Daea, Stalin şi cormoranii

Ovidiu Neculai BUFNILĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
Daea, Stalin şi cormoranii jpeg

Dacă ați rîs cînd ați auzit că recolta de cormorani la hectarul de piscină din România este mai mare decît cea estimată, ați greșit. Dacă ați rîs de Petre Daea, ați greșit. Omul trebuie luat în serios. Cînd rîdem de el, ideile lui merg mai departe. Cînd e luat în serios, ele se schimbă. El este împăratul rămas în fundul gol, iar dacă toți așteptăm un copil să îi spună că hainele lui cele noi nu există, o să mai defileze așa.

Două exemple concrete. În plină criză a pestei porcine, de la Petre Daea vine idea arderii lanurilor de porumb prin care trec mistreții. Luat în serios, este combătut de agricultori și bate în retragere. Pe acest principiu, că tot ce e atins de mistreț aduce pestă porcină, România risca să rămînă și fără stuful din Deltă, pe unde mistreții își fac mai mereu cărări.

Tot de la el a venit și ideea de a ucide orice animal de pradă – cu păr sau pene pentru că necrofagele care distrug cadavrele de porci mistreți bolnavi ar fi transmis boala dintr-un județ în altul. Luat în derîdere, planul lui merge înainte. Luat în serios și pus în discuție, planul lui cade. De ce? Doar porcii, oamenii și o specie de căpușă transmit pesta porcină. Nu poți distruge toți lupii, șacalii, pisicile sălbatice, ulii, acvilele, ciorile și coțofenele pentru că un ministru nu caută, nu citește și nu înțelege un studiu științific. Știu asta și biologii, și vînătorii, și fermierii.

Dar lipsa de argumente științifice este deja o caracteristică a discursului ministrului. Cînd Petre Daea spune că el știe, de fapt, a auzit la cineva sau poate a văzut la TV – acestea sînt sursele lui de informare. Așa că trebuie luată în serios și afirmația cu cormoranii.

Cum stă România, de fapt, la capitolul populație de cormorani? Și de ce Petre Daea vede doar soluții extreme – împușcarea păsărilor, distrugerea coloniilor, deși nici măcar vînătorii nu au interesul să doboare cormoranii?

În România avem trei specii. Cormoranul moțat (Phalacrocorax aristotelis) este atît de rar, încît se bucură orice ornitolog cînd reușește să îl vadă pe litoral. Nu mai cuibărește la noi, dar are o colonie în Bulgaria, la Capul Kaliakra. Nici nu poate intra în discuția despre pagube.

În România, cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmeus) numără circa 11.000 de perechi cuibăritoare. Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) are o populație de 20.000 de perechi cuibăritoare. Acestea sînt date oficiale, raportate în 2014, după evaluări bazate pe metodologii științifice, de ornitologii de la Societatea Ornitologică Română și de la Grupul Milvus. Statistica a fost asumată ca raport către Comisia Europeană de chiar Guvernul României. A merge în Parlamentul European fără să cunoști cifrele raportate de omologii de la alte ministere este cel puțin jenant. Este o glumă proastă.

De cîteva luni de zile, piscicultorii a­runcă în orice comunicat de presă cifre imense – 600.000 de cormorani. Iar Petre Daea se folosește de ele. Nimeni nu îi întreabă de unde au cifrele, cum au fost obținute, cine a realizat studiul, dacă a fost un studiu științific sau unul realizat „ochiometric“. Nimeni nu are răbdarea să îl ia în serios pe domnul Daea și să meargă la sursa problemei. De ce la noi conflictul pasăre-om este mai acut decît în alte țări? De ce e cormoranul și nu mai este pelicanul principalul dușman? Problema pleacă însă de la… Stalin.

pha car3384 zinica jpg jpeg

Sfidarea Naturii

Anii 1950 găsesc România comunistă încercînd să „xeroxeze“ politicile agrare staliniste. Să avem cea mai mare și cea mai bună piscicultură. Românii au distrus ostroave, au asanat zone umede, au „redat agriculturii“ terenuri care nu i-au aparținut niciodată. Au făcut din lacuri sălbatice amenajări piscicole. Au introdus peștele sub ciocul păsărilor. Au sfidat Natura, iar rezultatele au fost catastrofale. Am pierdut sălbăticie, am îndiguit mii de hectare de Deltă, am cheltuit ca nababii pentru a susține pescării imense, am ucis mii de păsări, am distrus cuiburi, pui și colonii. Nu am folosit bazine de mai mici dimensiuni unde peștele să poată fi protejat eficient de păsări, pentru că nu am vrut să avem cea mai mică pescărie. Pentru că recoltele trebuia să fie de ordinul zecilor de tone.

După Revoluție, proprietarii de luciu de apă s-au schimbat. Au apărut concesionarii. Au apărut oameni care vor să dezvolte afaceri, dar tot după modelul stalinist, cu aceleași suprafețe imense care nu pot fi protejate. Nimeni nu a vrut să vadă că nici măcar comuniștii nu au reușit să distrugă păsările ihtiofage, că nici măcar ei nu au putut regla Natura. Modelul era atît de greșit, încît ornitologii din Deltă erau sunați să vină să își ia pelicanii de pe lac, pentru că le înghit profiturile unor „piscicultori“. În 2009, pelicanii erau cea mai mare problemă. Braconajul, plasele monofilament, electrocutarea care steriliza peștii – aceștia rămîn doar factori de mîna a doua. Gușa pelicanului trebuie luată la control.

Și totuși, nu doar pelicanul mănîncă pește. Și cormoranii. Și stîrcii. Și egretele. Și chirele și chirighițele, și barza se mai dedulcește la o coadă de pește. Și în alte țări e aceeași problemă. Pentru că în piscicultură conflictul dintre om și pasăre chiar este o problemă serioasă. Și pînă să se gîndească Petre Daea la soluții radicale, au fost alte țări europene. Și, spre deosebire de glumele cu piscine, cei din Franța, Austria și Germania chiar au studiat serios ce se întîmplă. Prima soluție a fost împușcarea păsărilor. S-a dovedit o soluție care a funcționat doar pe moment. Populațiile de păsări și-au revenit chiar din al doilea an, iar cormoranii au continuat să mănînce peștele. Vînarea lor, rămîne așadar, o soluție care nu funcționează. Au fost distruse coloniile de cormorani. Păsările au zburat, au găsit alți arbori unde să construiască apoi cuiburile și au zburat… înapoi la pescării, de unde au continuat să mănînce peștele. Iar cele mai afectate au fost pescăriile de succes, cu populații mari de pești, nu cele unde peștele lipsea.

Piscicultorii din Occident au realizat că o suprafață mai mare a bazinului invită mai multe păsări. Au redus bazinele. Le-au acoperit cu fire de nylon și plase prin care să nu treacă păsările. Dar a recupera păsări moarte din plase nu e tocmai o ocupație plăcută. Așa că pe plase și pe fire au fost puse avertizoare, ca păsările să realizeze că nu pot trece și să nu se mai încurce în fire, unde să moară. Au creat măsuri ecologice, neletale, pentru a-și proteja peștii. Au construit adăposturi subacvatice, în care peștii pot intra, dar nu și păsările. Dar dacă rîdem de Petre Daea, nu vedem partea serioasă a conflictului dintre păsări ihtiofage și piscicultori.

Pierderi există și acolo, în Occident. De aceea a apărut și mecanismul com­pen­sațiilor, pe care piscicultorii de la noi încă nu îl înțeleg. Piscicultorii se uită cu invidie la agricultorii care primesc bani europeni dacă protejează gîsca cu gît roșu – o măsură de agromediu inițiață de Societatea Ornitologică Română care le aduce fermierilor milioane de euro anual. Mecanismul e simplu – fermierul lasă 10% din producția de porumb pe cîmp, ca una din cele mai periclitate specii de gîscă din lume să aibă hrană, iar apoi primesc bani europeni. De aici invidia piscicultorilor, care cred că merită să primească măcar o parte din veniturile investite.

Spre deosebire de ei, la Ministerul Agriculturii se știe ce sînt compensațiile, ce este subvenția și ce este o măsură de agromediu. Dar la Bruxelles, atunci cînd dorești să obții compensații, trebuie să vii și cu statistici, cu studii care să arate clar care sînt pierderile cauzate de păsări. Cît timp ești luat în serios, dar mergi cu argumente de genul cormorani în piscină… rezultatul va fi zero compensații și sute de mii de hohote de rîs. Iar aici apare, de fapt, problema piscicultorilor români. Nu sînt luați în serios nici măcar de Petre Daea. Și ministerul care ar trebui să îi apere îi face de rîs. Fără studii, fără cifre, piscicultorii din România nu vor obține compensații europene. Nu vor avea bani, dar vor avea hohote de rîs.

Dacă va fi luat în serios, Petre Daea va trebui să inițieze un grup de lucru din care să facă parte biologi, piscicultori, reprezentanți de la Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Apele Române. Să caute soluții. Să ceară să afle cum fac celelalte state membre ale UE pentru a reduce conflictul. Să găsească măsuri neletale de a proteja peștii, dar și păsările. Să prezinte studii și să primească de la Bruxelles compensații corecte.

Din păcate, Petre Daea nu învață nimic dacă nu este luat în se­rios. A se vedea a doua declarație a sa legată de cormorani, cînd s-a înspăimîntat că au ajuns în centrul Capitalei. Declarațiile vin după un material de pe ProTV, unde a văzut cormorani mici pe Dîmbovița, la Piața Unirii. Din păcate, eu sînt cel care a mers cu echipa televiziunii să filmeze păsările, fără să știu că ministrul se va speria să afle că există păsări sălbatice pe rîu, lîngă Biblioteca Națională. Sînt acolo an de an, deși nu este pescărie. Au și colonie în Parcul Natural Văcărești, deși nu este pescărie. Și se sperie de om, cînd se apropie pe jos, nu din mașina cu girofar.

Ornitologii nu vor veni să își ia păsările înapoi, glumele nu țin loc de cifre și studii. Așa cum o reclamă amuzantă cu Mister Bean spunînd că „Nu ești tu cînd îți este foame“ nu va putea fi numită documentar BBC sau studiu științific, chiar dacă în spatele ei este și ceva adevăr. 

Ovidiu Neculai Bufnilă este responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române (www.sor.ro), cel mai longeviv ONG de natură de la noi.

Foto: Răzvan Zinică

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.