Feminin, masculin, feminin...

12 noiembrie 2021
Feminin, masculin, feminin    jpeg

├Än interiorul comportamentului general, observat ╚Öi descris de psihologi, cel verbal a fost abordat de lingvi╚Öti, psiholingvi╚Öti ╚Öi sociolingvi╚Öti. Elaine Chaika, Pamela Fisherman, Linda Carli, W. OÔÇÖBarr ╚Öi foarte mul╚Ťi al╚Ťii care au analizat corpusuri discursive culese din mediul universitar, de afaceri, juridic (├«n tribunale) etc., arat─â c─â felul ├«n care ne exprim─âm nu depinde numai de educa╚Ťia primit─â, ci ╚Öi de sexul de care apar╚Ťinem. Prefer─âm subiecte de discu╚Ťie diferite (copii, ╚Öcoal─â, mod─â, g─âtit versus ma╚Öini, sport ╚Öi afaceri); ├«n grupurile mixte, femeile abordeaz─â mai multe subiecte de discu╚Ťie dec├«t b─ârba╚Ťii, pentru captarea aten╚Ťiei, ├«ntruc├«t o propor╚Ťie semnificativ─â din ceea ce spun trece neobservat; pun de trei ori mai multe ├«ntreb─âri dec├«t b─ârba╚Ťii, pentru c─â aceasta garanteaz─â primirea unui r─âspuns; folosesc de zece ori mai des expresii ÔÇ×de umplutur─âÔÇŁ (gen ╚Ötii, vezi tu); s├«nt mult mai des ├«ntrerupte de b─ârba╚Ťi dec├«t invers; femeile dau feedback ├«n conversa╚Ťie (├«ncuviin╚Ťeaz─â din cap, murmur─â aprobator); dac─â vor s─â influen╚Ťeze un b─ârbat s─â le adopte ideile, femeile nu trebuie s─â aib─â un discurs direct ╚Öi asertiv (care func╚Ťioneaz─â numai venind de la un alt b─ârbat), ci ezitant (care, ├«n schimb, nu func╚Ťioneaz─â cu alt─â femeie). Toate acestea s├«nt, desigur, constat─âri generale: ele se aplic─â grupului, nu indivizilor; nu s├«ntem determina╚Ťi implacabil de biologie, ci mul╚Ťi al╚Ťi factori intr─â ├«n joc. Puterea de convingere, de exemplu, depinde de stilul discursului, sexul este aici absolut irelevant; ├«n schimb, statutul social ╚Öi educa╚Ťia s├«nt cele care primeaz─â.

Dac─â, p├«n─â acum, diferen╚Ťele de limbaj dintre sexe au fost constatate, previzibil, la nivelul discursului general, o descoperire remarcabil─â de dat─â recent─â a surprins lumea academic─â. ├Än 2018, BBC News anun╚Ťa, prin Yemisi Adegoke, un fapt cu totul ╚Öi cu totul neobi╚Önuit pentru lingvi╚Ötii ╚Öi antropologii prezentului: existen╚Ťa, ├«n Ubang ÔÇô un sat nigerian ÔÇô, a unei comunit─â╚Ťi de fermieri care vorbesc o limb─â ├«n care gramatica este comun─â, dar o parte a vocabularului e diferen╚Ťiat─â ├«n func╚Ťie de sex. De exemplu, femeile spun la ÔÇ×cea╚Öc─âÔÇŁ ogbala, iar b─ârba╚Ťii nkoh; copacul este numit okweng de c─âtre femei, ╚Öi kitchi de b─ârba╚Ťi; capra este obi pentru o femeie, ╚Öi ibue pentru un b─ârbat; pantoful e ekwaabah, respectiv ekwawhe. Antropologul Chi Chi Undie, care studiaz─â via╚Ťa acestei comunit─â╚Ťi, spune c─â propor╚Ťia cuvintelor diferite din lexicul total e necunoscut─â deocamdat─â; mult mai multe date trebuie culese ├«nainte ca acest sistem lingvistic p├«n─â acum unic s─â poat─â fi descris corect: ea nu a putut ├«nc─â decela un tipar care s─â indice dac─â lexemele s├«nt sau nu motivate de rolurile tradi╚Ťionale ale femeilor ╚Öi b─ârba╚Ťilor ├«n via╚Ťa social─â; cuvintele s├«nt clar morfologic ne├«nrudite ╚Öi nimeni ÔÇô copil, femeie, b─ârbat ÔÇô nu are probleme de ├«n╚Ťelegere ╚Öi comunicare cu ceilal╚Ťi. Dup─â na╚Ötere, to╚Ťi copiii ubangieni, indiferent de sex, ├«nva╚Ť─â limba matern─â (care are o conota╚Ťie special─â ├«n acest context), pe care o vorbesc p├«n─â pe la 10 ani, v├«rst─â la care toat─â lumea se a╚Öteapt─â de la b─âie╚Ťi s─â ├«nceap─â s─â vorbeasc─â ÔÇ×limba patern─âÔÇŁ. Dac─â un b─âiat continu─â s─â vorbeasc─â ÔÇ×limba feminin─âÔÇŁ, va fi considerat anormal, dup─â cum ╚Öi o fat─â care vorbe╚Öte ÔÇ×limba masculin─âÔÇŁ e considerat─â anormal─â. Alinierea la limba corespunz─âtoare sexului e considerat─â un semn al maturiz─ârii: e interesant c─â nimeni nu ├«n╚Ötiin╚Ťeaz─â copilul de 10 ani c─â trebuie s─â ÔÇ×schimbeÔÇŁ codul. Faptul decurge firesc, prin descoperire personal─â a st─ârii de lucruri, spune liderul comunit─â╚Ťii, Oliver Ibang, care d─â o explica╚Ťie biblic─â fenomenului: ├«n opinia sa, dup─â ce a creat P─âm├«ntul, Dumnezeu a vrut s─â dea fiec─âruit trib c├«te dou─â limbi ╚Öi a ├«nceput cu Ubang, deoarece Adam ╚Öi Eva erau ubangieni.

La fel de interesant mi se pare faptul c─â ideea de ÔÇ×limb─â feminin─âÔÇŁ nu e str─âin─â de g├«ndirea uman─â. ├Än 1984, cu mult timp ├«nainte s─â afl─âm, prin ubang, c─â a╚Öa ceva nu este fic╚Ťiune, lingvista american─â Suzette Haden Elgin public─â un roman futurist feminist, o distopie, Native Tongue / Limba matern─â, ├«n care ni╚Öte femei (clas─â marginalizat─â pe planet─â) inventeaz─â L├íadan, o limb─â secret─â menit─â a r─âsturna domina╚Ťia absolut─â a b─ârba╚Ťilor. La baza acestei idei se afl─â o ipotez─â vehiculat─â de feministele americane, aceea conform c─âreia limbile naturale nu s├«nt un instrument adecvat exprim─ârii percep╚Ťiilor feminine asupra lumii ╚Öi, de aceea, ├«n universurile imaginare ale scriitoarelor, femeia e alta doar ├«n raport cu b─ârbatul ÔÇô e fie egal─â, fie mai bun─â, dar niciodat─â ceva complet diferit. Cititorul recunoa╚Öte aici, desigur, ipoteza Sapir-Whorf, despre care am mai scris la aceast─â rubric─â: interpret─âm lumea ├«n func╚Ťie de categoriile pe care le avem ├«n sistemul lingvistic pe care ni-l ├«nsu╚Öim dup─â ce ne na╚Ötem. Odat─â cu ele mo╚Ötenim de la genera╚Ťiile anterioare ╚Öi un anume fel de a vedea realitatea care, iat─â, vine gata decupat─â, clasificat─â ├«n vocabular ╚Öi sintax─â, orient├«ndu-ne g├«ndirea pe direc╚Ťii deja str─âb─âtute de al╚Ťii (de b─ârba╚Ťi, ├«n contextul nostru). Ar putea o limb─â care exprim─â lucruri importante pentru femei s─â schimbe percep╚Ťia celor care o ├«nva╚Ť─â ÔÇô femei ╚Öi b─ârba╚Ťi deopotriv─â? Cum ar ar─âta ea?

├Äntr-un articol online scris ├«n 2012, lingvista american─â Arika Okrent enumer─â o serie de cuvinte ├«n l├íadan menite a exprima punctul de vedere al unei femei asupra lumii. Iubirea pare a fi foarte important─â ╚Öi e nuan╚Ťat─â ├«n consecin╚Ť─â: ├íay├ía (iubire misterioas─â, pe care nu ╚Ötii dac─â s─â o prime╚Öti sau nu), ├íazh (iubire pentru o persoan─â de care ai fost atras─â sexual la un moment dat, dar nu mai e╚Öti), ab (iubire pentru cineva pe care ├«l placi, dar nu ├«l respec╚Ťi), ad (invers, iubire pentru cineva pe care ├«l respec╚Ťi, dar nu ├«l placi), am (iubire pentru o rud─â de s├«nge). Prietenia e ╚Öi ea descris─â diferen╚Ťiat, prin cuvinte unice: dehena, dena, dina, dona, duna ÔÇô care desemneaz─â, pe r├«nd, prietenie ├«n ciuda ├«mprejur─ârilor potrivnice, prietenie cu motiv ├«ntemeiat, f─âr─â nici un motiv, din motive proste╚Öti, respectiv din motive rele; ral├íad├í ╚Öi ral├íad├ílh s├«nt rezervate unei persoane care nu observ─â nimic ├«n jur, respectiv care se face c─â nu observ─â din r─âutate. Elgin mai creeaz─â nume pentru sarcina pe care o duci la termen cu oboseal─â sau cu veselie; pentru sentimentul pe care ├«l ai atunci c├«nd o durere sau o pierdere pe care o anticipezi de mult vine, iar tu te sim╚Ťi u╚Öurat─â din simplul fapt c─â a╚Öteptarea epuizant─â a luat sf├«r╚Öit; pentru ziua de vacan╚Ť─â care se transform─â ├«n co╚Ömar pentru c─â ai mul╚Ťi musafiri ╚Öi nimeni nu te ajut─â; pentru actul prin care renun╚Ťi la o iluzie drag─â; pentru o persoan─â care te face s─â crezi c─â te va sprijini la greu, dar nu o face; pentru sentimentul opus ├«nstr─âin─ârii, c├«nd sim╚Ťi c─â e╚Öti parte din ceva/cineva f─âr─â nici o re╚Ťinere; pentru faptul de a ╚Ťine o persoan─â ├«n asemenea condi╚Ťii ├«nc├«t s─â se simt─â inutil─â pe lume.

Pe l├«ng─â vocabular, ideea de perspectiv─â feminin─â e transpus─â ╚Öi ├«n elemente de pragmatic─â lingvistic─â: pentru ca femeile s─â nu mai fie acuzate c─â interpreteaz─â gre╚Öit formul─ârile b─ârba╚Ťilor, Elgin ├«ncorporeaz─â elemente care trebuie s─â indice, la ├«nceputul propozi╚Ťiilor, inten╚Ťia clar─â a vorbitorului (cerere, avertisment, promisiune etc.), iar la sf├«r╚Öitul lor atitudinea (neutralitate, durere, furie, joac─â etc.). Responsabilitatea celor spuse trebuie asumat─â de vorbitor prin diverse sufixe care arat─â sursa informa╚Ťiei transmise ╚Öi care ├«nseamn─â: ÔÇ×am v─âzut chiar euÔÇŁ, ÔÇ×e limpede pentru oricineÔÇŁ, ÔÇ×am v─âzut ├«n visÔÇŁ, ÔÇ×├«mi imaginezÔÇŁ ╚Ö.a.m.d. Interesant e c─â, ├«n realitate, chiar exist─â limbi naturale care con╚Ťin sufixe ale eviden╚Ťialit─â╚Ťii; pe una dintre ele am descris-o, la aceast─â rubric─â, ├«n trei articole consecutive despre Daniel Everett ╚Öi limba tribului amazonian Pirah├ú. Morfemele de acest tip din pirah├ú se ata╚Öeaz─â la sf├«r╚Öitul verbului, deoarece reprezint─â o judecat─â despre ├«ntregul eveniment descris: dac─â vorbitorul a auzit despre un lucru, dac─â l-a v─âzut chiar el sau dac─â face o deduc╚Ťie.

De c├«nd a ap─ârut ├«n peisajul american, ideea c─â o limb─â determin─â percep╚Ťia realit─â╚Ťii nu ├«nceteaz─â s─â fascineze. Corectitudinea politic─â se ├«nscrie ├«n aceea╚Öi linie de g├«ndire: identificarea limbajului sexist ╚Öi ├«ncerc─ârile de evitare a lui prin g─âsirea de substitute lingvistice care s─â nu mai exclud─â automat genul feminin se constituie ├«n dovezi ale credin╚Ťei c─â, prin schimbarea limbii, schimbi optici ╚Öi mentalit─â╚Ťi. C├«t despre l├íadan, de╚Öi a fost lansat─â ├«n lumea real─â, pentru a fi ├«nv─â╚Ťat─â, nu a avut succes. Ba a fost chiar criticat─â de comunit─â╚Ťile de lesbiene pentru c─â nu ar promova deloc valorile lor. Oricum ar fi, segregarea social─â pe tot felul de criterii ╚Öi repro╚Öurile pe care ni le facem unii altora ├«n func╚Ťie de ele, ├«n mod evident, nu numai c─â nu las─â neatins─â limba pe care o vorbim, dar o scot ╚Öi ╚Ťap isp─â╚Öitor.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.