Cum am devenit cititor

Adrian SAVONEA
Publicat în Dilema Veche nr. 765 din 18-24 octombrie 2018
Cum am devenit cititor jpeg

Eu sînt Adi și am 18 ani. Am crescut în Alba Iulia și am făcut parte dintr-o generație de copii care‑și strigau prietenii la geam ca să-i cheme afară. Terenul de joacă era atît cît putea maică-ta să vadă de pe geam. Cînd eram mic, am vrut să citesc cărți, literatură. Am luat la întîmplare o carte de Jules Verne. Spun „la întîmplare“ pentru că nu știam nimic despre carte sau despre autor. Planul era să citesc 20-30 de pagini pe zi. M-am ținut de el în primele trei zile, după care m-am plictisit și am renunțat complet.

Cîțiva ani mai tîrziu, după ce am terminat clasa a VIII-a și am dat examenul de capacitate, m-am trezit cu o vară liberă. Mergeam uneori la fotbal în cartier pe un teren sintetic făcut de Primărie. La începutul verii veneam mai mulți, dar după o săptămînă sau două unii au plecat în vacanță, alții nu se trezeau (terenul putea fi folosit gratis doar de la 10 la 14), iar alții se plîngeau că e prea cald. Oricum, chiar și după ce jucam fotbal, aveam după-amiezile libere.

Așa că m-am jucat pe calculator, oho, și ce m-am mai jucat! Începusem un joc nou, unde mi-am creat un cont și într-un an am evoluat destul de mult. Nu știu la alții cum e, dar trebuie să vă spun că eu nu mă joc de „divertisment“, ci mă joc pentru că e o provocare. Mă pune față în față cu o situație pe care trebuie s-o rezolv în funcție de regulile jocului.

Într-o zi i-am împrumutat contul unui prieten, pe care l-am cunoscut online în timpul unui alt joc, ca să facă o șmecherie. Eu nu știam ce vrea să facă, credeam că o să se joace de pe contul meu, cum mai făcuse și în alte dăți. După cîteva zile, ne-au fost banate conturile permanent amîndurora. Urma să plec o săptămînă cu familia în concediu, cu mama, tata și cu fratele meu mai mic. Toți patru știm să înotăm și am sta toată ziua în apă dacă am putea.

Am fost la Băile Felix, pentru că marea e prea departe, iar mie mi se învinețesc buzele dacă stau mult timp în apă rece. În săptămîna aceea m-am tot gîndit ce o să fac cînd o să ajung acasă, iar soluția era să-mi fac un cont nou și să mă joc în continuare, mai ales că aveam deja experiență. Doar că lucrurile n-au fost chiar așa. N-a durat mult și m-am plictisit, nu mai era la fel. Mă întrebam ce o să fac peste un an-doi. Poate n-o să mă mai atragă și atunci ce-am făcut? Să mai pierd încă un an degeaba? Știam că am mult timp liber și că ar trebui să-l investesc în ceva ce o să mă ajute și pe viitor.

M-am apucat să citesc cărți din două motive: pentru că o pot face de acasă și pentru că au o reputație bună. Atît o persoană care citește mult, cît și una care citește puțin spre deloc au o părere bună despre cărți. La fel ca prima oară, am început cu o carte pe care o aveam acasă, Adam și Eva, de Liviu Rebreanu. Țin minte și acum de unde am cartea asta. În clasa a V-a am dat comandă de cărți la școală, s-a făcut o reducere. Comandasem și eu trei cărți. Inițial, una din ele era Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, dar pentru că nu mai era pe stoc, m-am ales cu Adam și Eva. Mi-a plăcut suficient de mult cît să mai citesc și alte cărți de pe acasă.

La început, ai mei au fost fericiți să dea banii pe cărți, dar pe urmă le-a mai scăzut interesul. Așa că am început să merg la bibliotecă, prima oară la cea din cartier și apoi la cea județeană. După cîteva vizite am observat un afiș pe care scria ceva legat de un club de lectură, numit LecturAlba, care se ține în ultima zi de miercuri a lunii. Era noiembrie atunci și nu mai știu sigur dacă în luna respectivă se nimerea exact de Sfîntul Andrei, cînd e liber, dar a fost o scuză destul de bună pentru mine ca să nu mă duc. Nu m-am dus nici în decembrie, pentru că nu credeam că se ține.

În ianuarie, am mers într-o zi la bibliotecă împreună cu un coleg și i-am spus că aș fi interesat de clubul de lectură, iar el a spus că ar veni. Pe la finalul lunii i‑am amintit de club, iar el a zis că are ceva treabă în ziua respectivă și că nu știe dacă poate ajunge, dar că mă sună și‑mi spune. Eu eram hotărît și mi-am spus că mă duc cu sau fără el. Doar că odată ajuns acasă, am intrat în zona de confort și nu-mi mai ardea de plimbări. De ce să mă complic cînd îmi e atît de bine în camera mea? N-aș mai fi mers, doar că m‑a sunat colegul meu și mi-a spus că în 15 minute ajunge în zona în care locuiesc.

Vedeți voi, eu am problema asta. Dacă vreau să fac ceva, poate fac, poate nu, dar ca să fiu sigur că fac o chestie, de fiecare dată cînd mă întîlnesc cu un prieten îi spun ce urmează să fac. Pe urmă chiar va trebui să fac acel lucru, pentru că am două variante. Prima variantă: îi zic că nu am mers din diverse motive, folosite mai mult ca scuze. Sau a doua variantă ar fi să mint – și cred că nu sînt un bun mincinos. Așa că le spun oamenilor planurile mele ca să fiu sigur că le fac.

Am mers amîndoi cu autobuzul la bibliotecă, am ezitat puțin la intrare, dar odată ajunși în sala de lectură, am fost bine primiți, cu ceai și fursecuri. Pentru că veniseră doi membri noi, ne-am prezentat cu toții pe rînd. A trebuit să le vorbesc despre mine. Mă așteptam la asta, așa că mă gîndisem de dinainte cam ce să le zic. Uneori, mama se uită la o emisiune de la TV, ceva cu matrimoniale. Eu unul mor cînd îi aud: „Spune-mi ceva despre tine“, „Bine, ce vrei să-ți spun?“, „Ceva, orice. Ce-ți place, ce faci în timpul liber.“

Nu mai știu exact al cîtelea am fost cînd mi-a venit rîndul să vorbesc. Tot ce știu e că doamna bibliotecară, o doamnă blondă, grăsuță și cu ochi albaștri, avea rolul de moderatoare, așa că ea s-a prezentat prima. Eu le-am spus cum am început să citesc, cîte cărți am citit și ce am citit, că am văzut afișul cu clubul de lectură și am venit să văd ce mai citește lumea și cam ce ar trebui să citesc și eu. Apoi s-au prezentat restul. Majoritatea aveau peste 30-40 de ani. Un scriitor, o doamnă care lucrează la un centru de autism, o doamnă farmacistă, o profesoară tînără de română care s-a căsătorit anul acesta (și ea, și soțul ei participă la club), o doamnă pensionară de 68 de ani, care a rîs și a zis că ea a început să citească din tinerețe.

Mă simțeam atît de mic și de fascinat și mă gîndeam că sînt privilegiat să stau cu ei la masă – un grup de oameni diferiți, care se adună să discute despre cărți, situații și idei. Acolo părerea mea contează mai mult decît în alte locuri în care merg, pentru că mulți sînt părinți și au copii care se apropie de adolescență și îi interesează tineretul din ziua de azi ca să-și dea seama cum pot deveni părinți mai buni.

După ce am plecat de acolo, am mers către casă alături de colegul meu, timp în care am schimbat impresii. Eram plin de energie pozitivă și recunoscător față de el pentru că altfel cine știe cînd și dacă aș fi mers. Datorită clubului de lectură citesc cel puțin două cărți pe lună despre care discutăm, dar mai citesc și altele în afară de acestea. Oamenii pe care i-am cunoscut acolo mă încurajează să citesc: de exemplu, am fost odată la o expoziție de desene, la finalul căreia am stat de vorbă cu doamna care se ocupă în prezent de club. Atît de frumos mi-a vorbit despre o carte, încît la final mă gîndeam: „Uau, ce fain, cum de n-am auzit mai repede de cartea asta? Trebuie s-o citesc!“ 

Adrian Savonea are 18 ani și este elev în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Dionisie Pop Marțian“ din Alba Iulia. Acest text a fost scris în cadrul Atelierului de gîndire critică, coordonat de redacția Teleleu.eu la Asociația Forum Apulum din Alba Iulia.

Foto: C. Bumbuţ

956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
În fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, în cadrul proiectului „Open Museums Open Hearts”, publicul tînăr este așteptat să descopere două filme în limba ucraineană (cu traducere în limba română) la Cinema Muzeul Țăranului. Intrarea este gratuită.
952 15 1 jpeg
Tăcerea capodoperei și foșnetul vieții
Teribila absență a emoției, am înțeles, își avea sursa în faptul că aceste monumente exemplare le port în mine, că ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-junglă
Mozaicul referențial al cărții lui Alexandru N. Stermin poate părea deconcertant, dacă n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea că sîntem efectiv „căzuți din junglă” și că dinamica biologică și socială a junglei poate da seama de ceea ce am fost și de ceea ce am devenit, în prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
Cîntă, zeiță, mînia ce-aprinse pe Venus Actrița
„Fur” este un spectacol despre relația de putere dintre bărbați și femei în mediul artistic și are la bază un roman, „Venus im Pelz” (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.