Suprarealismul şi forţa spirituală a contrapunctului

Tereza-Brînduşa PALADE
Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
Suprarealismul şi forţa spirituală a contrapunctului jpeg

Pe tărîmul vorbelor epocale, „cîștigă“ de multe ori forța și paradoxul unui mesaj, mai curînd decît moralitatea lui. „Nu am venit să aduc pacea, ci sabia“ – cuvintele rostite de nimeni altul decît Iisus – au parcă mai multă vigoare ca veterotestamentarul „Să nu ucizi“. Sper să fiu corect înțeleasă: mai multă vigoare din punct de vedere artistic. Să nu ne gîndim aici la criminali înrăiți sau la spirite belicoase – Iisus nu voia, desigur, să spună că astfel de inși simt vreo chemare pentru Împărăția cerului. Mesajul său are forță pentru că lovește direct și neașteptat „în plexul solar“. Nu întîmplător și scriitorul Henry Miller îl include admirativ în a sa „Scrisoare deschisă către suprarealiștii de pretutindeni“. Iisus voia să spună, probabil, că viața și spiritualitatea respiră cel mai deplin prin paradox. Or, paradoxul nu e deloc aseptic sau moralizator. Cam așa vorbea, de fapt, Iisus. Faimoasa „Predică de pe munte“ nu seamănă deloc cu predicile tărăgănate, cuvioase, definitiv plictisitoare pe care le auzim în multe biserici. „Fericiți cei săraci cu duhul… fericiți cei blînzi… fericiți cei curați cu inima… fericiți cei ce flămînzesc și însetează după dreptate“. Iisus enumeră aici un șir de paradoxuri – nimic previzibil și ușor de codificat în rețete de mîntuire. Cu geniul său artistic, profund umanitar și esențialmente răzvrătit, acest rege din altă lume ne spune așadar că spiritul uman, la fel ca spiritul divin, nu poate fi atins decît prin forța misterului, care, în comunicarea logic-discursivă folosită de obicei între oameni, se traduce prin paradox. Altfel, „litera e moartă“. Iisus se revoltă împotriva tiraniei cuvintelor ce poartă cu ele convențiile care îi defavorizează pe cei slabi. În acest sens, Iisus este și primul poet suprarealist.

Acum cîțiva ani, scriam în Observator cultural un articol intitulat „Pornografia ca act de rebeliune în literatura avangardistă“, pornind de la ultimul capitol al eruditei lucrări a lui Andrei Oișteanu, Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură (Polirom, 2016), dedicat chiar acestui fenomen. Recitind mai recent articolul, am observat că, deși am încercat să le „fac dreptate“ poeților suprarealiști români Geo Bogza, H. Bonciu, Gherasim Luca, Aurel Baranga et alii, pe urmele exegezei lui Andrei Oișteanu, sînt destul de frecvente, în textul meu, cuvinte ca „teribilism“, „exhibiționism“, „frondă“, „imaturitate“. Practic, am preluat verdictul lui G. Călinescu de „ambiguitate“, în raport cu perioada rebel-pornografică a tînărului Bogza, cînd acesta încerca să „epateze fetele burgheze“ celebrînd descătușarea erotică a lumpenproletariatului. Și am privit întreg fenomenul rebeliunii pornografice a avangardei literare ca pe o „fază imatură“, de frondă teribilistă, în evoluția unei generații de poeți.

Desigur, Bogza nu a fost singurul scriitor din epocă ce avea să fie condamnat pentru „atentat la bunele moravuri“ – după apariția Poemului invectivă în 1933. De pildă, o versiune necenzurată a romanului Amantul doamnei Chatterley -(Lady Chatterley’s Lover, 1928) al lui David Herbert Lawrence, publicată postum în 1960, avea să fie și ea învinuită penal de obscenitate, deși în final a fost achitată. Romanul autobiografic al lui Henry Miller, Tropicul capricornului (1939), avea să fie interzis în Statele Unite pînă în 1961 din motive similare. Interesant fiind că toți cei trei scriitori, Bogza, Lawrence și Miller, împărtășesc și altceva decît folosirea „limbajului obscen“. Toți trei se opun cu revoltă, prin lucrările lor, unei anumite „tiranii“: tirania morții în viață, a fetișismului înțepenit al unor convenții sociale ce coincide și cu mefiența la adresa claselor „de jos“. Evident, e cam același tip de curent ce a nutrit și mișcarea hippie a anilor ’60. Dar este și ceva în plus, fiind vorba de artă. E o „vitalitate a sîngelui“, hrănită de o forță „arhaică“, aflată la frontiera între vis, animalic și mister, ce se manifestă prin rebeliunea împotriva acestui tip de moarte „civilizată“. În plus, folosirea limbajului care „răsucește măruntaiele“ este și un mijloc de expresie, un mod de a te face înțeles – nu de îngeri, cum explică Miller.

magritte copy jpg jpeg

La ora actuală, arta care se mai poate considera „suprarealistă“ este, s-ar putea spune, post-freudiană. Ea a abandonat obsesia eroticului, care era, de fapt, în anii bîntuiți de războaie devastatoare, o descătușare și o afirmare a vieții, și se concentrează asupra unor colaje de elemente psihedelice, fantastice, pop, extramundane etc. De multe ori, în imaginile vizuale „suprarealiste“ de azi întîlnim nostalgice imagini alb-negru și inserții vintage într-un decor futurist, science-fiction, dar și abstractizări ale naturii sau ale cosmosului în culori explozive. Suprarealismul nu și-a părăsit vocația de a-și extrage seva din zona aflată la frontiera dintre vis și realitate, de unde provine adevărata sa creativitate artistică. Dar arta suprarealistă post-freudiană de azi nu mai lovește „în măruntaie“. Paradoxul vine poate acum dintr-un refuz obstinat al prezentului, prin colaje retro-futuriste și din respingerea iluziei (progresiste?) că prezentul ar fi mai bun decît trecutul sau mai puțin bun decît viitorul. Din respingerea iluziei că sacrul ar fi în mod necesar altundeva decît într-o natură desfigurată, plată ori pur și simplu opacă. Arta „suprarealistă“ de azi e străbătută de obsesia necunoscutului și a „viziunii“ misterioase asupra unui cosmos bizar, care se sustrage obstinat familiarului.

Curentul suprarealist inițial, apărut după Primul Război Mondial, a exprimat refuzul multor artiști și poeți de a „lua în tragic“ epoca lor esențialmente tragică. A apărut ca o rebeliune față de un tip insuportabil de realitate, „luată cu asalt“ cu ajutorul subconștientului și visului. Epoca noastră este una a anxietății în fața prezentului hiper-familiar care ne asaltează zilnic prin intermediul știrilor, imaginilor, filmelor „virale“. Aritmia voită a artei suprarealiste de azi cu prezentul îmbracă, nu întîmplător, forma peisajelor străine și a decorurilor futuriste, a colajelor cosmice care încearcă să reinventeze misterul. E o încercare artistică de a „lua cu asalt“ cunoscutul și prozaicul cu forța juxtapunerilor și a extramundanului – aflat nu numai dincolo de spațiul nostru familiar, ci și dincolo de timp și dimensionalitatea obișnuită. Este un tip de artă ivită într-o eră a banalizării informației și a cunoașterii, pe care unii artiști o iau cu asalt cu viziuni „străine“, deși populate uneori cu obiecte familiare. Imaginarul artistic din care se hrănesc acești artiști nu mai e, desigur, încărcat de fantasme erotice. În centru se află stranietatea onirică: ființe dedublate, perechi de picioare compunînd trupuri, animale cu mai multe rînduri de ochi, nori și oglinzi magice, umbre demonice, ființe omenești din care curg flori, munți stîncoși pe o Lună unde sînt răsfirate scaune de plastic. Este o artă irigată tocmai de aparența imposibilității artei într-o epocă atît de prozaică precum a noastră, din care s-ar părea că artiștii sînt evacuați (Henry Miller avea exact aceeași senzație, în vremea lui). „Metoda“ acestei arte, dacă există vreuna, derivă din asumarea conștientă a atitudinii „de contrapunct față de tot ceea ce se petrece astăzi“, cum scria Hermann von Keyserling. Aceasta este atitudinea spirituală din care se poate naște, chiar și azi, o artă rebelă – o artă suprarealistă. 

Tereza-Brîndușa Palade este conf. univ. dr. la Facultatea de Științe Politice.

Foto: Salvador Dali, Magritte

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

image
Scandalul Dorian Popa versus restaurantul care l-a refuzat pe Cheluțu. „Ne criticați fără să ne cunoașteți” | adevarul.ro
Personalul restaurantului din Turda despre care vloggerul Dorian Popa a spus că nu l-a primit în incintă pe Cheluțu, câinele său, le-a dat replica artistului și fanilor săi.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.