Sunete și impresii

9 octombrie 2021
Sunete și impresii jpeg

Nu poate nimeni nega că o limbă străină (pe care o cunoaștem sau nu) are asupra noastră, atunci cînd o auzim, efecte acustice: ne place instantaneu, ne displace, ne intrigă, ne neliniștește – pe scurt, ne poate provoca stări emoționale care depind de modul (subiectiv) în care percepem înlănțuirea de sunete. Teoretic, dacă aceste percepții ar fi total subiective, ar însemna să existe tot atîtea impresii cîți indivizi sîntem. Practic, alcătuirea biologică/firea umană face să existe un anumit grad de unanimitate în simțirea noastră. Unele efecte sînt superficiale, altele mai adînci, dar toate se leagă, simultan, de modul în care sunetele dintr-o limbă se combină unele cu altele (fonotactică) și de trăsăturile distinctive ale acestora. De exemplu, printre efectele superficiale asupra vorbitorilor de engleză enumerate de Leonard Bloomfield în Language (dar și asupra mea, să adaug) se găsesc: impresia că limba italiană ar fi volubilă/săltăreață, „datorată împărțirii în silabe”, sau impresia de guturalitate a limbii olandeze, dată de consoanele ei șuierătoare.

Limbile planetei diferă unele de altele nu numai prin numărul și calitatea sunetelor din inventarul fonetic, ci și prin combinațiile permise între acestea. Fonotactica, mai simplă sau mai complexă, e fixă, și toți vorbitorii unei limbi „simt” combinațiile nepermise (de exemplu, orice vorbitor de română simte, indiferent dacă are studii filologice sau nu, și fără să consulte dicționarul, că nse- nu este o secvență admisă de limba noastră, spre deosebire de nes-). Astfel de reguli pot fi percepute uneori imediat: e destul să enumeri cîteva cuvinte internaționale din limba japoneză (sake, origami, harakiri, tofu, karate, taifun, karaoke, emoji) ca să-ți dai seama că această limbă nu suferă grupurile de consoane (în aceeași silabă), o vocală trebuind neapărat să le despartă (lucru care pune probleme de pronunție japonezilor care învață engleză: un cuvînt ca hamburger e pronunțat, cel puțin la început, hamuburugeru).

De aceea, atunci cînd, cu scopuri artistice, inventezi cuvinte noi într-o limbă (în poezie, muzică), dacă vrei ca acestea să fie plauzibile, trebuie să ai grijă să fie mai întîi posibile. La ce înseamnă să inventezi o limbă întreagă mă voi referi într-un articol viitor. În acesta mă voi limita la cuvinte, anume la prima strofă din cea mai bună poezie absurdă (nonsense poem) din cultura engleză: „Jabberwocky“, a lui Lewis Carroll, scrisă la 23 de ani (în anul 1855), pentru amuzamentul fraților și surorilor lui. Explicațiile cuvintelor inventate, pe care le voi sublinia pentru cititor, sînt date chiar de autor. Strofa, așadar, e: ’Twas brillig, and the slithy toves / Did gyre and gimble in the wabe: / All mimsy were the borogoves, / And the mome raths outgrabe. Sensul ei literal este: „Era seară, bursucii vioi și alunecoși făceau găuri pe coasta dealului; papagalii erau complet nefericiți; broaștele țestoase solemne scoteau sunete ascuțite”.

Între cuvintele subliniate avem unele care reprezintă inovații absolute (de exemplu, tove, o specie de bursuc, în viziunea lui Carroll), altele sînt combinații de cuvinte deja existente în limbă (slithy = slimy „alunecos” + lithe „vioi”) sau derivate sonore fanteziste (brillig, derivat de la verbul broil, „a frige/a pune pe foc” – „vremea de a pune pe foc mîncarea pentru seară, adică sfîrșitul după-amiezii”, explică autorul). Din 23 de cuvinte, 11 sînt inventate. Toate 11 sînt cuvinte noționale (substantive, verbe, adjective), adică purtătoare de sens lexical (prepozițiile, conjuncțiile etc. avînd sens gramatical). În propoziție, toate ocupă locul la care te aștepți, în conformitate cu partea de vorbire de care aparțin: adjectivul vine mereu în fața substantivului, de exemplu. Toate poartă terminații gramaticale conform clasei lexicale: vedem un -s la pluralul substantivelor, -y la adjective (cum multe, dar nu toate, au în engleza reală). Secvențele de sunete sînt plauzibile, ceea ce face ca aceste cuvinte să poată fi oricînd considerate ca aparținînd vocabularului limbii engleze, iar propozițiile sînt corecte gramatical, în ciuda lipsei sensului. Mai mult, cuvintele conțin secvențe sonore care evocă, în mintea vorbitorului de engleză, anumite conexiuni de sens (de exemplu, adjectivul mome e pus de Carroll în legătură cu solemn) – lucru perfect în acord cu modul în care lexemele sînt stocate și accesate în creier.

Destinatarul acestor eforturi nu e factor neglijabil. Poezia absurdă e ca pictura abstractă, ne spune Martin Gardner, despre care am mai scris la această rubrică: „Artistul realist e forțat să copieze natura, impunînd copiei forme și culori plăcute, pe cît poate; însă artistul abstract e liber să se joace cu vopselurile cît dorește. Tot așa, poetul absurd nu e nevoit să caute moduri ingenioase de combinare a structurilor și sensurilor; [...] el are grijă de sunete și lasă sensul să aibă singur grijă de sine. Cuvintele pe care le folosește pot sugera sensuri vagi, așa cum, într-un tablou abstract de Picasso, ți se pare că identifici un ochi colo, un picior dincolo, ori pot să nu aibă absolut nici o semnificație – să fie doar un joc de sunete plăcute, ca jocul de culori non-obiective pe pînză”. Ca efortul să nu fie inutil, se cere o minte pe măsură din partea celui care privește/citește/ascultă. Și nu mă refer doar la pictura abstractă sau poezia absurdă, ci la orice „produs” al minții (artistic ori științific) care, pentru a fi descifrat și apreciat, cere un spirit înrudit în public.

Poezia a fost tradusă în peste 50 de limbi (existînd mai multe variante în fiecare dintre acestea), iar la noi au fost date în jur de șase, dar cele mai cunoscute aparțin Fridei Papadache, respectiv Ninei Cassian. Monstrul Jabberwock, la care se referă poemul, este numit, de Papadache, Trăncăvici, iar de Cassian, Bîzdîboc. Papadache traduce această strofă astfel: Era friglind, linsoase zăvi / Se tot girau, gymblau în ob: / Numai minsoare borogăvi, / Cînd momii sor deşciob. Varianta lui Cassian este: Dădeau în plopot ţopi asprili, / Trombind, borţind prin ierboteci. / Stifoşii stupureau sporili / Şi muimele zglăveci. Deși creative și evident laborioase, traducerile acestea (dar și celelalte care au fost date mai recent) merg toate pe aceeași linie, a inventării de cuvinte „noționale” în limba română, la un prim nivel (nivelul doi, mai adînc, ar presupune găsirea de complexe sonore evocatoare, lucru care ar cere de la traducător, nerealist, dar nu imposibil, un talent pe măsura talentului autorului însuși). Cuvintele gramaticale – reale, neinventate –, par să nu conteze deloc.

Lucrul nu e lipsit de importanță, deoarece prin aceste elemente înțelegi (sau măcar vizualizezi) relațiile – cine face ce și cui –, chiar dacă „noțiunile” sînt ininteligibile. Cuvintele și terminațiile gramaticale conturează sintaxa (cadrul, scheletul, structura), pe care se articulează apoi conceptele. Ne putem imagina limba umană ca sistem de relații între entități pe care, într-o reprezentare (holo)grafică, le vedem ca slots, spații libere care trebuie umplute cu noțiuni/concepte (un astfel de model explică și cum informațiile lingvistice pot fi formalizate matematic). Astronomul britanic Arthur Eddington e de părere că poemul redă fidel ceea ce fac fizicienii atunci cînd descriu particulele elementare: aplică niște cuvinte „unui lucru necunoscut” care „face ceva ce nu cunoaștem”. Întregul proces ne amintește constant de „caracterul esențial necunoscut al entităților fizice fundamentale”.

La un examen recent cu studenții masteranzi, unul dintre subiectele între care puteau alege a fost traducerea unei strofe din acest poem sau inventarea a patru versuri proprii, fie în engleză, fie în română, cu timp de gîndire două săptămîni. Deși mulți au mărturisit că, la început, au ales încîntați acest subiect de pe listă, ulterior s-au lăsat păgubași (cu excepția a doi studenți), pentru că „deși pare ușor, în realitate e foarte greu”. Și așa și e. La o privire superficială, limba e o colecție de nume pe care le aplicăm obiectelor/fenomenelor din lume, iar cuvîntul e o colecție de sunete. În realitate, puține lucruri au complexitatea limbii. Elementele lingvistice se definesc mai mult negativ, prin ceea ce nu sînt, decît prin ceea ce sînt, neavînd un conținut intrinsec, ci doar o formă (care se umple ulterior cu sens, lexical sau gramatical, în procesul de învățare a limbii – materne sau străine). Relațiile dintre nume sînt accesibile descrierii, furnizînd gramatici descriptive. Însă extragerea regulilor fonotactice, adică identificarea unui tipar de ordonare a sunetelor într-o limbă dată, e mult mai anevoioasă.  Explicarea lor – probabil imposibilă: între sunete există conexiuni ascunse și afinități care se sustrag, deocamdată, analizei științifice, avînd, probabil, mai mult de a face cu psihicul uman. În orice caz, această legătură e exploatată în artă – nu numai în poezie, ci și în muzică și film, subiect pe care îl voi aborda în curînd.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
p 22  James Cooke Brown WC jpg
Dreptul asupra limbii
Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule.
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveală fragilitatea și disfuncționalitatea rețelelor alimentare mondiale.
Epurări şi maculări jpeg
Consecințele nehotărîrii și iluziilor Vestului în raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa să oprească finanțarea războiului lui Putin?
E oare corect ca țările europene să continue să-i plătească Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, cînd ele știu că în felul acesta finanțează un război de agresiune împotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din viaţă, la vîrsta venerabilă de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale fără pereche, personalitate care a marcat cu consecvenţă, zeci și zeci de de ani, viaţa culturală și politică atît din România, cît şi din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educației în România
Aud la răstimpuri melancolicul oftat cum că nu se mai face carte „ca pe vremuri” – vremurile fiind cele de dinainte de Revoluție.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se îndreaptă spre o altă gravă umilire istorică, în urma căreia va petrece ani – dacă nu decenii – cerîndu-și scuze și reparînd ceea ce a făcut.
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice – despre efectele războiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.

Adevarul.ro

Noi investiţii în domeniul schiabil din Poiana Braşov FOTO Primăria Braşov
Destinații de vis pentru minivacanța de 1 Decembrie, în România. Unde te poți relaxa
Doar câteva zile ne mai despart de 1 Decembrie, zi liberă legală, ca și 30 noiembrie, când se sărbătorește Sfântul Andrei. Iată câteva destinații ce merită luate în calcul pentru această minivacanță.
Trenul regal FOTO Inquam Photos / Ovidiu Iordachi
„Șpriț și lăutari” în Trenul Regal de Ziua României. Casa Regală: Este o blasfemie
Trenul Regal a fost închiriat pentru o petrecere de 1 Decembrie, cu „zaiafeturi și lăutari”, la un preț de 500 de euro pe persoană, ceea ce a stârnit indignarea Casei Regale.
facturi
Cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei: cum pot fi obținute și ce se poate cumpăra cu ele
Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a explicat mecanismul prin care românii vor putea folosi cardurile de energie în valoare de 1.400 de lei, acordat în două tranșe populației vulnerabile.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.