Cînd scrisul e bolnav

Publicat în Dilema Veche nr. 984 din 16 februarie – 22 februarie 2023
image

Intuiția că funcțiile lingvistice sînt localizate undeva anume în creier este rodul unei întîmplări: în 1864, chirurgul, neurologul și antropologul Pierre-Paul Broca, în urma necropsiei pe care o face asupra unor pacienți de-ai săi care, în timpul vieții, suferiseră de tulburări de vorbire asemănătoare, observă leziuni aproximativ în aceeași zonă a creierului și bănuiește o legătură de cauzalitate. Posteritatea confirmă suspiciunea, iar locul identificat poartă azi numele doctorului francez: aria lui Broca. Leziunile asupra acesteia provoacă afazia de tip Broca – o vorbire greoaie, nesigură, cu poticneli, fără intonație, cu articulație defectuoasă și fără morfeme sau cuvinte gramaticale. Interesant e că scrisul acestor afazici nu scapă nemodificat: lipsa de fluență din vorbire apare ca lipsă de fluență în scriere – literele sînt înșirate cu ezitare, poticnit, tremurat și spațiat unele față de celelalte. 

Jumătatea secolului al XIX-lea, deci, marchează începutul cercetărilor asupra legăturii dintre limbă și creier, iar ele pornesc din sfera patologiei limbajului. Disgrafie este numele dat pierderii parțiale sau totale a capacității de a scrie –după o boală, un accident sau o operație pe creier (care implică, de regulă, leziuni în lobul parietal). Disgrafiile perifericesînt acele tulburări care privesc actul fizic al scrierii. De exemplu, pacientul, deși poate trasa conturul literelor, nu-și amintește care anume sînt necesare pentru a scrie un cuvînt dat; ori invers, deși știe cum se scrie corect un anumit cuvînt, nu poate trasa literele. Disgrafiile centrale pot fi superficiale (pacientul nu-și amintește cum se scrie corect un cuvînt, dar încearcă să-l reconstruiască pe baza informațiilor fonologice de care dispune, sau știe din ce litere e compus acel cuvînt, dar nu le scrie în ordine); în cele fonologice, pacientul scrie corect atîta timp cît nu are ce-a face cu un lexem inventat, care nu există în dicționar; în cele de adîncime avem de-a face cu erori de sens, în care un pacient vrea să scrie, spre exemplu, tablou, dar scrie pictor.

Observînd că unii pacienți pot vorbi, dar nu pot citi, alții pot citi, dar nu pot scrie, alții pot scrie, dar nu pot citi, cercetătorii au dezvoltat diverse ipoteze privitoare la mecanismele neuropsihologice implicate în vorbire, înțelegere, citit și scris. Dacă referitor la primele trei s-au strîns destul de multe date, nu la fel se poate spune despre scris. La scară mare, în decursul istoriei umanității, scrisul a apărut mult după vorbire, iar la scară mică, omul învață să scrie la cîțiva ani după ce învață să vorbească (alfabetizarea sau sociolingvistica scrisului va constitui un subiect separat în această serie de articole). Ținînd cont, așadar, de faptul că, pe de o parte, în creier există arii dedicate limbajului și, pe de altă parte, de faptul că omul nu are nevoie de lecții în cazul vorbirii, dar are mare nevoie de ele în cazul scrierii, întrebarea la care se caută răspuns este dacă scrisul influențează organizarea neurală a limbii și, dacă da, cum.

Într-un excelent articol al cărui titlu, The Telltale Hand“ („Mîna care te trădează”) trimite la celebra povestire horror The Tell-Tale Heart, a lui E.A. Poe, expertul grafolog Marc Seifer expune felul în care se reflectă în scris unele boli cerebrale sau accidente la acest nivel. Lucrarea este bogat documentată cu date despre pacienți și mostre de scris ale acestora (de tip „dinainte și după”), furnizate de neurologi și radiologi de la diverse spitale universitare și institute de sănătate mintală americane. Interesul său pentru subiect pleacă de la constatarea că, avînd laturi atît neurologice, cît și psihologice, scrisul de mînă este ca o fereastră către interacțiunea dintre minte și creier. O mulțime de structuri și circuite neurale sînt implicate în procesul de scriere, astfel că leziunile cerebrale lasă urme, iar scrisul unei persoane poate oferi indicii importante vizavi de modul și locul în care creierul acelei persoane arată disfuncționalitate.

Bolile și traumele cerebrale influențează multiple părți ale creierului și afectează diferite etape ale procesului scrierii: în general, disconectivitatea nefirească dintre litere, greșelile de ortografie și substituțiile între litere reflectă dificultăți la nivelul cortexului cerebral și al comunicării dintre cele două emisfere. Tremurăturile, spațierea literelor, mișcările involuntare, formele dizarmonice și stilul copilăresc arată probleme grave fie la centrii superiori, fie subcortical, în sistemul limbic, ganglionii bazali, trunchiul cerebral ori în cerebel. De exemplu, boala lui Parkinson, care afectează ganglionii bazali, provoacă akinezie, pierderea reflexelor posturale, tremor, rigiditate și mișcări involuntare, care, însumate, duc la un scris tremurat și, frecvent, foarte mic (micrografie). Controlul motor fin mai poate fi alterat de boli ale centrilor cerebrali superiori: un AVC (care restricționează hrănirea cu sînge în diverse arii), paralizia cerebrală (în care celulele corticale se atrofiază), dislexia (în care e afectat girusul angular stîng), scleroza multiplă (în care apar leziuni cerebrale prin demielinizare), schizofrenia și epilepsia.

Acest din urmă exemplu se leagă într-un mod foarte interesant de consecințele asupra comportamentului general, nu numai asupra scrisului, pe care le are o procedură folosită în trecut de neurochirurgi pentru a rări crizele epileptice (în prezent se folosesc substanțe medicamentoase): incizarea unei structuri numite corp calos – puntea dintre cele două emisfere, care permite comunicarea dintre ele. Astfel de pacienți (split-brained, cu creierul divizat) au fost studiați în anii ’60 și ’70 de Roger Sperry (laureat al Premiului Nobel, în 1981, pentru descoperirile sale) și Michael Gazzaniga. Experimentele lor au inspirat întrebări filozofice asupra sinelui, întrebarea fundamentală – „Dacă divizezi creierul, divizezi sinele?” – fiind alimentată de observarea unor comportamente bizare după calosotomie. De exemplu, o pacientă purta cîte trei rînduri de îmbrăcăminte, suprapuse, pentru că fiecare mînă alegea altceva din dulap; la supermarket petrecea două sau trei ore în fața rafturilor pentru că, deși știa ce vrea, dacă întindea mîna dreaptă după un produs, mîna stîngă intervenea și urma un fel de luptă; o mînă întindea banii casierei, cealaltă îi înșfăca la loc; una deschidea ușa, cealaltă i-o trîntea în față; cele două mîini se luptau și la citit, una dintre ele întorcînd mereu pagina înainte de vreme. Într-un alt caz, un pacient își îmbrățișa soția cu o mînă și o respingea cu cealaltă. 

Întorcîndu-ne acum la Seifer, acesta arată că scrisul unor astfel de persoane are „diviziuni” aritmice, în sensul unor opriri și reluări nenaturale, care se văd atît între litere cît și în interiorul uneia. Frecvent se constată o lipsă de aliniere între litere sau grupuri de litere. Alte mostre ilustrează consecințele asupra scrisului ale afectării cerebrale prin împușcare, scleroză multiplă, tumoră și schizofrenie. Scrisul unei paciente schizofrenice, spre exemplu, apare dezordonat, fragmentat, cu bucle bizare și distorsiuni în mărimea literelor, care se corelează, psihologic, cu tensiunea și izbucnirile ei emoționale, cu ideile ei ciudate, iar neurofiziologic, cu dezechilibrul neurotransmițătorilor în circuitul cortical-subcortical-cerebelar-motor. 

Psihologii, psihiatrii și neuro-psihiatrii sînt tot mai interesați de ceea ce poate scrisul de mînă să dezvăluie despre starea de boală sau anormalitate. În volumul Handwriting Analysis (1980), Karen K. Amend și Mary Stansbury Ruiz arată că, dacă, în trecut, medicii arătau interes mai ales față de consecințele tulburărilor emoționale și mentale asupra scrisului, în prezent există teste grafologice cu ajutorul cărora se diferențiază diverse boli una de cealaltă: paralizia cerebrală de boala lui Parkinson, de exemplu; sau sclerozarea arterelor care duc la creier de sclerozarea celor care duc la inimă. Analiza grafologică poate distinge pe omul care suferă de artrită de cel care are hipertensiune. Tot în scrisul de mînă lasă urme tuberculoza, cancerul, unele psihoze, alcoolismul. Dependența de droguri, așijderea: șeful Departamentului de chirurgie de la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, William Stewart Halsted, cunoscut pentru rezidențiatul draconic de sub conducerea sa, datora cocainei capacitatea de a nu dormi perioade îndelungate; un raport academic din 1885 arată un scris „atît de confuz și frenetic” încît trebuie să se fi datorat drogului, spune Matthew Walker în cartea sa, Despre somn(2018). Ca să concluzionăm: scrisul nostru trece prin faze de dezvoltare odată cu noi; copilăresc la început, se maturizează pe măsură ce creștem, apoi suferă transformări și se dezintegrează odată cu personalitatea noastră și cu schimbările aduse de vîrstă și boli.

Așa cum spuneam în articolul meu precedent din Dilema veche, grafologia este considerată, în mare parte, o pseudoștiință. Dar cîștigă tot mai mult teren în Statele Unite și își croiește drum spre colegii și universități. În Europa, în schimb, face parte din programa de studiu a facultăților de psihologie din universitățile din Franța, Germania și Elveția, încă de la începutul secolului al XIX-lea. În prezent, ea se dovedește indispensabilă peste tot, cel puțin în criminologie, unde, cu ajutorul ei, se verifică validitatea unor documente sau semnături, se incriminează sau se dezincriminează un suspect, se determină oficial cine, ce și cum a scris. Avîndu-și motivația în minte și realizarea în interacțiunea creier-mînă, grafologia nu e infailibilă, însă datele obiective continuă să se adune. Iar eu voi continua seria de articole dedicate scrisului de mînă, din noi perspective.

Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.

image png
Ceasurile organismelor
Majoritatea organismelor vii au astfel de ritmuri sincronizate cu o durată de aproximativ 24 de ore, cea a unei zile pe Pămînt.
image png
Scrierea și scrisul
Cînd unii «intelectuali» catadicsesc (nu catadixesc!) să scrie cîteva rînduri, îți pui mîinile în cap! Dixi!...”
p 22 la Necsulescu jpg
Mama, între Leagăn și Lege
Cu alte cuvinte, a seta o limită fermă și apoi a putea fi alături de copil în stările lui de revoltă, furie și neputință în timp ce asimilează limita.
image png
De la supă la politică
Anul trecut, o investigație jurnalistică a WELT a scos la iveală țelul principal al asociației: acela de a se transforma într-un partid politic.
p 22 jpg
Limba trădătoare
Și, cu toate acestea, ce capacitate formidabilă au de a distruge vieți…”.
image png
Casă bună
Însă, de bună seamă, pe vremea lui Socrate, și casele erau mai... reziliente, și timpul avea mai multă răbdare...
p 22 Radu Paraschivescu WC jpg
Radu Paraschivescu. Portret sumar
Cărţile lui Radu Paraschivescu sînt mărturia unei curiozităţi insaţiabile, a unui umor inefabil şi a unei verve torenţiale.
p 22 WC jpg
„Trecutul e o țară străină“
Ethos creștin? Indiferent de explicație, gestul este de o noblețe spirituală pe care ar trebui să o invidiem de-a dreptul.
image png
Cînd trădarea e familiară
Filmul devine astfel o restituire simbolică pentru experiențele trăite.
p 7 coperta 1 jpg
Sfîrșitul visului african
Începutul „oficial” al Françafrique e considerat anul 1962, cînd Charles de Gaulle l-a însărcinat pe Jacques Foccart, întemeietorul unei firme de import-export de succes, cu coordonarea politicii africane a Franței.
p 22 la Gherghina WC jpg
Cabinetul de curiozități al evoluției
În ciuda spectaculoasei diversități a organismelor vii, evoluția a făcut ca, prin înrudirea lor, acestea să se asemene ramurilor unui singur arbore.
image png
Sofisme combinate
Și în cazul comunicării interpersonale, distincția dintre „public” și „privat” contează.
fbman png
Testul omului-facebook
Dar să identificăm oamenii-facebook din lumea noastră și să îi tratăm ca atare, încă mai putem.
image png
Încăpățînare discursivă
Altminteri, cînd politicienii nu-și înțeleg misiunea, cheltuindu-și energia în dispute stupide și inutile, rezultatul poate fi ușor de ghicit.
1031 22 23 jpg
O lume schizoidă
Laura Carmen Cuțitaru este conferențiar la Literele ieșene, specializată în lingvistică americană.
the running man jpg
Arta figurativă și teoria recapitulării
Totodată, ambele dezvăluie peisaje unice, de o frumusețe nemaiîntîlnită.
image png
Dezamăgirea ca „dezvrăjire”
Este o deșteptare amară, dar deșteptare. Ni se pare că ni s-a luat un solz de pe ochi.
image png
De ce 2 și nu 1
Ajunși în acest ultim punct, tot ceea ce putem, așadar, conștientiza e că nu sîntem niciodată 1, ci 2, că nu sîntem niciodată singuri
image png
Oglinzile sparte ale organismelor
Astfel, poate că natura se repetă, dar nu vrea mereu să spună același lucru.
image png
Topografia iertării
Uneori, poate să apară efectul iertării de sine pentru neputința de a ierta pe alții din afară.
p 23 WC jpg
Etică și igienă
Revenind acum la psihologie și experimente, Arie Bos notează că „acolo unde miroase a substanțe de igienă, oamenii se comportă mai sociabil și mai generos”.
p 21 Viktor E  Frankl WC jpg
Pustiul refuzat
Nimic de adăugat, nimic de comentat.
p 22 jpg
Contradicțiile dreptului proprietății intelectuale
Ce înseamnă, mai exact, forma radicală a ideii? Înseamnă forma simplificată și agresivă a ideii.
p 7 LibertÔÇÜ 6 jpg
Dreptate pentru vînzătorii stradali
Comerțul stradal e o activitate economică legitimă prin care își cîștigă existența milioane de oameni.

Parteneri

Generalul Mihai Caraman
A murit generalul Mihai Craman, spionul care a vândut NATO Uniunii Sovietice
Generalul Mihai Caraman, fost director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992, una dintre figurile proeminente ale spionajului românesc, a murit. Avea 96 de ani.
ana birchall foto Facebook jpg
Reacția Anei Birchall la planul AUR cu apartamentele ieftine: „Victime sunt miile de români înșelați de un contract suspect”
Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, a vorbit miercuri, 24 iulie, într-o postare făcută pe Facebook despre planul cu care președintele AUR, George Simion, vrea să obțină voturile alegătorilor români. Liderul AUR s-a angajat să le dea românilor locuințe ieftine.
Bogdan Andone (Sportpictures) jpg
FC Botoșani se desparte de Bogdan Andone, după nici un an de colaborare
Bogdan Andone nu mai e antrenorul lui FC Botoșani.
Castelul Peleș (foto: Historia)
Ghid audio în limba turcă pentru vizitatorii Muzeului Național Peleș
Vizitatorii Muzeului Național Peleș vor avea la dispoziție un ghid audio în limba turcă, a anunțat Institutul Yunus Emre.
https%3A%2F%2Fwww gandul ro%2Fwp content%2Fuploads%2F2023%2F12%2Fextrageri loto loterie loteria romana foto Alexandra Pandrea25 jpg
Tragerile Loto 6/49, Noroc, Joker, Loto 5/40 şi Super Noroc de joi, 25 iulie. Numerele câştigătoare
Joi, 25 iulie 2024, au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 21 iulie, Loteria Română a acordat peste 27.600 de câștiguri în valoare totală de peste 2,55 milioane de lei.
Scufundari cu rechini
Rechini testați pozitiv la cocaină, în largul coastelor orașului Rio de Janeiro. Cum au ajuns drogurile acolo
Rechini din apele de coastă ale oraşului brazilian Rio de Janeiro au fost testaţi pozitivi la cocaină. Acești prădători au consumat drogurile în urma eliberării continue a substanţei din staţii neconforme de tratare a apelor uzate şi din operaţiuni de rafinare clandestine, transmite Reuters.
captura record dan s monitorul de sibiu jpeg
A prins monstrul! Captură impresionantă a unui pescar din Sibiu: un somn de 2 metri. Cum a reușit să îl scoată din lac
Un bărbat din Sibiu pasionat de pescuit a prins, săptămâna aceasta, un somn de peste 60 de kilograme și aproape doi metri lungime. Bărbatul a mai avut trofee, dar niciunul de această talie.
69747508 1004 webp
Kamala Harris: mic ghid de poziționări și șanse politice
Poate vicepreședinta Kamala Harris, dacă devine candidată oficială după retragerea din cursă a președintelui Biden, să-l învingă pe Trump în competiția pentru Casa Albă? Ce poziții are în marile teme politice?
Banner Bella Santiago
Bella Santiago, jefuită de banii de la „Te cunosc de undeva”
Situație fără precedent pentru celebra artistă Bella Santiago. Cântăreața era să leșine în plină stradă după ce a sesizat că nu mai avea absolut niciun ban pe cardul personal.
image
Când, unde? - Brad Pitt sfârșește într-un mod dramatic
„Babylon” este un film din 2022 regizat de Damien Chazelle, cunoscut pentru lucrări anterioare ca "La La Land" și "Whiplash". Acest film ambițios și extravagant explorează perioada tumultuoasă a tranziției de la filmele mute la cele vorbite în Hollywood-ul anilor 1920. Jack Conrad, interpretat de Brad Pitt, este un actor de mare succes în era filmelor mute din Hollywood. Pe parcursul filmului, el trece printr-o serie de evenimente care ilustrează atât culmile succesului, cât și inevitabilul declin cauzat de tranziția industriei către filmele sonore. Până la urmă, moare prin sinucidere.
image
George Restivan o desființează pe Adriana Bahmuțeanu: „Am făcut ceea ce orice tată ar face pentru a-și salva fiul / Adriana a vrut să scape de Mara Bănică”
Adriana Bahmuțeanu a anunțat că s-a despărțit de soțul ei, George Restivan, care deja se află în Statele Unite. Prezentatoarea TV nu a enunțat adevăratul motiv al separării, ci a dat vina pe distanță. George, pe de altă parte, susține că exista multă tensiune în familia lor și că a fugit din țară ca să-și salveze fiul, pe Blake.
image
Lux la superlativ: Plaje unde tarifele pentru șezlonguri depășesc Mamaia. Prețurile sunt astronomice
În căutarea unei vacanțe de lux pe plajele lumii? Atunci, pregătește-te să scoți din buzunar sume considerabile pentru a te bucura de soare și mare.