Dreptul asupra limbii

Publicat în Dilema Veche nr. 969 din 3 noiembrie – 9 noiembrie 2022
James Cooke Brown © wikimedia Commons
James Cooke Brown © wikimedia Commons

Publicația online International Politics and Society, ediția din 18 iulie 2022, găzduiește un articol în care autoarea (germană), Dr. Nina Friess, pune o întrebare mai puțin obișnuită, care a căpătat contur în urma războiului ruso-ucrainean, declanșat pe 24 februarie: cui aparține limba rusă? Ea notează că, în ziua dinaintea acestei date, o scrisoare deschisă, semnată de un număr de scriitori ruși (500 pînă la începutul lui martie), a apărut într-o revistă literară săptămînală, Literaturnaia Gazeta, exprimînd adeziunea acestora la „operațiunea militară specială” din Donbas și estul Ucrainei. Friess citează reproșurile și plîngerile scriitorilor: adevăratele victime ar fi rușii, pentru că Vestul „duce un război lingvistic cu limba rusă” și „unul informațional cu conștiința colectivă rusă”.

Friess atrage atenția asupra fundației culturale Russkiy Mir („Lumea rusească”). Fondată în 2007 prin decret prezidențial –adică de Vladimir Putin – și susținută din fonduri guvernamentale, fundația are un website pe a cărui variantă în limba germană se putea citi (pînă în 2021, nu și după aceea) afirmația conform căreia „limba rusă este proprietatea națională a Rusiei”. „Lumea rusească” e definită larg, spune autoarea, citînd mai departe: „Lumea rusească nu-i include doar pe ruși, doar pe locuitorii Rusiei, nu doar pe conaționalii noștri care locuiesc în țări străine mai apropiate sau mai îndepărtate, nu doar pe emigranți, pe expatriați și urmașii lor. Ea îi înglobează și pe cetățenii străini care vorbesc, învață sau predau limba rusă, precum și pe toți aceia care sînt sincer interesați de Rusia și de viitorul ei”.

Nu voi continua articolul explorînd impresia de amenințare lăsată de aceste precizări, simțită și exprimată de o mulțime de scriitori rusofoni din țările ex-sovietice. Pentru detalii privitoare la reacția lor hotărîtă îndrum cititorul către textul scris de Nina Friess. Nu voi dezvolta nici (fireștile) sentimente de oroare mărturisite de oameni obișnuiți care se numărau printre admiratorii artei rusești (poezie, proză, film) și care acum resping visceral orice formă de cultură mediată prin această limbă (spre deosebire de, să zicem, pictură). Voi trece peste rezerva de a te identifica, în fața colegilor din universitățile europene și americane, drept creștin-ortodox, de teama asimilării cu talibanismul. Acestea sînt subiecte, mai degrabă, pentru sociologi ori antropologi. Aș vrea să mă opresc, în schimb, asupra pretenției nemaiîntîlnite de a deține proprietatea asupra unei limbi.

Nemaiîntîlnite? Nu chiar... dar chestiunea trebuie nuanțată. Dreptul la proprietate intelectuală poate fi – și a fost –formulat vizavi de o limbă inventată,  o limbă artificială, nu naturală, a cărei existență se datorează unui creator (individual sau nu) identificabil. De exemplu, Volapük (Martin Schleyer), Esperanto (Ludwik Zamenhof), Loglan (James Cooke Brown) ori klingoniana (lingvistul Marc Okrand), între care ultimele două constituie cazuri dintre cele mai interesante. Volapük și Esperanto au fost inventate și dăruite omenirii, fără absolut nici o pretenție, în speranța că, într-o zi, toți locuitorii planetei vor vorbi o singură limbă. Monolingvismul ar distruge atunci barierele neînțelegerii, anihilînd conflictele și războaiele. Loglan, în schimb, s-a întîlnit cu sistemul de justiție american. Loglan (logical language) a fost creată cu scopul experimental de a testa o ipoteză din lingvistica americană a secolului XX – numită „ipoteza Sapir-Whorf” (despre care am scris în mai multe rînduri) – conform căreia limba maternă dictează percepția asupra lumii. Cu o istorie alambicată, gata să dispară și neatingîndu-și scopul, Loglan a suscitat pînă la urmă interesul unor voluntari entuziaști din jurul creatorului, care au învățat-o, au promovat-o, lucrînd la îmbunătățirea și dezvoltarea ei, doar pentru a fi acuzați, de Brown, de furt și tentativă de răsturnare a șefiei sale.

Brown deținea, desigur, copyright asupra cărții care descrie limba, precum și asupra dicționarului aferent. În afara tribunalului, emitea pretenții asupra vocabularului, asupra cuvintelor individuale ale limbii, dar o astfel de cerere nu a fost formulată – deci nici soluționată – legal, cazul transformîndu-se într-o dispută asupra folosirii numelui limbii. Ultima dintre cele patru, klingoniana, creată pentru seria Star Trek, este un exemplu de limbă deținută de o companie privată (Studioul Paramount Pictures), care își arogă toate drepturile asupra ei. Ce înseamnă exact dreptul asupra unei limbi și pînă unde merge el, nimeni nu poate spune: deții doar cuvintele? Deții și gramatica, adică regulile pe care le-ai inventat ca să combini cuvintele? Această situație încîlcită a putut apărea din cauza existenței, în Statele Unite, a legii care spune că, din momentul în care creezi ceva, creația ta e protejată de copyright. Putem fi de părere că e normal să deții doar materialele (cărți, dicționare, înregistrări audio sau video și altele de acest fel), aducînd ca argument ce se întîmplă în cazul limbilor naturale. Numai că și aici se întîmplă lucruri stranii.

O parte a cercetării de astăzi din Statele Unite duce mai departe o tradiție cu rădăcini adînci în cercetările etnologice ale secolelor XIX și XX, în care se disting titanii lingvisticii americane Boas, Sapir și Bloomfield. Lucrul cu limbile indigene, endangered, mereu amenințate de extincție din cauza circulației lor exclusiv orale, este încă un filon bogat. Nu numai în America de Nord, ci peste tot în lume unde există comunități fără o limbă scrisă, din Siberia pînă în jungla amazoniană, Africa și Australia, e nevoie de lingviști care să meargă și să trăiască printre vorbitorii unei astfel de limbi, să o învețe, să o înregistreze și să o descrie. Claire Bowern, care predă lingvistica la Universitatea Yale, are o experiență îndelungată în acest domeniu, investigațiile ei desfășurîndu-se mai ales în nordul Australiei. Într-o carte-ghid foarte utilă oricui dorește să pornească pe acest drum, Linguistic Fieldwork, Bowern susține necesitatea morală de a da materialele rezultate în urma muncii de teren înapoi comunității care a fost sursa de informații: sub formă de abecedare, planșe și fișe pentru copiii de școală, dicționar, carte de povești. Deși o parte din banii necesari întregului demers, obținuți din granturi, se duc pe plata subiecților informatori, „acest lucru nu te scutește de responsabilitatea de a ajuta comunitatea și în alte moduri”, susține ea.

Wilhelm Meya și Jan Ullrich sînt doi lingviști care au lucrat ani buni la documentarea limbii Lakota, vorbită, în prezent, de mai puțin de 2.000 de nativi americani. În urma cooperării cu membrii tribului, care a presupus nenumărate întîlniri, discuții și înregistrări, ortografia limbii a fost standardizată și au fost scrise dicționare și manuale. Invocînd sumele mari necesare publicării acestora, cei doi le vînd acum tribului, provocînd un scandal imens și alimentînd dezbateri aprinse despre cum ar trebui folosite informațiile. Bowern e categorică: lingvistul obține foarte multe de pe urma informațiilor culese, nu doar datele ca atare, ci și efectele care decurg – de exemplu, doctoratul, care îți va aduce o slujbă. Iar dacă faci multă lingvistică de teren, poți spera la o slujbă permanentă la o universitate. După materialele obținute trebuie să faci cópii pe care să le dai înapoi comunității, „evitînd astfel să fii acuzat că «furi» materialele sau limba pentru a obține profit”, scrie Bowern, precizînd apoi că aude tot mai des astfel de acuzații în Statele Unite și Australia.

Limba nu este un bun material pe care să îl deții – nici personal, nici ca grup, nici ca națiune. Nu ai inventat-o nici tu, nici poporul tău. Nu trăiește în dicționare și nici în cărți. O limbă naturală se moștenește prin viu grai, e depozitată în mintea și creierul vorbitorului și moare odată cu ultimul vorbitor nativ al ei. Nu poți să arăți spre ea și să o declari proprietate – fie ea și națională –, ca pe o fabrică. Vladimir Putin poate, de fapt, să declare că limba rusă e proprietatea sa personală, consecințele legale ale unei astfel de pretenții sînt nule. Însă consecințele nelegale nu pot fi neglijate. Asocierea „lumii rusești” cu Kremlinul se numără printre cele mai mari deservicii aduse limbii. Cine va mai dori să învețe rusa? Unul dintre cele mai importante motive care te împing să înveți o limbă străină – naturală sau artificială – este admirația față de comunitatea care o vorbește. Și invers: dacă ai percepții negative față de această comunitate, descurajarea de a te apropia de ea și de valorile ei este mare. Nu mă îndoiesc că anii care vor veni vor arăta dacă printre victimele de război nu se va număra cumva și limba rusă.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

p 22 jpg
Împotriva organizării de către licee a admiterii pentru clasa a IX-a
Ce tip de lume este aceea în care se întîmplă asta? Este ceva mai mult decît medieval, este un fapt primitiv și rău, atroce.
980 22 L Cutitaru  jpg
Ești cum scrii?
Așa că subiectul acestui text, scrisul de mînă, destinat mai degrabă a amuza decît a informa, va fi dezvoltat într-o mică serie, în lunile următoare.
p 21 Pierre Nora WC jpg
„Monsieur notă-de-subsol“ face istorie
Nașterea revistei Nouvelle Revue Française a avut loc în timpul unei încrîncenate lupte culturale.
caderea unui dictator jpg
„Cine a tras în noi după 22”? Singura teorie logică și bazată pe dovezi - o discuție cu Andrei Ursu -
Sînt oameni care au fost eroi în mod real și cărora li s-a băgat în cap că de fapt au fost niște unii care nu știau ce fac pe acolo și, în același timp, securiștii, care au pensii speciale, sînt eroizați.
p 22 Taormina WC jpg
Luminile și parcările Taorminei
Și să nu uitam că sîntem colonii Romei la gurile Dunării, printre atîția barbari... am pătimit destule... deve avere importanza in qualche modo”.
p 23 WC jpg
Criptomonedele nu sînt bani
Criptomonedele nu sînt bani, sînt o iluzie a unei lumi care-și caută noi căi acum în noua eră a informaticii și informației.
P G  Lowery Sideshow Band jpg
Se caută un cuvînt
Cohorte de îngeri... roiuri, stoluri, puzderie, cete, alaiuri... îți trebuie o mulțime de substantive colective ca să-l alegi pe cel mai potrivit ideii de „grup”.
973 22 Iulia Marin jpeg
De ce Bach?
Doar ecourile unui Du schaffst das m-au ajutat să pot duce piesele la final. Însă în acea zi, nu cred că Johann Sebastian Bach a ajutat multora.
p 23 Lewis Carroll WC jpg
Efemeridele lingvistice
O atitudine normală, veți zice. Poți pretinde drepturi asupra vocabularului?
RoAlert jpg
Societatea de consum emoțional
De cîte ori ar trebui să sune telefoanele oamenilor într-o zi? Și apoi ce se va mai adăuga pe lista Ro-Alert?
p 22 Nagit WC jpg
Nagîț de pui
Etimologiile acestea „raționale”, dar false nu reflectă simple asocieri formale și sonore între cuvinte.
p 7 FED WC jpg
E inflația, prostule!
Întrucît Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a majorat recent rata-țintă a dobînzii, s-ar putea ca inflația să încetinească spre sfîrșitul anului în curs.
Florin Stoian 10 jpg
„Am transformat Oltenia de sub Munte într-un brand” – interviu cu geologul Florin STOICAN
„Mai întîi, trebuie să spun că rețeaua internațională a Geoparcurilor UNESCO a ajuns acum la 177 de geoparcuri din 46 de țări și există un interes atît de mare pentru alte geoparcuri, încît UNESCO a limitat numărul anual de aplicații la maximum 20 și maximum două/țară.”
p 7 WC jpg
Periculoasa alunecare spre violență a Americii
Teoriile conspiraționiste de extremă dreapta ale „statului paralel” și minciunile partidului republican despre alegerile măsluite au același țel comun: să conteste legitimitatea statului.
959 22 LCCutitarupng jpg
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
p 7 WC jpg
America și provocarea chineză
America trebuie de asemenea să-și sporească participarea la actualele instituții internaționale pe care le-a creat și să le dezvolte pentru a stabili standarde și a gestiona interdependența.
p 19 jpg
Hîrtia, ecranul și cititul
Cum rămîne cu argumentele „emoționale” ale unui cititor care nu se poate „debarasa” de cartea tipărită?
p 7 WC jpg
Căderea lui Boris Johnson – și a noastră
În ziua de azi, personal este realmente politic: eșecurile personale sînt ipso facto eșecuri politice.
p 23 ExpoziLŤia Columbian¦â, Chicago, 1893 WC jpg
Ierusalimul de ipsos – Expoziția Mondială de la Chicago, 1893
La Chicago, în 1893, un oraş ideal întreg s-a pogorît pe harta oraşului, condiţionat de sit şi de cultura albă, creştină, „falocentrică” şi „elitistă” care domina acel moment.
p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supraviețui oare modelul economic german războiului purtat de președintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Tocăniță de vin
Numite, în engleză, SOT („slips-of-the-tongue”), greșelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grabă sau sub imperiul emoțiilor, sînt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
„Noua Ideocrație” și Eterna Idiocrație
În locul pe care credința (frica de Dumnezeu) îl ocupa în sufletul individual a rămas un gol, o gaură neagră.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm – artistul din fața fotojurnalistului
Fotojurnaliștilor le-aș spune să se concentreze pe fericirea din lume, să rămînă curioși și puternici, să lucreze constant, să fie empatici cu oamenii – însă toate acestea ar trebui să fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
„În cultură, ca și în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet.“

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.