, atunci diferite grade de dizabilitate lingvistic─â ar trebui s─â apar─â ├«n familie, iar acest lucru nu se ├«nt├«mpl─â. Gena trebuie s─â fie autosomal─â (nu pe cromozomul X) deoarece boala afecteaz─â femeile ┼či b─ârba┼úii deopotriv─â, cu aceea┼či freceven┼ú─â. Cealalt─â boal─â, Sindromul Williams, numit ╚Öi hipercalcemie infantil─â, este o dereglare rar─â a metabolismului calciului ┼či calcitoninei, caracterizat─â, printre altele, de retard mental ┼či ├«nf─â┼úi┼čare neobi┼čnuit─â: bolnavii s├«nt scunzi, au fe┼úe ├«nguste ┼či frun┼úi largi, b─ârbii ascu┼úite ┼či buze pline. Vorbirea apare mai t├«rziu dec├«t la persoanele s─ân─âtoase, dar, p├«n─â ├«n adolescen┼ú─â, ei ating un nivel lingvistic ce dep─â┼če┼čte nivelul celorlalte func┼úii cognitive. Devin foarte vorb─âre┼úi ┼či manifest─â predilec┼úie spre cuvinte rare ┼či complicate: pteranodon, ibex, unicorn. ├Äns─â nu toate aspectele limbii s├«nt cru┼úate: afixarea inflexional─â regulat─â e corect─â, pe c├«nd cea neregulat─â se face incorect. Dac─â contrast─âm cele dou─â patologii, observ─âm c─â, ├«n prima, limba este afectat─â, dar nu ┼či celelalte abilit─â┼úi cognitive (ra┼úionamentul, memoria, ac┼úiunea, percep┼úia), pe c├«nd, ├«n cea de-a doua, lucrurile stau exact invers ÔÇô limba ├«ntrece alte func┼úii cognitive ÔÇô, o patologie fiind imaginea ├«n oglind─â a celeilalte. Un ra┼úionament logic ar ar─âta c─â, dac─â func┼úia limbajului nu se dezvolt─â normal, atunci func┼úionarea circuitelor cerebrale destinate proces─ârii limbii nu este normal─â, lucru care ar implica un defect genetic.

Dac─â cineva s-ar mai ├«ndoi de caracterul ├«nn─âscut al facult─â┼úii limbajului, opin├«nd c─â dovezile s├«nt indirecte, argumentul decisiv este adus, ├«n fine, de ├«ns─â┼či genetica. ├Än anul 2001, Simon Fisher ┼či Tony Monaco, geneticieni la Universitatea din Oxford, au descoperit gena specific─â ce suferise muta┼úii la familia britanic─â studiat─â de Myrna Gopnik. Denumit─â FOXP2, gena este activ─â ├«n anumite regiuni ale creierului ├«n perioada fetal─â, iar rolul ei e de a declan┼ča activitatea altor gene (ceea ce explic─â de ce poate avea un spectru larg de efecte). Cercet─âtorii de la Institutul ÔÇ×Max PlanckÔÇŁ pentru Antropologie Evolu┼úionist─â din Leipzig au anun┼úat, ├«n acela┼či an, c─â FOXP2 este extrem de bine conservat─â ├«n evolu┼úie: secven┼úa unic─â de unit─â┼úi din proteina acestei gene este at├«t de important─â ├«nc├«t orice schimbare poate duce la moartea purt─âtorului ei. Steven Pinker ├«ncearc─â, ├«n volumul The Language Instinct, s─â defineasc─â ideea de ÔÇ×gene ale gramaticiiÔÇŁ: ÔÇ×Genele gramaticii ar putea fi secven┼úe de ADN care codific─â activitatea proteinelor, sau care provoac─â transcrierea proteinelor, ├«n anumite momente ┼či ├«n anumite locuri din creier, proteine care ghideaz─â, atrag sau aglutineaz─â neuronii ├«n re┼úele care, ├«n combina┼úie cu reglarea sinaptic─â ce are loc ├«n procesul ├«nv─â┼ú─ârii, s├«nt necesare pentru g─âsirea unor solu┼úii la problemele gramaticale (precum alegerea unui afix sau a unui cuv├«nt)ÔÇŁ.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Victor, copilul s─âlbatic din Aveyron (wikimedia commons)

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea ╚Öi violen╚Ťa ├«n ╚Öcoli n-au ap─ârut peste noapte, odat─â cu virusul.
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU jpeg
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU
ÔÇ×Publicul conteaz─â, ├«n mod evident, ├«ns─â publicul poate fi ╚Öi educat ÔÇô bine├«n╚Ťeles, nu printr-o formul─â-instant.ÔÇŁ
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.