O limb─â ÔÇ×ra╚Ťional─âÔÇŁ

14 octombrie 2021
O limb─â ÔÇ×ra╚Ťional─âÔÇŁ jpeg

The Royal Society, Societatea Regal─â, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1660 sub forma unui ÔÇ×colegiu invizibilÔÇŁ, e cea mai veche institu╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â din lume. Bazat─â pe o filozofie a experiment─ârii ╚Öi interog─ârii lumii naturale prin observa╚Ťie, ea a primit, de-a lungul timpului, ca membri, cele mai marcante figuri care au contribuit la cunoa╚Ötere: Isaac Newton, Samuel Pepys, John Dryden, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Albert Einstein, Rudolf Virchow, Max Planck, Stephen Hawking ╚Öi mul╚Ťi al╚Ťii. De aceast─â institu╚Ťie apar╚Ťinea, ├«n Rena╚Öterea englez─â, un comitet pentru ├«mbun─ât─â╚Ťirea limbii, un fel de substitut de academie (cititorul ├«╚Öi aminte╚Öte, desigur, dintr-un articol recent, cum a e╚Öuat ideea ├«nfiin╚Ť─ârii unei academii care s─â regleze problemele lingvistice).

Dar litera╚Ťii din Societate s├«nt preocupa╚Ťi, ├«n acest secol al XVII-lea, de lucruri mult mai ad├«nci dec├«t simpla ├«mbun─ât─â╚Ťire a propriei limbi. Anume, de o tem─â care str─âbate ├«ntreaga tradi╚Ťie lingvistic─â occidental─â, de la Platon ╚Öi p├«n─â ├«n zilele noastre: leg─âtura direct─â, considerat─â pierdut─â dup─â Babel, dintre un semn (cuv├«nt) ╚Öi sensul lui. A╚Öa cum ╚Ötim, ├«ntre un lucru ╚Öi numele prin care ├«l desemn─âm nu exist─â nici o rela╚Ťie intrinsec─â. Limba unui popor e bazat─â pe o conven╚Ťie ├«ntre vorbitori, la care ader─â to╚Ťi ├«n clipa c├«nd ├«ncep s─â ├«nve╚Ťe limba matern─â (de╚Öi nimeni nu poate fixa ├«n timp momentul originar al ├«ncheierii unei astfel de conven╚Ťii). Arbitrarul semnului lingvistic e privit ca o limitare teribil─â a oric─ârei limbi, iar filozofii ╚Öi litera╚Ťii viseaz─â la un mod de comunicare capabil s─â spulbere barierele ├«n╚Ťelegerii, la un cod universal care s─â redea realitatea nemediat, direct.

De╚Öi nu e singurul, sistemul propus de un anume John Wilkins, la 1668, ├«n Essay towards a Real Character and a Philosophical Language, e cel mai cunoscut. Prin ÔÇ×real characterÔÇŁ Wilkins vrea s─â spun─â ÔÇ×semne care reprezint─â realitateaÔÇŁ ÔÇô cu alte cuvinte, propune un sistem de scriere care s─â nu fie legat de vorbirea unui popor anume, pentru a rezista schimb─ârilor lingvistice ╚Öi pentru a putea fi citit de oricine, ├«n orice epoc─â. Dar cum ar putea o nota╚Ťie s─â ocoleasc─â menirea scrisului, aceea de a ├«nregistra vizual vorbirea? F─âc├«nd trimitere nu la cuvinte, ci la obiecte ╚Öi idei, crede Wilkins. Probabil o bun─â analogie ar fi limbajul formulelor chimice din ziua de azi, ├«n care orice substan╚Ť─â cunoscut─â de pe P─âm├«nt poate fi notat─â neechivoc. Dar ╚Öi Wilkins are ├«n minte un exemplu din vremea lui: limba chinez─â care, e de p─ârere el, func╚Ťioneaz─â dup─â acela╚Öi principiu, caracterele ├«nregistr├«nd idei, nu sunete.

Credin╚Ťa potrivit c─âreia scrisul chinezilor exprim─â direct idei era foarte r─âsp├«ndit─â ├«n acel secol, fiind adus─â ├«n Europa de misionarii cre╚Ötini, astfel c─â o g─âsim ╚Öi la Francis Bacon sau Gottfried Leibniz. A╚Öa cum scrie Florian Coulmas ├«n cartea sa, Writing Systems, Bacon credea c─â ╚Öi hieroglifele egiptene (descifrate abia ├«n secolul al XIX-lea, dup─â descoperirea Pietrei din Rosetta, aflate azi la British Museum) transmit idei; Leibniz, dispun├«nd de informa╚Ťii fragmentate ╚Öi gre╚Öite despre chinez─â, a ├«ncercat s─â descifreze principiile care stau la baza acestei scrieri, convins fiind c─â, a╚Öa cum se pot izola sunetele (cele mai mici unit─â╚Ťi sonore) din vorbirea unui popor, tot a╚Öa se pot identifica ╚Öi cele mai mici unit─â╚Ťi ale g├«ndirii; toat─â via╚Ťa s-a str─âduit, ├«n zadar, s─â alc─âtuiasc─â un alfabet al g├«ndirii umane.

Wilkins propune deci crearea, pentru fiecare lucru ╚Öi idee, a unui semn care s─â ├«nlocuiasc─â cuv├«ntul, iar pentru a fi ferit de tendin╚Ťa natural─â spre polisemie ╚Öi omonimie, sistemul trebuie alc─âtuit ├«n cel mai ra╚Ťional mod cu putin╚Ť─â, ├«nscris ├«n tabele filozofice care s─â listeze toate cuno╚Ötin╚Ťele lumii ierarhizate de la general la particular, mai ├«nt├«i ├«n func╚Ťie de gen; genul s─â cuprind─â o serie de diferen╚Ťe care, la r├«ndul lor, s─â cuprind─â o serie de specii. Astfel, spre exemplu, Wilkins reprezint─â toate genurile animale printr-o linie orizontal─â la care ata╚Öeaz─â, ├«n diverse locuri, un semn ca un c├«rlig. La st├«nga scrie semnele care indic─â diferen╚Ťa, iar cele pentru specie le pune la dreapta. Rezultatul este un sistem teribil de rigid ╚Öi greoi, ├«n care nota╚Ťia ├«n sine e doar o parte a problemei (liniu╚Ťe, bucle ╚Öi c├«rlige la care cea mai mic─â gre╚Öeal─â conteaz─â enorm); ├«ntrebarea e: cine are acces la toate cuno╚Ötin╚Ťele lumii? A╚Öa c─â nu e de mirare c─â sistemul nu a avut succes, cu toate c─â Societatea Regal─â a numit un comitet care s─â ├«l ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â. Wilkins a murit dup─â c├«╚Ťiva ani, iar comitetul nu ╚Öi-a finalizat niciodat─â raportul. Dup─â cum am v─âzut mai sus, nici efortul lui Leibniz nu a avut ╚Öanse, ├«ns─â ideea unei scrieri universale ├«nc─â ├«i b├«ntuie pe filozofii limbii, ├«n prezent, din pricina atractivit─â╚Ťii ei.

Dac─â e a╚Öa greu s─â inventezi semne care, c├«nd le vezi, s─â te duc─â direct la sens, e oare mai u╚Öor s─â inventezi unele care s─â te duc─â direct la sunete? (Anterior, ne spune tot Florian Coulmas, inventatorii alfabetului coreean revendicaser─â iconicitate ├«ntre liter─â ╚Öi sunet: ei sus╚Ťineau c─â formele de baz─â ale caracterelor imit─â pozi╚Ťia limbii ├«n timpul pronun╚Ť─ârii sunetului corespunz─âtor.) John Wilkins ├«ncearc─â ╚Öi aceasta, ├«n lucrarea amintit─â mai sus: e vorba despre un alfabet fiziologic, compus din 34 de semne menite a evoca pozi╚Ťia organelor de articula╚Ťie ├«n cazul fiec─ârui sunet. La baza lui st─â principiul conform c─âruia ÔÇ×ar trebui s─â existe un fel de potrivire sau coresponden╚Ť─â ├«ntre semn (figure) ╚Öi sunet (letter)ÔÇŁ (├«n vremea aceea sunetului i se spunea ÔÇ×letterÔÇŁ, azi ÔÇ×liter─âÔÇŁ). O alt─â ├«ncercare, din secolul al XIX-lea, de aceast─â dat─â, ├«i apar╚Ťine lui Alexander Melville Bell, tat─âl lui Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului. Visible Speech sau ÔÇ×vorbirea vizibil─âÔÇŁ este un sistem care codific─â, ├«ntr-un ÔÇ×alfabet universalÔÇŁ, bazat pe litere ╚Öi cifre romane, tr─âs─âturile sunetelor: locul de articula╚Ťie (buze, din╚Ťi etc.), modul de articula╚Ťie (exploziv, ╚Öuier─âtor, nazal etc.) ╚Öi fona╚Ťia.

C─â semnul lingvistic este arbitrar e un lucru cu care mai to╚Ťi lingvi╚Ötii din trecut sau prezent s├«nt de acord, numai c─â nu exist─â unanimitate ├«n privin╚Ťa amploarei acestei tr─âs─âturi. Ferdinand de Saussure declar─â c─â semnul e total arbitrar, de╚Öi nuan╚Ťeaz─â apoi ╚Öi admite un anume grad de motivare, de iconicitate. Otto Jespersen, lingvistul danez al c─ârui nume a mai fost men╚Ťionat la aceast─â rubric─â a Dilemei vechi, e de p─ârere c─â rolul arbitrarului a fost mult supralicitat. Unii lingvi╚Öti francezi cred, ├«ns─â, c─â, dimpotriv─â, semnul nu e deloc arbitrar. ├Än secolul XX ├«nc─â mai exist─â preocupare pentru modul ├«n care semnul con╚Ťine leg─âturi intrinseci cu idei ╚Öi sensuri: celebrul Roman Jakobson, ├«n studiul Quest for the Essence of Language (1965), scrie c─â ÔÇ×├«n diverse limbi indo-europene, gradul pozitiv, comparativ ╚Öi superlativ al adjectivului arat─â o cre╚Ötere gradat─â a num─ârului de sunete (╚Öi litere) ÔÇô high-higher-highest; altus-altior-altissimusÔÇŁ, deci cuv├«ntul reflect─â gama gradat─â a sensului. Sau: pluralul, ├«n multe limbi, se face prin ad─âugarea unui element la forma de singular (╚Öi ├«n nici o limb─â el nu se construie╚Öte prin dispari╚Ťia vreunui element de construc╚Ťie), iar cre╚Öterea ├«n lungime a formei cuv├«ntului evoc─â cre╚Öterea numeric─â exprimat─â de sens, spune tot Jakobson.

Oric├«t de mare ar fi obsesia pentru obiectivitate ╚Öi concordan╚Ť─â cu lumea natural─â, nimeni nu poate ie╚Öi din propria subiectivitate. ├Än secolul al XVII-lea, ├«ntr-o scrisoare adresat─â lui Ren├ę Descartes, ÔÇ×p─ârintele acusticiiÔÇŁ Marin Mersenne (c─âlug─âr filozof ╚Öi matematician) ├«╚Öi exprim─â opinia conform c─âreia sunetele ├«nglobeaz─â ├«n ele, inerent, ni╚Öte semnifica╚Ťii: a ╚Öi o sugereaz─â lucruri mari, voluminoase, e este semn de subtilitate ╚Öi triste╚Ťe, i semnaleaz─â elemente mici ╚Öi penetrante (ca ploaia), u lucruri obscure, ascunse, m se asociaz─â cu orice evoc─â m─âre╚Ťia sau propor╚Ťiile enorme, l este lichid ╚Öi umil, n e negativ, ascuns. S─ârind acum iar la secolul al XIX-lea: poetul simbolist Mallarm├ę e de p─ârere c─â literele au valori intrinseci ÔÇô w evoc─â oscila╚Ťia, f zborul, j o ac╚Ťiune scurt─â ╚Öi rapid─â, iar k ideea de ├«mbinare. Pe astfel de asocieri ╚Öi percep╚Ťii subiective ale formelor grafice ╚Öi/sau sonore se vor ├«ntemeia multe dintre limbile inventate ÔÇô ├«n c─âr╚Ťi, pentru filme, pentru c├«ntece ÔÇô dar acesta va constitui subiectul unui articol separat.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: Alfabetul organic al lui Wilkins (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.