Zadarnicele chinuri ale ortografiei

17 septembrie 2021
Zadarnicele chinuri ale ortografiei jpeg

C├«nd, ├«n 1994, Dan Morris, unul dintre studen╚Ťii americani dintr-un grup de la Universitatea din Nebraska, sosit ├«n schimb academic la Ia╚Öi, mi-a spus, ├«nc├«ntat, c─â limba rom├ón─â (pe care le-o predam la ╚ścoala de Var─â a UAIC) ÔÇ×e foarte logic─âÔÇŁ, am ├«n╚Ťeles imediat ce voia s─â spun─â. Se referea la faptul c─â, ├«n limba noastr─â, scrierea este fonetic─â: exist─â un raport de 1:1 ├«ntre sunet ╚Öi liter─â, astfel c─â pronun╚Ť─âm ceea ce scriem ╚Öi invers (cu excep╚Ťia nefericit─â a existen╚Ťei unui grafem dublu ÔÇ×├«ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×├óÔÇŁ  pentru acela╚Öi sunet ÔÇô lucru care are o explica╚Ťie politic─â, nu lingvistic─â). Pentru popoarele a c─âror limb─â matern─â e engleza, dar ╚Öi pentru milioanele de oameni care ├«nva╚Ť─â limba engleza ca limb─â str─âin─â, st─âp├«nirea ortografiei este un co╚Ömar, deci nu e de mirare c─â, la americani, exist─â o foarte apreciat─â olimpiad─â de ortografie.

S─âpt─âm├«na trecut─â am scris un articol ├«n Dilema veche referitor la ├«ncerc─ârile englezilor ╚Öi americanilor de a ÔÇ×reformaÔÇŁ limba sub aspectul con╚Ťinutului. ├Än acest text a╚Ö dori s─â ar─ât c─â nici aspectul grafic nu a sc─âpat de valul reformator. De exemplu, una dintre cele mai vechi ├«ntreprinderi de acest gen despre care avem informa╚Ťii apar╚Ťine unui c─âlug─âr din secolul al XII-lea (unii spun al XIII-lea), pe nume Orm (sau Ormin), care a ├«ncercat s─â introduc─â o oarecare uniformitate ├«n ortografia vremii. Pe atunci, felul ├«n care se scriau cuvintele varia teribil: ├«n manuscrisele r─âmase (multe se afl─â la British Museum) se poate vedea c─â un copist transcrie unul ╚Öi acela╚Öi cuv├«nt, pe aceea╚Öi pagin─â, ├«n dou─â sau trei moduri diferite! Ormin nu e singur ├«n asumarea acestei grele sarcini, iar istoria limbii engleze re╚Ťine eforturile tuturor (care nu au avut, ├«ns─â, prea mare succes).

├Än ciuda faptului c─â scribii normanzi au produs destul─â confuzie, fiind mai obi╚Önui╚Ťi cu franceza dec├«t cu engleza, ortografia ├«n epoca medieval─â tindea, chiar a╚Öa nestandardizat─â cum era, spre fonetism. Lumea se str─âduia s─â redea pronun╚Ťia ├«n scris c├«t mai fidel. Pentru ca cititorul s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine, o s─â dau dou─â exemple: cuvintele debt ╚Öi doubt. Ele exist─â ├«n aceast─â form─â ╚Öi ├«n ziua de azi (├«nsemn├«nd datorie, respectiv ├«ndoial─â) ╚Öi ambele au ├«n comun faptul c─â provin din francez─â, iar sunetul /b/ este mut, el nu se pronun╚Ť─â: /det/, /daut/. Litera b nici nu se g─âse╚Öte ├«n etimon: avem det ╚Öi dote, ambele din franceza veche. Iar dac─â cercet─âm mai ad├«nc, ├«n lucr─ârile monumentale ale lui Otto Jespersen, g─âsim c─â, ├«n secolul al XIII-lea, englezii nu scriau debt, ci dette, respectiv nu doubt, ci dout, deci destul de fonetic, de intuitiv. Atunci cum se explic─â formele aberante de azi, ├«n care trebuie s─â scriem litere pe care nu le pronun╚Ť─âm?

Dac─â cititorul ├«╚Öi aminte╚Öte articolul de s─âpt─âm├«na trecut─â, atunci ╚Ötie de admira╚Ťia gramerienilor englezi fa╚Ť─â de perfec╚Ťiunea limbii latine, ale c─ârei norme erau mereu luate ├«n calcul ├«n deciziile privitoare la propria limb─â. Astfel c─â litera b a fost introdus─â de ei, cu bun─â ╚Ötiin╚Ť─â, ├«n aceste cuvinte, pentru a respecta sursele latine╚Öti originale: debita ╚Öi dubito. Tot ra╚Ťiuni etimologice stau la baza felului ├«n care arat─â alte forme din ziua de azi: de exemplu, sunetul /f/ se scrie f (fit, five), dar ╚Öi ph atunci c├«nd cuv├«ntul provine din greac─â (phone, alphabet), ├«ns─â regula nu e consistent─â, nu te po╚Ťi baza pe ea, av├«nd multe excep╚Ťii. Ideea e c─â limba englez─â contemporan─â este plin─â de absurdit─â╚Ťi ortografice ╚Öi toate au o motiva╚Ťie istoric─â. S-au perpetuat de secole, genera╚Ťie dup─â genera╚Ťie, ca o povar─â colectiv─â. Faptul a fost constatat adeseori ╚Öi nu pu╚Ťine au fost tentativele de ├«ndreptare a situa╚Ťiei, printr-o reform─â ortografic─â. Otto Jespersen (1860-1943), de exemplu, un mare lingvist danez, sus╚Ťine c─â doar un fonetician bun ar fi capabil de o astfel de reform─â: ce anume trebuie schimbat, care s─â fie direc╚Ťia schimb─ârii, ce sunete e necesar s─â fie reprezentate ├«n scris ╚Öi care e cea mai bun─â metod─â ÔÇô toate acestea s├«nt ├«ntreb─âri la care doar foneticianul poate r─âspunde.

Problema ├«nregistr─ârii grafice a elementelor sonore este incredibil de spinoas─â, a╚Öa cum ╚Ötie oricine a citit o carte despre sistemele de scriere de pe planet─â, din prezent sau din trecut. Scrisul exist─â numai pentru reprezentarea vizual─â a limbii, c─âreia ├«i este ulterior. Nota╚Ťiile s├«nt foarte diverse: hieroglifele egiptene, semnele cuneiforme, caracterele chineze╚Öti, literele romane (sau grece╚Öti et al.). Toate se bazeaz─â pe interpret─âri, conven╚Ťii ╚Öi consens ├«ntre vorbitori; nici una dintre ele nu poate reda direct, nemediat, nici sunetul, nici sensul. Au existat ├«n istorie ├«ncerc─âri de reprezentare universal─â a sunetelor ÔÇô de exemplu, la 1668, John Wilkins propune un alfabet fonetic motivat fiziologic, ├«n care cele 34 de semne s├«nt menite s─â descrie procesul articulator. ├Än 1867, Alexander Bell, inventatorul telefonului, public─â Visible Speech / Vorbirea vizibil─â, ├«n care g─âsim un set de simboluri care combin─â locul de articula╚Ťie al unui sunet cu maniera ├«n care se produce ╚Öi cu tipul de fona╚Ťie. Acest subiect este absolut fascinant ╚Öi ├«mi propun s─â revin la el cu un articol independent.

Deocamdat─â s─â spun c─â Otto Jespersen vede solu╚Ťia reformei ortografice a englezei prin adoptarea unui sistem de litere romane care s─â aib─â peste tot aceea╚Öi valoare sonor─â (a╚Öa cum e alfabetul limbii rom├óne). De fapt, pentru aceasta (╚Öi pentru alte limbi nefonetice, etimologice) exist─â I.P.A., International Phonetic Alphabet, un sistem de semne bazat mai ales pe alfabetul latin, alc─âtuit de foneticieni europeni la sf├«r╚Öitul secolului al XIX-lea (la sugestia lui Jesperson) pentru o redare standardizat─â a sunetelor din cele mai multe limbi ale globului (lista de semne se extinde continuu, pe m─âsur─â ce noi limbi cu sunete necunoscute s├«nt descoperite). ├Äns─â ce ╚Öanse ar fi ca o fraz─â ca I am wondering what author this is s─â fie scris─â, ├«n viitor, astfel:  ai ├Žm w╩înd╔Öri┼ő w╔öt ╔ö:Ăč╔Ö ├░is iz. Cred c─â toat─â lumea ╚Ötie r─âspunsul.

Americanii, popor pragmatic, ╚Öi-au pus tot timpul problema reformei ortografice. The Simplified Spelling Movement, ini╚Ťiat─â de Noah Webster, a dus la ├«nfiin╚Ťarea unui comitet na╚Ťional care public─â, ├«n r─âstimpuri, liste cu cuvinte scrise mai simplu, dar nu a reu╚Öit mare lucru. Foarte multe propuneri nu au prins, marile ziare ╚Öi reviste (care, prin circula╚Ťie, s├«nt motorul schimb─ârii ├«n acest domeniu) nu au aderat la ele. De exemplu, una dintre sutele de propuneri e╚Öuate vizeaz─â litera e final─â, care nu se pronun╚Ť─â: ├«n loc de give, have, live, are, gone, were, freeze, ar fi bine s─â scriem giv, hav, liv, ar, gon, wer, freez. Alte simplific─âri au fost binevenite: termina╚Ťia -ise din verbe (recognise, energise) a fost ├«nlocuit─â cu -ize (recognize, energize), -re (theatre, centre) cu -er (theater, center), dubletele din termina╚Ťiile fran╚Ťuze╚Öti au fost omise (toilet ├«n loc de toilette, program ├«n loc de programme), imposibilul cuv├«nt gaol (ÔÇ×├«nchisoareÔÇŁ) se scrie acum jail, through este thru, doughnut este donut, tonight este tonite.

Schimbările acestea sînt, însă, marginale, fondul problemei este adînc și nu poate fi atacat (poate că nici nu trebuie). La aceasta se adaugă faptul că, în general vorbind, publicul larg i-a perceput mereu pe reformatorii ortografiei ca pe o gașcă de nebuni. Dar poate că acum, în era Internetului, cînd o planetă întreagă scrie (greșit) în engleză, ortografia acestei limbi chiar va începe să se simplifice, numai că nu din interior, ci din exterior.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â. 

Foto: wikimedia commons

p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?