⬆
caleidoscopie
A texta, textare, textor & texteză
Lucrări și cărți întregi încep tot mai des să aibă ca subiect această dezvoltare adusă de inventarea computerului. Încotro va merge texteza și unde va ajunge reprezintă o chestiune care, nu mă îndoiesc, va depăși imaginația noastră din prezent.
Ken Loach. Iluzia working class hero
Cineastul britanic, cu o carieră onorabilă și consecventă, reușește în continuare să surprindă și să evoce niște pasaje ce descriu atît de palpabil o realitate, de altfel evidentă.
„Aș prefera ca, în timpul unei ședințe, eu, ca fotograf, să fiu foarte invizibil, iar ca om, să fiu foarte vizibil“ – interviu cu Alex GÂLMEANU
E o mică dramă pe care o trăiește aproape orice fotograf care are căutări intense în zona fotografiei: cele mai bune fotografii sînt cele pe care le-ai văzut cu ochiul liber, dar n-ai reușit să le captezi vreodată. Pentru că însăși ducerea apar
Conjugopatii în literatură: 1% arsenic, 99% căsnicie
Încarcerarea Thérèsei Desqueyroux capătă materialitate stilistică. Firele de ploaie devin zăbrele în jurul moșiei, iar pinii înghesuiți unul într-altul sînt paznicii aliați. Thérèse Desq
Sclav sau rival
Cu certitudine, unele sînt uneltele traducătorului de proză, altele ale traducătorului de poezie. Ca să traduci din -James Joyce, Ulysse, de exemplu, trebuie să te familiarizezi cu jargonul de la periferiile Dublinului, iar pentru a traduce un autor precum Céline
Conjugopatii în literatură: familia și gelozia „tradițională“
Gheorghidiu contabilizează resturile „înspăimîntătoare ale armatei sale frumoase și strălucitoare“ (din nou prestigiul său e adus în prim plan) și se hotărăște, previzibil, să facă manevre de paradă și represalii brutale – se afișează cu o bru
Fiul rispitor și comparația cu celălalt ca problemă a democrației
Altfel spus, „etapa finală a vieții spirituale este să-mi alung frica de Tatăl, astfel încît să-mi fie cu putință să devin ca El“ (p. 162).
Îndreptar subiectiv de rejuvenare
Cît trebuie să fi fost de fericită! Un astfel de „caz“ nu are cum să nu te salveze de ravagiile timpului. Firește că te mulțumește soluția pe care ți-a rezervat o, generos, destinul. Scrii o singură carte – una singură! – și dacă asta se întîmplă să fie Pe aripile vîntului – începută, interesant, pentru că ai fost obligată să stai acasă din cauza unei glezne luxate –, chiar că poți să-ți închei mulțumită viața de pe pămînt. „Am făcut tot ce-am putut mai bun“, ai avea motiv să-ț
Principiul libertăţii individuale la români
Consecinţele sînt: o societate fără forţă, un stat mafiot, oligarhic, o populaţie sărăcită, ţinută în sclavagismul pomenilor date de stat. Acest spirit de turmă, bine întreţinut de politicieni, conservă privilegiile oligarhiei. Libertatea in
Un sultanat
Cam cum este și cu minerii, de care nimeni nu mai are nevoie… poate doar atunci cînd unii devin prea gălăgioși și se vrea „ordine“ în țară. Și cum nu dorim probleme nici la ONB și nici la alte instituții de artă, nu mai interesează calitatea actului artistic (vezi dist
„Arborii seculari nu sînt o realitate exotică“
Legenda Stejarului din Cajvana (în vîrstă de aproape 900 de ani, datat cu carbon de către Universitatea „Babeș-Bolyai“) spune că a răsărit pe locul unei gropi comune, după ce satul a fost nimicit în timpul marii invazii tătare din 1241. Ba ma
Ipocrizia așa-ziselor „cercetări științifice“
Și uite-așa, Doctorul Societate/Stat, după ce, desigur, a „cercetat“, se-așază la masa de lucru și-i prescrie dragei și muribundei noastre familii o „rețetă“ cu sfaturi transcendente de urmat, după sau dincolo de moarte.
Nasul, fumurile și aerele
Zicem nu-i ajungi cu prăjina la nas sau în e cu nasul pe sus e și avem în minte în acel moment un individ anume, despre care credem că se comportă arogant, că e infatuat, înfumurat, are deci aere sau e plin de fumuri. Vedem astfel cum, în jocul în lanț cu unitățile frazeologice amintite – expresive și comice dacă încercăm să vizualizăm caricatural scenele – „nasul“ capătă un loc privilegiat între simțurile prin care individul experimentează lumea, dar mai ales prin care lu
Lumea este un loc periculos. Despre psihopații funcționali
Cînd ne gîndim la psihopați, ne imaginăm că aceștia sînt doar criminalii care ucid cu sînge rece, dar studiile relevă că o persoană din 100 este un psihopat. Conform DSM (manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale al Asociației Americane de Psihiatrie), diagnosticul de tulburare antisocială de personalitate presupune eșec în a se conforma regulilor sociale, ipocrizie și ca
Românii şi fondurile europene
Păi, şi nu au venit europenii să vă controleze, nu v-a întrebat Bruxelles-ul: oare aţi procedat bine, oare beneficiarii nu au îngropat banii prin vreun paradis fiscal sau prin vreun cimitir, oare nu v-aţi grăbit?
Daea, Stalin şi cormoranii
Dacă ați rîs cînd ați auzit că recolta de cormorani la hectarul de piscină din România este mai mare decît cea estimată, ați greșit. Dacă ați rîs de Petre Daea, ați greșit. Omul trebuie luat în serios. Cînd rîdem de el, ideile lui merg mai departe. Cînd e luat în serios, ele se schimbă. El este împăratul rămas în fundul gol, iar dacă toți așteptăm un copil să îi spună că hainele lui cele noi nu există, o să mai defileze așa.
Violoncelul metaforic: integrare – dezintegrare – reintegrare
După decembrie ’89, cum realitatea românească redevenise subit vie, am lăsat perspectiva unei cariere profesorale pentru implicarea în democratizare – pe care o înţelegeam ca revenirea ţării la o viaţă decentă şi umană după barbariile regimului Ceauşescu
Efectul placebo spiritual
Patru dintre adepți părăsesc în acel moment supărați încăperea și refuză să mai comunice cu el, însă ceilalți zece rămîn și îi fac o primire călduroasă. Căci, în ciuda farsei ai cărei subiecți au fost, viețile lor luaseră o turnură pozitivă. Tînăra obeză pierde cîteva zeci de kil
Frica de libertate
A fugi de tine e un act masochist – frica de sinele individual duce la căutarea unei relații simbiotice, asemănătoare cu relația conținătoare dintre mamă și copilul mic. Așadar, relațiile pe care le dezvoltăm la vîrsta adultă sînt căutarea noastră inconștientă a modelulu
Frica din dulap
Deși n-am învățat s-o înfrunt, în zilele bune reușesc s-o ignor. La sfîrșitul unei zile lungi de călătorie, ajunsă într-un guest-house sau hostel, mă trîntesc pe un scaun de terasă, fac rost de ceva de mîncare și-mi deschid o bere. Și mă gîndesc doar la mîine.
Chinurile performanței
Dacă un sportiv care este accidentat, în timpul repausului pentru recuperare, face de cîteva ori pe zi antrenament mental specific situației lui, acesta termină perioada de repaus cu mult mai pregătit decît dacă ar privi la televizor sau ar citi o carte. În plus, în studiile lor, americanii și japonezii au constatat că recuperarea se face mult mai repede. Desigur, acest lucru nu înlocuiește niciodată antrenamentul fizic obișnuit.
Cum am devenit cititor
Am mers amîndoi cu autobuzul la bibliotecă, am ezitat puțin la intrare, dar odată ajunși în sala de lectură, am fost bine primiți, cu ceai și fursecuri. Pentru că veniseră doi membri noi, ne-am prezentat cu toții pe rînd. A trebuit să le vorbesc despre mine
Aurul zilelor noastre
Cîndva, o astfel de depresie era aproape sinonimă cu melancolia, iar melancolia, cu una dintre cele mai grave forme de psihoză. Astăzi, termenul însuşi de „psihoză“ e prohibit pentru că e „incorect“.
Spre o nouă formă de tribalism?
Harari ne arată că în realitate „umanismul a împărtăşit soarta oricărei religii de succes”, în sensul că pe măsură ce s-a răspîndit – asemenea creştinismului ori budismului – şi a dobîndit tot mai multă credibilitate socială şi putere politică, s-a confruntat cu o schismă şi cu propriile războaie. Astfel, sînt enumerate trei ramuri principale ale sale
In memoriam Aurelian Trișcu (1924-2018)
Dacă icoanele ne privesc privindu-le, poate că lucrul cel mai simplu – și important – pe care îl putem face ca oameni este să ne vedem unii pe alții. Privindu-vă în ochi, așa cum ați făcut-o Dumneavoastră de fiecare dată, vă spun acum „Drum bun, Domnule Profesor“.
August, august… 21
Oda utemistă pe care o cîntam, de voie, de nevoie, în anii ’50, în cinstea eliberării cotropitoare a țării de către ostaşii roşii, începea tot cu un „august“, dar cu un „23“ și un „1944“ în coadă. Douăzeci şi unu august la care mă refer a fost al anului 1968, fiind marcat de o altă eliberare tot atît de cotropitoare, anume a Cehoslovaciei, iarăşi de către ostaşii roşii călare atunci pe tancuri. Fuseseră minţiți că au fost aeropurtaţi la Praga ca să apere mica surioară socialistă de invazia fasci
Școala prin vremuri, vremurile prin școală
Nimeni nu se mai interesează de abandonul școlar, dacă tinerii sînt cuprinși într-o instituție educativă, de producție etc. Comentăm doar despre creșterea procentului în delincvența juvenilă, despre consumul de droguri în rîndul copiilor de 13 sau 14 ani,
Moartea, o invenție
La întrebarea: „Ce credeţi despre moarte?“, adresată de unul dintre discipolii săi, C. Noica răspunde: „A întreba ce crezi despre moarte sună ca şi cum ai întreba despre tăcerea ce se aşterne după o simfonie. Nu poţi să crezi nimic despre ea: crezi numai despre împlinirea care a fost simfonia“.
Transylvanity
Rudele mele începeau să se laude aproape imediat ce le treceam pragul și o țineau așa pînă plecam, fără să obosească, fără să se plictisească și fără să le pese de ridicol (poate nici nu-l sesizau): uite ce frumos e la noi în sat, uite ce urît e la voi în oraș.
Noua stafie care bîntuie Europa
Comunismul a fost un mare rău pe care „părinții“ săi nu l-au anticipat. Sîntem într-un fel de buclă a timpului și repetăm greșelile trecutului. Costurile acestei situații se vor vedea în timp.
Narcisismul depresiv al epocii noastre
S-a întîmplat ca în locul unde eram cazată să fiu privată, din neglijență, de orice oglindă. Semnalînd deîndată acest „neajuns“, mi s-a răspuns că în maximum o săptămînă (timpul curge, așa cum se știe, fără nici o grabă în India)
Filozofia în orizontul autenticității
Cu totul singular este cazul Simonei Weil, a cărei autocondamnare la moarte prin înfometare în numele solidarităţii cu victimele Franţei sub ocupaţie redă crezul său deopotrivă etic şi spiritual de îndeplinire a datoriilor morale şi desăvîrşire prin anihilarea eului.
Primul Œdipe – un document prețios
Creația lui Œdipe din 1936 la Opéra de Paris a fost transmisă în direct la Radioul românesc prin intermediul unui telefon, fără a fi și înregistrată, chiar în condițiile cele mai primitive. Așa se face că prima mărturie sonoră a operei lui Enescu este cea a concertului de la Salle Pleyel
Imagistica medicală – „paznic“ sau „agresor“?
Deși nici o investigație imagistică nu previne apariția vreunei boli, este bine cunoscut faptul că radiologia/imagistica are un rol hotărîtor în detectarea leziunilor precanceroase prin programele de screening
Radicalii chic
Li se atribuie tare de caracter ca rasismul, sexismul, homofobia, li se caută motive ascunse, li se scormonește în biografie, li se inventează istorii, li se contestă orice urmă de competență. În cazul lor, legea lui Godwin (dacă o discuție se prelungește suficient, cineva va sfîrși inevitabil prin a te compara cu Hitler) se aplică aproape fără excepție.
Mai bine singuri?
„Mă simt în mare pericol şi teribil de nefericită”, mărturiseşte o femeie musulmană. Dar „nu sînt 17,5 milioane de rasişti în Marea Britanie”, pare că-i răspunde alt bărbat.
Selfie-ul în lift
Ești condiționat de elementul timp. Dacă locuiești la etajul al treilea, ai la dispoziție maximum douăzeci de secunde ca să faci poza.
Vinarsul, între cultură şi consum
O licoare în care sînt decantate o multitudine de influențe orientale, balcanice, occidentale și autohtone, vinarsul Brâncoveanu reușește să ne convingă de capacitatea noastră de a revigora tradiția moștenită în urmă cu trei secole.
Calvarul, gen literar şi existenţial
I.D. Sîrbu: „Am fost, în 1947, cel mai tînăr conferenţiar universitar din ţară, ca în 1964, să ajung cel mai bătrîn vagonetar din mina strămoşilor mei, în Petrila.“
Pe patul lui Procust
Trăind în România, sentimentul e că stau pe un pat al lui Procust.
Dreptul la timp
Dorinţa diabolică de „mai-bine“, „mai-eficient“, „mai productiv“, „mai-performant“, „mai-sus“, „mai-repede“, „mai…“, „mai…“, „mai…“
Suprarealismul şi forţa spirituală a contrapunctului
Aceasta este atitudinea spirituală din care se poate naște, chiar și azi, o artă rebelă – o artă suprarealistă.
Legitimarea anxietăţii
Sîntem impostori şi vom fi descoperiţi, locul nostru nu e, de fapt, aici.
Don Quijote şi maimuţa goală
Lupta lui Don Quijote cu morile de vînt simbolizează lupta vieții umane aflate în continuă creștere și dezvoltare (și mereu inconștientă de un prag al ei) cu mecanismul și automatismul vieții sociale…
D’ale arboretului genealogic
Noilor ciocoi nu le vor mai fi de-ajuns diplomele de studii și își vor dori diplome de noblețe, întocmai ca-n vremea lui Ludovic al XIV-lea, așa că se vor repezi ca berbecii să-și întocmească genealogii sau, cum se spune curent, să-și facă „arborele genealogic“.
Educaţie „la cuţite“ – reportoriul relaţiei de putere cu „învăţăcelul“
Efectele strigătului nu sînt întotdeauna atît de dinamizatoare pe cît cred maeștrii. Unii concurenți își mărturisesc imunizarea în fața acestui tratament frecvent experimentat.
A trăi înseamnă mai mult decît achiziţia unui apartament
Am întîlnit mult prea des întrebarea dacă „mi-am luat casă“ ca să nu conştientizez că ea constituie o preocupare de prim ordin. Moştenită şi încurajată pe filiera parentală. În cazul meu, şi nu sînt un caz izolat, părinţii mă împingeau de la spate să îmi „iau casă“.
Corpul nostru, stăpînul nostru? – interviu cu Viorica CIURESCU
Aparatele nu sînt magice, ne ajută, ne folosim de ele, dar nu fac minuni. Unii, din acest motiv, sînt dezamăgiți. A venit o clientă care voia să slăbească într-o săptămînă zece kilograme.
Cum să asamblezi un creier uman în laborator
„Practic, această metodă ne permite să recreăm în laborator țesut cerebral funcțional de la pacienți cu orice tulburare psihică, să urmărim exact erorile la nivel neuronal și să testăm diferite metode de corecție“, explică Sergiu Paşca, părintele tehnologiei „disease-in-a-dish“.
Ar fi renegat Iisus? Chipuri ale abjurării
Sinuciderea este o soluție de ordinul „nodului gordian“. O anulare a problemei. Dar și o demisie din rolul de păstor al turmei de enoriași.
Cine sînt eu?
Cultura superiorității sinelui se traduce, așa cum spunea Tolstoi, prin următorul pattern: „Toți se gîndesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se gîndește să se schimbe pe sine“.
Rezistenţa prin apicultură
România este ţara cu cea mai mare producţie de miere din Uniunea Europeană.
„33 de texte colorate, dar nu pestriţe, despre România“ – interviu cu Elsa LUDER
Aceste texte nu sînt alese ca să declanșeze nostalgii, ci ca să demonstreze felurite căi de percepție.
Oligarhia construită pe fenomenul corupţiei
Dușmanul unui stat nu vine din afară (ca în teoria clasică a războiului), ci dinlăuntru, prin slăbirea capacității instituțiilor de a reacționa la pericolele din interior.
Un nou început al relaţiei cu Rusia?
Dacă Putin va reuși, milioane de refugiați se vor putea întoarce la casele lor.
„Omul chibzuit“ şi mîncatul emoţional – interviu cu dr. Mihaela BILIC
Apucați-vă din nou de produse făcute în casă. E cea mai bună investiție în sănătatea noastră. Chiar dacă mîncarea respectivă va fi mai puțin intensă ca gust. După 40 de ani trebuie să mîncăm cu 30% mai puțin decît la 20. Și să nu pierdem din vedere elementul de mișcare, tonus.
„Emoţia este o condiţie a limbajului“ – interviu cu prof. dr. Aurel ROMILA
Anxietatea este o emoție negativă, de neliniște, fără obiect. – Nu mă simt bine acum. – Dar de ce? Nu știu, așa sînt eu. Ceva e nedezvoltat. Banal va fi să întreb dacă ești mulțumit de viața ta.
„Îmi place să desenez cîţiva copaci şi publicul să vadă pădurea“ – interviu cu Andrei DĂSCĂLESCU
Planeta Petrila spune povestea unor oameni care se ridică împotriva sistemului, sistemul fiind aici inclusiv Uniunea Europeană, care impune nişte lucruri care ulterior sînt interpretate aberant de autorităţile române.
Sînt un pericol social?
Sîntem potențiali criminali și trăim într-o eră a uciderii în masă. Și nu este deloc surprinzător că răul vine din exteriorul nostru, din societatea și cultura în care trăim.