Principiul libertăţii individuale la români

Ciprian BLIDARU
Publicat în Dilema Veche nr. 793 din 2-8 mai 2019
Principiul libertăţii individuale la români jpeg

Un fenomen interesant este acela în care mari gînditori români au pătruns în adîncul mentalului românesc, descoperind părţi din schema matrice a fiinţei româneşti, dar fără ca asta să-i conducă spre un discernămînt critic. În multe cazuri, ceea ce au găsit nu le-a provocat spiritul critic, fie şi din conformism sau oportunism. Aşa că au preferat să se aşeze cu fundul pe vatra românească. E şi cazul lui Nae Ionescu, gînditor talentat, căruia Mihail Sebastian, în desele evocări din Jurnalul său, îi reproduce la un moment dat următoarea idee: „Străinii nu vor înţelege nimic din România, dacă vor voi să o judece după criteriul libertăţii individuale. E o valoare pe care nu o cunoaştem, pe care am împrumutat-o de aiurea şi peste care evoluţia organică, firească a neamului românesc trece nesocotind-o obligatoriu.“

Nae Ionescu era un autohtonist absolut. La un moment dat, propunea utopic decablarea României de la circuitul economic european, iar statul român să devină eminamente agrar. Un naţionalism izolaţionist care a fost confiscat mai apoi şi de către comunişti, Ceauşescu fiind purtător de stindard. În general, noi, românii, avem tradiţie în practicarea naţionalismului izolaţionist, vezi legionari, comunişti, precum şi în alte forme mai puţin dure, gen pamflet sau talk-show. Neavînd acces la naţionalismul expansionist specific marilor puteri, a trebuit mereu să ne mulţumim cu acest naţionalism autoflatant pe moment şi păgubos pe termen lung.

Dar de ce este atît de important acest principiu al libertăţii individuale? De ce nu e el un simplu concept, aşa cum poate părea, un moft intelectual? Pentru că din absenţa sa derivă foarte multe dintre înapoierile noastre.

Fără să fie un adept al acestui principiu, fiind promotorul logicii colectivismelor, Nae Ionescu intră cu briciul tăios al minţii sale într-o zonă nodală a fiinţei româneşti. În lipsa acestui principiu al libertăţii individuale nu poate exista o democraţie autentică. Criteriul libertăţii individuale, de care vorbeşte Nae Ionescu, nu atinge doar zona libertăţilor facile, e vorba și de ceva mai adînc care permite individului să aibă zona sa de putere socială. E inserat în celula profundă a ţărilor civilizate acest principiu al libertăţii individuale, care reprezintă și fundamentul democraţiilor liberale vestice. În felul acesta devine posibilă democraţia şi nu oligarhia ce atrage după sine şi polarizarea claselor, tipică ţărilor pseudo-democratice. De la nivelul societăţii pînă la relaţiile interinstituţionale, totul poate fi afectat de această carenţă elementară, calea spre abuz fiind larg deschisă.

Ieşind din zona teoretică şi venind în ziua de azi, putem constata că acest deficit constitutiv este perpetuat cu mare succes la noi. Consecinţele sînt: o societate fără forţă, un stat mafiot, oligarhic, o populaţie sărăcită, ţinută în sclavagismul pomenilor date de stat. Acest spirit de turmă, bine întreţinut de politicieni, conservă privilegiile oligarhiei. Libertatea individuală, drepturile civile – toate acestea sînt principala ameninţare pentru cei care nu vor să lase cătuşele cu care ţin legată o populaţie, precum sînt legaţi între ei cu lanţuri deţinuţii duşi la muncă, pentru a nu putea fugi.

Aceste date de profil creează mediul favorabil şi pentru alţi viruşi, precum socialismul populist. Viaţa românească putînd fi curentată oricînd, avînd în vedere că la orice palier al societăţii domină supuşenia linguşitoare, instinctul gregar, absenţa spiritului critic, laşitatea de-a fi tu însuţi şi de a-ţi exprima personalitatea.

Din păcate, e posibil ca Nae Ionescu să fi jucat rolul de profet, pentru că, la aproape 80 de ani de atunci, vorbele sale au actualitate şi acest principiu al libertăţii individuale pare a fi în continuare nesocotit de către neamul românesc. 

Ciprian Blidaru este jurnalist la Oradea.

Foto: Nae Ionescu în tinerețe

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.