Nasul, fumurile și aerele

Publicat în Dilema Veche nr. 782 din 14-20 februarie 2019
Nasul, fumurile și aerele jpeg

În limba română vorbită există, printre expresiile și locuțiunile care redau aroganța sau infatuarea, unele care, deloc surprinzător, folosesc cuvîntul „nas“. Sinonime cu „a fi încrezut/înfumurat/arogant“, expresii ca a fi cu nasul pe sus, a nu-i ajunge cu prăjina la nas conțin un grad sporit de expresivitate (umor, mai degrabă) față de expresiile echivalente și, prin asta, o intenție critică, dacă nu sarcastică.

Același cuvînt sprijină și exprimarea insolenței, în locuțiuni ca a-și lua nasul la purtare (a-și lua nasul, a-și lungi nasul), a nu-și vedea lungul nasului – pentru „a se obrăznici“, după cum, a-i rîde cuiva în nas – pentru „a batjocori pe cineva de față“ – și a-i da cuiva peste nas sau a-i mai tăia cuiva din nas apar folosite pentru a sancționa un gest nepotrivit sau considerat excesiv de către subiectul vorbitor.

Frecvente sau mai puțin frecvente în limba română vorbită (alas, adolescenții nu par să se numere printre cei care utilizează unități frazeologice), expresiile și locuțiunile de mai sus conțin o particularitate cel puțin interesantă, dacă nu chiar amuzantă: în toate, cuvîntul „nas“ ține locul persoanei despre care se face vorbire, persoană care, în situațiile redate de exprimările menționate, este considerată infatuată, impertinentă, abuzivă într-un fel sau altul, neconformă cu regula modestiei sociale. Și iată cum, în aceste expresii, nasul conține, rezumă și reprezintă, ca o sinecdocă, individul sau, mai corect spus, întreaga deraiere comportamentală a individului vizat.

Aflată în vecinătate, expresia a avea fumuri (cu variantele a fi plin de fumuri, a-i intra fumuri în cap), echivalentă cu „a fi înfumurat / a se purta cu îngîmfare / a se infatua“, (mă) duce cu gîndul tot la organul de simț olfactiv responsabil. Asta mai ales dacă (dar și dacă nu) la originea expresiei a avea fumuri (sau a-i intra fumurile în cap) va fi fost obiceiul fumatului de pipă, lulea, narghilea etc., tabiet considerat semn al emancipării și poate de aici al (pseudo)rafinamentului de clasă. La fel cum mi se pare că, în jocul asocierilor de pînă acum, expresiile a-și da aere, a avea aere, echivalente cu cele de mai sus, nu ar fi deloc străine de gestica afectată a fumatului, aflat în zorii autohtonizării lui ca tabiet.

Zicem (deseori cu mimica aferentă) „nas“ în nu-i ajungi cu prăjina la nas sau în e cu nasul pe sus e și avem în minte în acel moment un individ anume, despre care credem că se comportă arogant, că e infatuat, înfumurat, are deci aere sau e plin de fumuri. Vedem astfel cum, în jocul în lanț cu unitățile frazeologice amintite – expresive și comice dacă încercăm să vizualizăm caricatural scenele – „nasul“ capătă un loc privilegiat între simțurile prin care individul experimentează lumea, dar mai ales prin care lumea/ceilalți se raportează la el. Dacă amintim aici (în treacăt de data asta) că nasul e asociat deopotrivă rafinamentului (a avea nas pentru… zicem cînd vrem să arătăm intuiția sau abilitatea mai puțin comună a cuiva de a identifica ceva) sau unui statut superior (nu e de nasul ei/lui zicem admirativ și deloc corect politic, dar nu e treaba limbii vorbite să facă asta, dimpotrivă) pentru a marca diferența de comportament sau rang dintre doi oameni, apare limpede că aceasta nu e doar cuvîntul-nucleu al multor expresii, dar și centrul de interes, ca depozitar al dispozițiilor diverse. E interesant cum vorbitorul a ales ca, dintre toate organele de simț, tocmai acesta să fie responsabil (și) de fumurile și aerele asociate „ieșirii de sine“.

Nu e mirare, așadar, că gîndul pleacă ghiduș la nasul asesorului de colegiu Kovaliov, nas devenit personaj, cu viață proprie și comportament social de sine stătător, în povestirea omonimă a lui Gogol. Nu numai că-i dispare de pe față într-o bună zi asesorului de colegiu Kovaliov și că e găsit într-o dimineață inexplicabil în pîinea pe care o primește la micul dejun bărbierul lui, dar mai tîrziu dovedește că are dintr-odată și în mod inexplicabil atît independență, cît și aspirații, ajungînd să se plimbe pe Nevki Prospeckt sau să se prezinte peste tot drept consilier de stat (ceea ce ar fi vrut din tot sufletul Kovaliov să devină), ba, mai mult, nu-l recunoaște deloc pe Kovaliov drept loc de origine sau legătură; ce mai, nasul devine Nasul în toată puterea cuvîntului și, ca urmare, nu-i mai ajungi cu prăjina la nas, face figuri, e plin de fumuri și are aere; astfel că, după notele prilejuite de unitățile frazeologice de mai sus, am putea folosi de ha­tîrul jocului o (altă) cheie de lectură, aceea în care existența nasului-personaj, absurdă inițial, ar părea perfect justificată de expresia a(-și) lua nasul (la purtare) sau de varianta echivalentă a-și lungi nasul, hiperbolizat și șarjat, iar Kovaliov, personajul prin care s-ar satiriza aroganța și iubirea de sine, căreia-i cade victimă. Îl bănuiesc, firește, de fumuri de grandoare (pe Kovaliov, dar mai ales pe celălalt, pe… Nas) și mă amuz întrebîndu-mă (naratorul e necreditabil) cum de Nasul a ajuns ca pînă la urmă să se întoarcă la posesor.

…Cred totuși că s-a salvat (ne)văzîndu-și lungul nasului. Să fi dorit cineva să-i mai taie din nas? La fumuri și la aere nu a renunțat de tot. Risc și zic că nasul nu e nas destul, dacă nu e și fudul. 

Ohara Donovetsky este profesoară și scriitoare.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.