Institu╚Ťionalizarea dela╚Ťiunii

Publicat în Dilema Veche nr. 726 din 18-24 ianuarie 2018
Institu╚Ťionalizarea dela╚Ťiunii jpeg

Un pas ├«n urma serafimilor este lungmetrajul de debut al regizorului ╚Öi scenaristului Daniel Sandu. Dac─â punem la socoteal─â ╚Öi subiectul ÔÇô reconstruc╚Ťia personal─â a vie╚Ťii de elev ├«ntr-un seminar ortodox din anii ÔÇÖ90 ÔÇô, atunci filmul se ├«ncarc─â cu o puternic─â miz─â social─â. Spun puternic─â deoarece ├«n ultimii ani se contureaz─â tot mai viguros un interes filmic pentru via╚Ťa bisericeasc─â. Cortina care, din diferite motive, acoperea existen╚Ťa omeneasc─â a unei institu╚Ťii ancorate ├«n divin a fost ridicat─â ├«n 2012, c├«nd regizorul Cristian Mungiu a lansat filmul Dup─â dealuri, inspirat de romanul Tatianei Niculescu, Spovedanie la Tanacu. ├Än acela╚Öi timp, preotul-regizor Ciprian Mega lucreaz─â intens la filmul 21 de rubine, cu premiera ├«n 2018, convingerea lui fiind c─â dac─â ÔÇ×are nevoie Biserica de o exorcizare, s-o facem noi, cei care o iubimÔÇť.

Cu acest film, fostul seminarist D. Sandu deschide un nou capitol: via╚Ťa dintrÔÇĹun seminar ortodox. Spre deosebire de produc┼úia anterioar─â, ├«n acest film nu se vorbe╚Öte despre lucruri spectaculoase ├«n sine. Nu e vorba nici despre exorciz─âri ce duc la moarte. Dimpotriv─â, temele pe care se construie╚Öte scenariul nu s├«nt grave dec├«t prin interac╚Ťiunea lor. Faptul c─â liceenii mint pentru a se ├«nt├«lni cu fete ├«ntr-un moment ├«n care nu li se permite sau ├«n┼čal─â fabric├«nd adeverin┼úe medicale pentru motivarea absen┼úelor nu reprezint─â ceva grav. Problema se ive┼čte abia atunci c├«nd aceste porniri de care nici un om, mai ales la v├«rsta adolescen╚Ťei, nu este scutit intr─â ├«n coliziune cu a╚Öteptarea p─ârintelui Ivan (Vlad Ivanov) ca elevii-seminari╚Öti s─â fie ÔÇ×precum serafimiiÔÇť. A┼čteptarea nerezonabil─â, lipsit─â de realism, a p─ârintelui Ivan nu este problematic─â prin efectul pe care ├«l st├«rne┼čte ├«n r├«ndul elevilor, ci pentru urmarea asupra propriei persoane. Dac─â chestiunea s-ar fi pus doar ├«n termenii elevilor, minciuna ar fi fost suficient─â pentru a supravie┼úui ├«ntr-un sistem ├«n care autoritatea nu analizeaz─â cu discern─âm├«nt predispozi╚Ťia propriilor supu╚Öi. ├Äncerc├«nd ├«ns─â s─â instituie ordinea, reprezentantul autorit─â┼úii nu urm─âre┼čte compromisul, ci recurge la tr─âdare. Momentul de maxim─â intensitate se ├«nt├«lne┼čte ├«n sala de consiliu, c├«nd, aflat ├«ntr-un punct de maxim─â vulnerabilitate pentru autoritate, Pr. Ivan scoate din dulap un dosar plin cu dela┼úiuni, unul ├«ntre multe altele. Dac─â filmul pune ├«n discu┼úie o serie de p─âcate (ipocrizie, minciun─â, ┼čantaj etc.), s├«nt absolut de acord cu regizorul c─â ÔÇ×cel mai mare este tr─âdareaÔÇť (RFI, 20 septembrie).

Exist─â p─âcate (gre╚Öeli sau vicii ├«n termeni laici) care ┼úin de natura uman─â. ├Äntre acestea se afl─â cele ar─âtate ├«n film. Dar tr─âdarea este un p─âcat ce are nevoie de un anume climat pentru a se na┼čte. Tr─âdarea nu zace ├«n om asemenea minciunii sau a ipocriziei. Drama pe care filmul o con┼úine, dincolo de comicul de situa┼úie ┼či de dialog, st─â ├«n aceea c─â aceste condi┼úii nu s├«nt doar sugerate, ci pe alocuri ar─âtate pe ╚Öleau: un preot duhovnic care recurge la dela┼úiune pentru a-┼či ap─âra autoritatea ┼či pe care o pred─â discipolilor s─âi. Aparent, este un om ├«n┼úeleg─âtor ce ofer─â deplin─â libertate elevilor s─âi. A┼ča rezult─â din ├«ndemnul pe care ├«l transmite seminari┼čtilor de a se m─ârturisi cui socotesc ei de cuviin┼ú─â. Numai c─â felul ├«n care al┼úi duhovnici s─âv├«r┼česc taina spovedaniei ├«i aduce ├«napoi pe tineri la scaunul Pr. Ivan. Gr─âitoare ├«n acest sens este scena ├«n care o bun─â parte din seminari┼čti aleg s─â se spovedeasc─â unui alt preot, ├«ns─â acest preot prezint─â deficien┼úe de auz care anuleaz─â ├«ns─â┼či ideea de m─ârturisire tainic─â a p─âcatelor ┼či ├«n┼úelege s─â s─âv├«r┼čeasc─â taina dup─â modelul desuet al enumer─ârii p─âcatelor (este binecunoscut─â ├«nc─â bro┼čura ├Ändreptar pentru spovedanie de Nicodim M─ândi┼ú─â, care, cu indulgen┼ú─â, ar trebui admis─â doar ├«n mediul monahal). ├Än aceast─â scen─â, problema nu mai poate fi pus─â pe umerii profilului psihologic al unui personaj lipsit de scrupule precum Pr. Ivan, ci ai ├«nsu┼či chiriarhului ce are datoria s─â vegheze la cine ┼či cum s─âv├«r┼če┼čte Taina Spovedaniei. ├Än plin─â deficien┼ú─â institu┼úional─â, seminari┼čtii se ├«ntorc tot la Ivan, care continu─â la spovedanie practica din sala de consiliu: adunarea declara╚Ťiilor pentru a ┼čantaja ┼či pentru a controla mai bine.

Filmul pune ├«ns─â ┼či o problema principial─â: poate fi ap─ârat─â morala, Biserica, cu mijloace lipsite de moralitate? Pr. Ivan este, negre╚Öit, ├«nsufle╚Ťit de bune inten┼úii. El vrea s─â apere Biserica prin crearea ├«n chiar ÔÇ×laboratorulÔÇť acesteia ÔÇô seminarul teologic ÔÇô a unor oameni morali, a unor pilde pentru ├«ntreaga societate. Nu obose╚Öte s─â insiste asupra rolului pe care ├«l are preotul ├«n comunitate. Ivan este un fanatic al moralit─â┼úii ┼či un sus┼úin─âtor al autorit─â┼úii, asemenea inspectorului Javert din Mizerabilii lui Hugo. Regizorul ├«i sugereaz─â birocratismul ┼či pedanteria prin recuzit─â: reverele mari ale c─âm─â┼čii albe ies ├«n afara anteriului care nu e negru, ciÔÇŽ maro! Mai mult, culionul, o pies─â vestimentar─â obligatorie ├«n mediul eclezial observant, apare ├«nlocuit de p─âl─ârie, adic─â un mod ceva mai lumesc de aÔÇĹi ├«mbr─âca pe clerici. Defectul lui Ivan const─â ├«n aceea c─â nu analizeaz─â morala ├«n contextul sl─âbiciunilor omului, mai ales c├«nd se afl─â la o anumit─â v├«rst─â, c├«nd discern─âm├«ntul r─âm├«ne mult ├«n urma voin-┼úei ┼či puterii de a ac┼úiona ori a sentimentului c─â intri ├«n lume ┼či ├«ncepi s─â contezi ca individualitate. Din acest punct de vedere, problema Pr. Ivan este ├«n primul r├«nd personal─â, iar calificarea acesteia apar┼úine regizorului ├«nsu┼či: insuficienta preg─âtire pedagogic─â a p─ârin┼úilor profesori din seminar. De la bun ├«nceput, Ivan se comport─â ca ┼či cum seminari┼čtii adolescen┼úi s├«nt ori ar trebui s─â fie serafimi care, ├«n ierarhia purit─â┼úii, se afl─â cel mai aproape de Dumnezeu. Tr─âdarea ┼či abuzurile de putere pe care le practic─â ┼či le ├«ncurajeaz─â au o re┼úet─â diferit─â ├«n desf─â┼čurarea peliculei. Ele nu s├«nt c─âutate ├«n sine sau pentru ceva anume (bani sau beneficii simbolice), ci se nasc din ap─ârarea moralit─â┼úii ├«n divor┼ú de sl─âbiciunile omului. Dac─â Ivan ar fi fost duhovnicul ┼či stare┼úul unei m─ân─âstiri, atunci ar fi fost ceva mai explicabil comportamentul s─âu rigorist, iar receptivitatea mai mare a subiec┼úilor-monahi probabil c─â n-ar fi dat na┼čtere at├«t de u┼čor dela┼úiunii ca metod─â de ap─ârare a ordinii ┼či a celorlalte componente ale moralit─â┼úii.

Abia ├«n al doilea r├«nd sl─âbiciunea personal─â a preotului Ivan are o cauz─â institu┼úional─â: de ce ajunge un om lipsit de tact pedagogic diriginte de clas─â, duhovnic ┼či, ├«n a doua parte a filmului, director de seminar? S-a spus insistent, inclusiv de produc─âtorul Ada Solomon, c─â filmul nu vorbe┼čte despre Biseric─â, despre credin┼ú─â sau despre religie. Afirma╚Ťia se cuvine amendat─â: nu ├«n prim-plan. ├Än planul secund ├«ns─â, da, este vorba ┼či despre institu┼úia bisericeasc─â. Selec┼úia personalului este o problema deja ar─âtat─â. La aceasta se adaug─â neimplicarea episcopului de Roman, c─âci afl─âm c─â evenimentele se desf─â┼čoar─â ├«n perioada anilor ÔÇÖ90, la seminarul nem╚Ťean. Pasivitatea episcopului, expresia autorit─â┼úii supreme ├«n propria eparhie, contrasteaz─â izbitor cu activitatea frenetic─â, de-a dreptul ira╚Ťional─â, a Pr. Ivan, care ajunge, din simplu membru al consiliului profesoral, director de seminar. Chiriarhul nu apare ├«n film dec├«t la o slujb─â, adus de o limuzin─â Mercedes, ┼či la sf├«r┼čit, c├«nd prezideaz─â ┼čedin┼úa de consiliu. La fel ca ┼či ├«n cazul fostului episcop Corneliu, ierarhia nu intervine dec├«t atunci c├«nd situa┼úia devine grav─â ┼či iese din zidurile institu┼úionale. Episcopul este absent ┼či ├«n aceea c─â men┼úine ├«n r├«ndul duhovnicilor un preot b─âtr├«n, cu auzul sl─âbit ╚Öi a c─ârui pastora┼úie pare dep─â┼čit─â de vremuri. O tain─â care merge at├«t de mult ├«n str─âfundurile omului nu ar trebui ├«ncredin┼úat─â oricui, c─âci risc─â s─â alunge, iar nu s─â apropie, lucru care, de altfel, s-a ┼či ├«nt├«mplat cu o parte a seminari┼čtilor. ├Än sf├«r┼čit, sub aceea┼či pasivitate a ierarhiei se perind─â ├«n scaunul directoral dou─â tipuri de conducere ┼či dou─â feluri de raportare la problema moral─â. Predecesorul Pr. Ivan, destituit prin uneltirile acestuia, justific─â abaterile de la moralitate ale seminari┼čtilor prin beneficiile materiale pe care le pot ob┼úine de pe urma p─ârin┼úilor. Banii ┼či alte foloase explic─â de ce fosta direc╚Ťiune nu recurge la sanc╚Ťiunea drastic─â a exmatricul─ârii. Iconomia, pogor─âm├«ntul s├«nt no┼úiunile prin care ├«mbrac─â teologic practica amoral─â ┼či penal─â a corup┼úiei. Bizar este c─â toate beneficiile  provenite de la p─ârin┼úi cu stare ce socotesc c─â pentru odraselele lor nu exist─â alt─â cale mai bun─â dec├«t a seminarului nu se reg─âsesc ├«n condi╚Ťia material─â a institu╚Ťiei. Merit─â consemnat─â oprirea st─âruitoare a camerei asupra st─ârii delabrate a capelei, locul unde elevii fac practic─â liturgic─â ┼či se roag─â. Dimpotriv─â, ajuns director, Ivan basculeaz─â din extrema laxismului moral ├«n aceea a rigorismului. ├Än numele moralei, abuzeaz─â de exmatricul─âri.

Al doilea personaj ca importan┼ú─â ├«n film este seminaristul Gabriel (┼×tefan Iancu). Evolu┼úia acestuia se petrece ├«ntre extremele laxismului moral, ale corup┼úiei ┼či, respectiv, ale rigorismului, ale abuzului. Prezen┼úa lui reprezint─â un fel de h├«rtie de turnesol a vie┼úii de seminar. Se poate vorbi despre parcursul s─âu dialectic: ├«nva┼ú─â re┼úeta supravie┼úuirii de la rebelul Olah (Toto Dumitrescu) ┼či a pl─âcerilor ÔÇô interzise seminari╚Ötilor, ├«ns─â obi╚Önuite celorlal╚Ťi adolescen╚Ťi ÔÇô de la Ali Amir. ├Än cele din urm─â, ajunge s─â-┼či con┼čtientizeze menirea ┼či s─â ajung─â la o ├«n┼úelegere superioar─â a misiunii de preot. ├Än termeni teologici, Gabriel se situeaz─â ├«n paradigma ÔÇ×fiului risipitorÔÇť. Interpretat─â de Noi-ca, pilda arat─â c─â morala nu presupune un singur mod de via╚Ť─â. ├Än termenii culturii organiza┼úionale, Gabriel ilustreaz─â evolu┼úia profesiei de preot. ├Än anii ÔÇÖ90, seminariile erau v├«nate ├«ntruc├«t asigurau accesul la preo┼úie, care, pentru mul┼úi, era doar un loc de munc─â (job) ce aducea stabilitate, respectabilitate ┼či un venit decent. Pe m─âsur─â ce seminariile ┼či facult─â┼úile de teologie s-au ├«nmul┼úit, importan┼úa acestora a sc─âzut, astfel c─â ast─âzi e pesemne greu s─â mai ├«nt├«lne┼čti situa┼úii precum cea descris─â aici, unde fic╚Ťiune ├«nseamn─â doar 20% din ac┼úiune. Dup─â care profesia devine carier─â (career) pentru a se preschimba ├«n chemare (calling). Hot─âr├«toare ├«n acest parcurs este ┼či prezen┼úa preotului de ┼úar─â, care ├«i spune un lucru tulbur─âtor: ÔÇ×Nu are importan┼ú─â dac─â nu vei ajunge preot, dar dac─â ajungi, conteaz─â ce fel de preot vei fi!ÔÇť Desigur, puterea abuziv─â a Pr. Ivan prezint─â ceva mefistofelic ├«ntruc├«t, rup├«ndu-l din mediul barurilor ╚Öi al volupt─â╚Ťii, ├«l trimite ├«ntr-o parohie de ┼úar─â, unde Gabriel, asistat de b─âtr├«nul preot, se maturizeaz─â, cap─ât─â o ├«n┼úelegere a preo┼úiei ca voca┼úie. Exerci-t├«nd abuzul, p─ârintele-diriginte ├«i face un bine. Acesta este momentul ├«n care se resimte lucrarea Harului ┼či care aminte┼čte c─â la selec╚Ťia oamenilor se adaug─â ╚Öi alegerea lui Dumnezeu.

Se poate spune c─â regizorul D. Sandu atac─â Biserica? Unii clerici r─âspund afirmativ (vezi Cristian Marius Dima, ÔÇ×Cu heruvimii la filmÔÇť, Dilema veche, nr. 714). Al┼úii r─âspund nuan┼úat (Radu Leb, ÔÇ×M├«ntuire ├«ntr-un mod personalÔÇť, idem). Sentimentul care r─âm├«ne ├«n urma acestor produc┼úii este c─â Biserica Ortodox─â str─âbate faza ÔÇ×iluminist─âÔÇť, cu diferen┼úa c─â acum, spre deosebire de iluminismul clasic, oamenii s├«nt mai ├«n m─âsur─â s─â fac─â distinc┼úia dintre dubla natur─â a Bisericii, de institu┼úie divino-uman─â, iar critica clerical─â nu se preschimb─â ├«n anticlericalism ┼či, mai departe, nu conduce la pierderea credin┼úei. Niciodat─â generalizarea nu poate fi ÔÇ×operaÔÇť unui autor, ci doar concluzia excesiv─â a receptorului. ├Än zilele noastre, critica social─â din acest film are ╚Öanse mai mari s─â-┼či ├«mplineasc─â rostul dec├«t odinioar─â C─âlug─âri┼úa lui Diderot. 

Nicolae Dr─âgu┼čin, doctor ├«n filozofie, este lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.
Cover 1624 x 924 jpg
Filme ucrainene pentru publicul tînăr, la Cinema Muzeul Țăranului
├Än fiecare joi din luna iulie, de la ora 18:30, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Open Museums Open HeartsÔÇŁ, publicul t├«n─âr este a╚Öteptat s─â descopere dou─â filme ├«n limba ucrainean─â (cu traducere ├«n limba rom├ón─â) la Cinema Muzeul ╚Ü─âranului. Intrarea este gratuit─â.
952 15 1 jpeg
T─âcerea capodoperei ╚Öi fo╚Önetul vie╚Ťii
Teribila absen╚Ť─â a emo╚Ťiei, am ├«n╚Ťeles, ├«╚Öi avea sursa ├«n faptul c─â aceste monumente exemplare le port ├«n mine, c─â ele s-au cristalizat ca diamante intangibile.
952 16 Pdac jpg
Cartea-jungl─â
Mozaicul referen╚Ťial al c─âr╚Ťii lui Alexandru N. Stermin poate p─ârea deconcertant, dac─â n-ar fi subsumat unei idei centrale: aceea c─â s├«ntem efectiv ÔÇ×c─âzu╚Ťi din jungl─âÔÇŁ ╚Öi c─â dinamica biologic─â ╚Öi social─â a junglei poate da seama de ceea ce am fost ╚Öi de ceea ce am devenit, ├«n prezent.
952 17 foto Oana Monica Nae jpg
C├«nt─â, zei╚Ť─â, m├«nia ce-aprinse pe Venus Actri╚Ťa
ÔÇ×FurÔÇŁ este un spectacol despre rela╚Ťia de putere dintre b─ârba╚Ťi ╚Öi femei ├«n mediul artistic ╚Öi are la baz─â un roman, ÔÇ×Venus im PelzÔÇŁ (1870), al scriitorului austriac Leopold Ritter von Sacher-Masoch,

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.