Despre cantitate în limbă

4 februarie 2022
Despre cantitate în limbă jpeg

├Än general vorbind, ├«n limba englez─â, cuvintele din fondul autohton, anglo-saxon, s├«nt monosilabice ori cel mult bisilabice, iar ce este mai lung de at├«t provine din culturi str─âine. Elementele latine╚Öti ╚Öi grece╚Öti, ├«n special, s├«nt printre cele mai lungi. Tendin╚Ťa englezilor de a prescurta, de a abrevia, de a face cuvintele s─â ocupe c├«t mai pu╚Ťin timp ├«n pronun╚Ťie ╚Öi spa╚Ťiu ├«n scriere a fost observat─â de mult─â vreme. ├Än secolul al XVII-lea, Jonathan Swift tuna ╚Öi fulgera ├«mpotriva numeroaselor lexeme monosilabice care, pierz├«ndu-╚Öi ÔÇ×demnitatea polisilabic─âÔÇŁ, deveniser─â ÔÇ×ru╚Öinea limbii noastreÔÇŁ. ├Än secolul urm─âtor, George Campbell critica omiterea, de c─âtre vorbitori, a tuturor silabelor cu excep╚Ťia celei ini╚Ťiale sau a primelor dou─â: hypochondriac era acum hyp, reputation ÔÇô rep, incognito ÔÇô incog, extraordinary ÔÇô extra, ultimate ÔÇô ult, iar penultimate ÔÇô penult. Nu a sc─âpat de oprobriu nici pronun╚Ťia, la verbe, a termina╚Ťiei -ed, de trecut, care ├«╚Öi pierdea vocala, lipind consoana final─â de silaba anterioar─â ╚Öi scurt├«nd astfel cuv├«ntul (pronun╚Ťie care, de altfel, a devenit norm─â).

Dar ce importan╚Ť─â are, ├«n limb─â, aspectul unui cuv├«nt? Dup─â ce, ├«n analiza lingvistic─â de pretutindeni, sensul a primat, timp de mii de ani, forma ocup─â, la americani, un loc central ├«ncep├«nd cu cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, c├«nd noul context istoric ╚Öi tehnologic cere imperios formalizarea limbii engleze (╚Öi ruse) ├«n limbaje matematice, pentru construirea unor ma╚Öini automate de stenografiat ╚Öi tradus; datele extrase prin excluderea sensului din descrierea lingvistic─â ╚Öi concentrarea pe aspectele cantitative s├«nt necesare ╚Öi pentru g─âsirea unor c─âi de a transmite mesaje (├«n context de r─âzboi ÔÇ×caldÔÇŁ sau ÔÇ×receÔÇŁ) rapid ╚Öi f─âr─â pierdere de informa╚Ťie. De propriet─â╚Ťile statistice ale limbii engleze se ocup─â ├«nsu╚Öi Claude Shannon, ├«ntr-un studiu din 1948, prin care inginerul american fundamenteaz─â teoria informa╚Ťiei (numit─â ╚Öi ÔÇ×teorie a comunica╚ŤieiÔÇŁ sau ÔÇ×cibernetic─âÔÇŁ).

Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica. Cu ajutorul acesteia, spune Solomon Marcus, s-a pus ├«n eviden╚Ť─â ÔÇ×str├«nsa leg─âtur─â care exist─â ├«n mod natural ├«ntre vorbire ╚Öi cibernetic─â. [...] ├«n vorbirea curent─â ac╚Ťioneaz─â diferite legi, care fac ca transmiterea informa╚Ťiei prin limbaj s─â se fac─â ├«n conformitate cu anumite principii de extremÔÇŁ. Una dintre aceste legi, care poart─â numele lui George Kingsley Zipf, profesorul de la Harvard care a formulat-o, prive╚Öte frecven╚Ťa cu care cuvintele apar ├«ntr-un text: acest parametru (notat f) e invers propor╚Ťional cu rangul lexical (notat n). Rangul 1 revine cuv├«ntului care apare cel mai des, rangul 2 apar╚Ťine celui a c─ârui frecven╚Ť─â vine imediat dup─â acesta, ╚Öi a╚Öa mai departe, astfel ├«nc├«t produsul dintre n ╚Öi f(n) va fi o constant─â (P).

Dic╚Ťionarul Collins listeaz─â primele zece cele mai frecvente cuvinte din limba englez─â: the, of, and, a, to, in, is, you, that, it. The va avea rangul n = 1, of are n = 2, ... it are n = 10. Conform legii lui Zipf, f(1) = PÔłĽ1, f(2) = PÔłĽ2, ... f (10) = PÔłĽ10. Sau the este de dou─â ori mai frecvent dec├«t of, de trei ori mai frecvent dec├«t and ╚Öi de zece ori mai frecvent dec├«t it. S-a calculat, de exemplu, c─â articolul hot─âr├«t the apare ├«n vorbire cu o frecven╚Ť─â de 7%, pe c├«nd prepozi╚Ťia of cu circa 3,5%. Dac─â ne uit─âm la lungimea acestor elemente (unitatea de m─âsur─â fiind silaba), observ─âm c─â toate s├«nt monosilabice, formate fiind din unul, dou─â sau trei sunete. Astfel ajungem la alt─â lege lingvistic─â, privitoare la lungimea cuvintelor: cele mai scurte lexeme tind s─â fie ╚Öi cele mai frecvente.

De exemplu, cercet─ârile f─âcute pe un corpus de limb─â rom├ón─â compus din Luceaf─ârul lui Eminescu, poeziile lui Arghezi, Hanul Ancu╚Ťei al lui Sadoveanu, un ├Ändreptar de punctua╚Ťie ╚Öi un Cod Civil converg spre aceea╚Öi concluzie: din num─ârul total de silabe din fiecare, frecven╚Ťa cuvintelor monosilabice este cea mai mare. Concret, ├«n Luceaf─ârul, lexemele monosilabice reprezint─â 58% din total, cele bisilabice 26,3%, cele trisilabice 11,9%, cele din patru silabe 3,4%, din cinci silabe 0,3%, cuvinte mai lungi de at├«t nefiind folosite deloc. Bine├«n╚Ťeles c─â, ├«n orice domeniu, nu numai ├«n lingvistic─â, acurate╚Ťea datelor statistice (pe baza c─ârora se formuleaz─â legi cu scopul de a prezice comportamentul) depinde de num─ârul de elemente luate ├«n calcul: cu c├«t ele vor fi mai numeroase, cu at├«t rezultatul va fi mai exact, ╚Öi invers. Pentru totalitatea vocabularului rom├ónesc s-a stabilit c─â frecven╚Ťa cea mai mare o au cuvintele monosilabice (39,37%), urmate de cele bisilabice (24,11%).

Zipf explic─â circula╚Ťia mare a cuvintelor scurte prin presiunea pus─â de o comunicare eficient─â: concizia maxim─â ├«n transmiterea informa╚Ťiei poate fi ob╚Ťinut─â prin folosirea celor mai frecvente sensuri, codificate ├«n cele mai scurte cuvinte. Solomon Marcus pare s─â sugereze acela╚Öi lucru c├«nd spune c─â, ÔÇ×deoarece ├«n limbajul curent este necesar ca informa╚Ťiile s─â se transmit─â c├«t mai rapid, ├«n mod spontan fondul de baz─â este format ├«n special din cuvinte scurteÔÇŁ. Zipf d─â un nume acestei legi fundamentale care ÔÇ×guverneaz─â orice tip de comportament individual ╚Öi colectiv, inclusiv comportamentul lingvisticÔÇŁ: ÔÇ×principiul minimului efortÔÇŁ, prin care are ├«n vedere efortul fizic de articulare, de pronun╚Ťare. ├Äns─â cercet─âri de ultim deceniu f─âcute la Massachusetts Institute of Technology arat─â c─â un alt factor s-ar corela, mai bine dec├«t frecven╚Ťa, cu lungimea unui cuv├«nt ÔÇô anume, cantitatea de informa╚Ťie con╚Ťinut─â.

├Äntr-un studiu din 2011, cercet─âtorii de la MIT (Steven Piantadosi, Harry Tily ╚Öi Edward Gibson) spun c─â teoria lor difer─â de cea a lui Zipf ├«n dou─â moduri cruciale. ├Än primul r├«nd, un vocabular ├«n care lungimea elementelor depinde de informa╚Ťia con╚Ťinut─â ÔÇ×nu ar fi cel mai concis posibil, pentru c─â lexemele foarte informative nu ar fi scurtate, chiar dac─â ar exista ╚Öi cuvinte distinctive mai scurteÔÇŁ. ├Än al doilea r├«nd, ÔÇ×ar ╚Ťine cantitatea de informa╚Ťii transmise ├«n comunicare la o valoare c├«t mai constant─â posibilÔÇŁ, astfel ├«nc├«t s─â nu fie dep─â╚Öite nici posibilit─â╚Ťile aparatului fonator ╚Öi nici cele ale creierului. Daniel Everett vede ├«n aceast─â teorie o puternic─â dovad─â a faptului c─â, ├«n limb─â, la fel ca ├«n orice altceva, ÔÇ×forma urmeaz─â func╚ŤiaÔÇŁ. Lingvistul american invoc─â p─ârerea unui arhitect american faimos, Louis Sullivan, care spune: ÔÇ×├Än toate lucrurile organice ╚Öi anorganice, ├«n toate lucrurile fizice ╚Öi metafizice, ├«n toate lucrurile umane ╚Öi supraumane, ├«n toate manifest─ârile min╚Ťii, ale inimii ╚Öi ale sufletului, ├«n toate vedem aceea╚Öi lege fundamental─â: via╚Ťa se recunoa╚Öte ├«n expresia ei, forma urmeaz─â func╚Ťiei. Aceasta este legeaÔÇŁ. Aplicat la limb─â, acest principiu ar explica de ce, atunci c├«nd func╚Ťia principal─â a limbii este una utilitar─â, de transmitere de informa╚Ťie, scurtimea elementelor este esen╚Ťial─â.

Datele din lingvistica statistic─â au fost extrapolate ├«n alte domenii: recent a fost publicat un studiu ├«n care autorii sus╚Ťin c─â au identificat tipare similare sau chiar identice legilor din limb─â ├«n sistemele biologice, de la molecule (genom, gene, proteine) la organisme (comportamentul animal) ╚Öi ecologie (popula╚Ťii ╚Öi ecosisteme): de exemplu, legea frecven╚Ťei, a lui Zipf, ar fi aparent─â ├«n distribu╚Ťia elementelor de flor─â ╚Öi faun─â sau chiar ├«n ratele de infec╚Ťie COVID ├«n r├«ndul popula╚Ťiilor echivalente demografic, ├«n func╚Ťie de m─ârimea teritoriilor ocupate; corela╚Ťia lungimii cu frecven╚Ťa s-ar vedea ├«n ecologie, ├«n faptul c─â, ├«ntr-un spa╚Ťiu dat, cele mai numeroase specii s├«nt ╚Öi cele mai mici.

├Äntorc├«ndu-m─â acum la obiec╚Ťia lui Jonathan Swift, cu care am ├«nceput textul de fa╚Ť─â: e de la sine ├«n╚Ťeles c─â, ├«ntr-o limb─â, e nevoie de tot felul de elemente. O comunitate are, ├«n sistemul lingvistic nativ, cuvintele care corespund cel mai bine nevoilor proprii, fie c─â s├«nt scurte sau lungi, ori au o sonoritate solemn─â sau caraghioas─â. Scopurile cu care e folosit─â limba dep─â╚Öesc cu mult elementara nevoie de transmitere de informa╚Ťie ╚Öi se reflect─â ├«n bog─â╚Ťia lexical─â distribuit─â pe paliere fixate de stiluri func╚Ťionale ╚Öi registre de vorbire. Dar aceasta e o idee care va fi dezvoltat─â ├«n articolul din num─ârul viitor, ├«n care vom vedea cum aten╚Ťia se mut─â de pe lungimea (sau scurtimea) cuvintelor pe sonoritatea acestora.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: George Kingsley Zipf 

p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.