În căutarea sensului pierdut

31 octombrie 2021
În căutarea sensului pierdut jpeg

Problema ÔÇ×potriviriiÔÇŁ unui nume cu un lucru este foarte veche: ├«n dialogul Cratylus, Platon ├«i d─â forma unei confrunt─âri ├«ntre Hermogenes ÔÇô adept al arbitrarului numelui ÔÇô ╚Öi Cratylus ÔÇô sus╚Ťin─âtor al ideii de iconicitate. Poate un cuv├«nt, ├«n dublul s─âu aspect, de asociere ├«ntre form─â ╚Öi sens, s─â con╚Ťin─â Adev─âr? Noi nu cunoa╚Ötem limba altfel dec├«t ca mo╚Ötenire de la cei dinaintea noastr─â, nu ╚Ötim originile ei, cum a ap─ârut, cine a inventat-o (ipotezele actuale s├«nt rezultatul celor dou─â privitoare la originile omului ÔÇô crea╚Ťionism versus evolu╚Ťionism, cu varia╚Ťiile lor). Platon (prin Socrate, ÔÇ×moderatorulÔÇŁ discu╚Ťiei) introduce ideea unui creator mitic al c─ârui plan ini╚Ťial ar putea fi dezv─âluit m─âcar par╚Ťial dac─â privim la felul ├«n care este alc─âtuit─â o limb─â; filozoful atenian exprim─â p─ârerea de bun-sim╚Ť conform c─âreia, a╚Öa cum un me╚Öter nu asambleaz─â la ├«nt├«mplare componentele unui r─âzboi de ╚Ťesut, tot a╚Öa d─ât─âtorul de nume trebuie s─â fi ╚Ötiut ÔÇ×cum s─â ├«ncorporeze ├«n litere numele care se potrive╚Öte natural cu fiecare obiectÔÇŁ (Platon ├«n╚Ťelege aici litera mai ales ├«n rela╚Ťia sa cu sunetul, nu ca semn grafic ├«n sine, deci atitudinea trebuie citit─â ├«n cheia fonetismului ortografic: liter─â/sunet).

Iconicitatea limbii presupune ca ÔÇ×numele s─â fie o imita╚Ťie vocal─â a lucruluiÔÇŁ, dar nu ca o onomatopee, ci ca o redare a esen╚Ťei acelui lucru, astfel ├«nc├«t, atunci c├«nd ├«i pronun╚Ťi numele, ├«n minte s─â apar─â, automat, sensul. C├«nd picteaz─â un om sau altceva din natur─â, artistul ÔÇ×folose╚Öte c├«teodat─â doar ro╚Öul, alteori alt─â culoare, sau amestec─â mai multe culori... [...] tot a╚Öa ╚Öi noi ar trebui s─â aplic─âm litere lucrurilor, folosind o liter─â pentru un lucru sau mai multe ├«mpreun─â, ├«n silabe, apoi s─â combin─âm silabeleÔÇŁ. Trebuie s─â afl─âm doar valoarea acestor unit─â╚Ťi minimale, pentru c─â apoi vom putea deduce sensul ├«ntregului. Hermogenes ╚Öi Cratylus examineaz─â ├«mpreun─â recuren╚Ťele diferitelor litere/sunete ├«n cuvintele grece╚Öti pentru a identifica teme semantice comune: consoana l are o pronun╚Ťie ├«n care ÔÇ×limba execut─â o mi╚Öcare de alunecareÔÇŁ, de aceea sunetul se g─âse╚Öte ├«n echivalentele grece╚Öti pentru alunecare, uniform, neted; pentru c─â ÔÇ×limba se agit─â cel mai mult c├«nd pronun╚Ť─â acest sunetÔÇŁ, r e semn al mi╚Öc─ârii, de aceea se reg─âse╚Öte ├«n echivalentele grece╚Öti pentru curgere, tremor, curent, alergare; f ╚Öi s cer mult suflu, deci imit─â concepte ca ╚Öoc, scuturare, fierbere; d ╚Öi t, din cauza ÔÇ×compresiei ╚Öi presiunii aplicate de limb─âÔÇŁ, s├«nt natural potrivite ÔÇ×a reda ideea de unire ╚Öi repausÔÇŁ; sunetul greu g combinat cu alunecosul l evoc─â ideea de lipicios: glucoz─â, aglutinare; vocala o exprim─â rotunjimea, i exprim─â ÔÇ×elementele subtile care p─âtrund prin toate lucrurileÔÇŁ.

Pe astfel de percep╚Ťii subiective, bazate c├«nd pe fiziologia auzului, c├«nd pe cea a v─âzului, s-au construit o serie de limbi artificiale destinate lumii fic╚Ťionale, artistice (cititorul ├«╚Öi aminte╚Öte, cu siguran╚Ť─â, de limbile artificiale destinate func╚Ťion─ârii ├«n lumea real─â, despre care am scris recent). Probabil cele mai cunoscute exemple s├«nt elvish, din St─âp├«nul inelelor, ╚Öi klingoniana, din seria SF Star Trek. Elfii din ╚Ťinutul mitic imaginat de J.R.R. Tolkien vorbesc mai multe limbi diferen╚Ťiate, ├«ntre care quenya (a nobililor) ╚Öi sindarin (a celor de r├«nd). Pentru c─â le-a inventat pentru sine, Tolkien spune c─â aceste limbi ar putea p─ârea altora ÔÇ×sentimentale fonetic ╚Öi semanticÔÇŁ, dar designul acesta a fost inten╚Ťionat ├«nc─â de la ├«nceput. Dincolo de morfologie sau sintax─â, autorul a fost preocupat mai mult de aspectul sonor, ├«ncerc├«nd s─â g─âseasc─â cuvinte ÔÇ×frumoaseÔÇŁ. Ca s─â-╚Öi exemplifice inten╚Ťia, el d─â sintagma cellar door (ÔÇ×u╚Öa pivni╚ŤeiÔÇŁ ├«n limba englez─â), a c─ârei pronun╚Ťie o g─âse╚Öte ÔÇ×frumoas─âÔÇŁ (citi╚Ťi SE-l─â-doo). Eufonia ÔÇô efectul pl─âcut al sunetelor lingvistice asupra auzului ÔÇô a fost un exerci╚Ťiu ├«n sine, pentru c─â, spre deosebire de orice alt caz, ├«n acesta autorul a g─âsit mai ├«nt├«i numele, apoi a construit povestea pentru ele, nu invers, cum se ├«nt├«mpl─â de obicei. Procesul e deosebit de anevoios pentru c─â, ÔÇ×atunci c├«nd inventezi o limb─â e╚Öti liber: prea liber. E dificil s─â potrive╚Öti un sens cu un tipar sonor dat, dar e ╚Öi mai greu s─â potrive╚Öti un tipar sonor cu un sens datÔÇŁ, scrie Tolkien. Dac─â nume╚Öti un lucru oricum vrei, f─âr─â s─â ai exerci╚Ťiul gustului lingvistic sau al artei, ├«nseamn─â c─â inventezi un cod, nu construie╚Öti o limb─â: ÔÇ×E cu totul altceva s─â g─âse╚Öti o rela╚Ťie, sunet plus sens, care s─â aib─â un efect pl─âcut de durat─âÔÇŁ.

Iat─â o mostr─â de quenya, tradus─â de autor: Ai! lauri├ź lantar lassi s├║rinen, y├ęni unotim├ź ve r├ímar aldaron! / ÔÇ×Oh, ca o ploaie de aur cad frunzele purtate de v├«nt, ani lungi nenum─âra╚Ťi ca aripile copacilorÔÇŁ. ╚śi un text ├«n sindarin: Aragorn Arathornion Edhelharn, aran Gondor ar H├«r i Mbair Annui / ÔÇ×Fiul lui Aragorn Arathorn, Elfstone, rege al Gondorului ╚Öi st─âp├«n al ╚Üinuturilor de vestÔÇŁ. Quenya trebuie s─â fie misterioas─â ╚Öi muzical─â, spre deosebire de sindarin. Analiza fonologic─â a acestor mostre scurte dezv─âluie absen╚Ťa grupurilor de consoane ├«n quenya ╚Öi prezen╚Ťa lor ├«n sindarin (consoanele ├«nchid fluxul de aer, nu permit respira╚Ťia larg─â), caden╚Ťarea ritmului ├«n quenya, potrivit declama╚Ťiilor din Antichitatea roman─â (latina e una dintre limbile luate ca model de Tolkien) ÔÇô fapt datorat alternan╚Ťei regulate de silabe formate din consoan─â plus vocal─â; ├«n contrast, se observ─â absen╚Ťa unui ritm regulat ├«n sindarin, lucru care duce la fragmentarea respira╚Ťiei. Litera e cu umlaut reprezint─â sunetul /e/ pronun╚Ťat la sf├«r╚Öit de cuv├«nt, singur, ├«n silab─â separat─â, cum limba englez─â nu permite.

Preluat─â de fani dup─â moartea autorului ╚Öi ├«mbog─â╚Ťit─â, limba elfilor ╚Öi-a croit drum ├«n muzica eteric─â c├«ntat─â de Enya, ├«n Aniron sau May It Be (refrenul), melodii care se reg─âsesc ├«n splendida ecranizare a trilogiei St─âp├«nul inelelor. Dac─â, mai presus de orice, Tolkien a vrut s─â creeze o atmosfer─â mistic─â unic─â, rareori au conlucrat for╚Ťe ╚Öi talente ├«ntr-o formul─â mai potrivit─â a o aduce la via╚Ť─â din paginile c─âr╚Ťii: vocea r─âcoroas─â a Enyei suprapus─â peisajelor nep─âm├«nte╚Öti picur─â balsam peste r─âni, odihne╚Öte sufletul c─âzut ├«n dezn─âdejde ╚Öi alung─â umbra mor╚Ťii cu un mesaj plin de speran╚Ť─â, care transcende interpret─ârile punctuale ╚Öi rezum─â ├«ntreaga condi╚Ťie uman─â: Morni├ź ut├║li├ź / ÔÇ×Crede ╚Öi ├«╚Ťi vei g─âsi caleaÔÇŁ.

Klingoniana se afl─â la polul total opus: o limb─â aspr─â, destinat─â a reflecta tr─âs─âturile psihice ale unui neam de r─âzboinici. La cererea studiourilor de film, inventatorul, lingvistul Marc Okrand, a c─âutat s─â g─âseasc─â acele combina╚Ťii de sunete care s─â fie, pe c├«t posibil, c├«t mai diferite de ceea ce se g─âse╚Öte ├«n limbile umane, din moment ce e vorba despre o ras─â extraterestr─â, dar, totodat─â, s─â poat─â fi pronun╚Ťate de actori. Limba klingonian─â (thlIngan ├«n pronun╚Ťia ÔÇ×nativ─âÔÇŁ) are 4 vocale ╚Öi 21 de consoane. Analiza distinge o frecven╚Ť─â mare a sunetelor guturale, aspre, cu loc de articulare c├«t mai ├«n spatele g├«tului ╚Öi spre glot─â ÔÇô h, ch, gh pronun╚Ťate ap─âsat; apoi, stopul glotal prezent mai ales ├«n limbile africane, care d─â impresia de sufocare brusc─â; multe grupuri de consoane lipite unele de altele f─âr─â nici o vocal─â, lucru care imprim─â un ritm sacadat, generator de anxietate. Dublat de intona╚Ťia brutal─â, mesajul nu are nevoie s─â fie tradus: inten╚Ťiile belicoase ale personajelor nu pot fi puse la ├«ndoial─â.

La final, ar fi interesant de men╚Ťionat un caz de idioglosie din lumea muzicii: ├«n Now We Are Free, coloana sonor─â ÔÇô nespus de frumoas─â ÔÇô a filmului Gladiatorul, c├«nt─ârea╚Ťa australian─â Lisa Gerrard c├«nt─â, dup─â cum spune ├«ntr-un interviu, ÔÇ×├«n limba InimiiÔÇŁ, sau a speran╚Ťei (hopelandic). Mesajul global al acestei limbi inventate ╚Öi folosite de Lisa de la v├«rsta de 12 ani e c─â Dumnezeu exist─â, iar omul poate avea o rela╚Ťie personal─â cu El. Un astfel de mesaj, sus╚Ťine autoarea, poate fi transmis numai ├«ntr-o limb─â ├«n care nu po╚Ťi min╚Ťi ╚Öi care ├«╚Ťi permite s─â spui adev─ârul absolut, spre deosebire de englez─â. Analiza fonologic─â arat─â unit─â╚Ťi structurale scurte, monosilabice sau bisilabice (anol, ╚Öe, le, la, um, de, un, da, peci, ni, sa etc.), bazate pe sunetele limbii engleze, iar faptul c─â s├«nt inventate pe m─âsur─â ce Lisa c├«nt─â (proces adesea asem─ânat cu vorbirea ├«n limbi a penticostalilor) arat─â motivarea lor emo╚Ťional─â. Eufonia e generat─â de alternan╚Ťa consoan─â-vocal─â (sau invers) ╚Öi de absen╚Ťa grupurilor de consoane ├«n aceea╚Öi silab─â; dincolo de lipsa de sens, senza╚Ťia de limb─â stranie (pentru englezi) vine din fonotactic─â ÔÇô la fel ca ├«n quenya, sunetul /e/ final e foarte prezent ├«n hopelandic, dar nu numai el, ci ╚Öi unele vocale finale scurte (o, u) care nu apar niciodat─â la sf├«r╚Öitul cuvintelor ├«n englez─â, ci doar ├«n interior.

Toate acestea s├«nt menite a demonstra c─â, cel pu╚Ťin ├«n lumea artistic─â, forma sonor─â poate ├«nchide ├«n ea sensuri care se sustrag decod─ârii mentale. Prin apelul la sim╚Ťuri, combina╚Ťia de sunete lingvistice ╚Öi muzicale dep─â╚Öe╚Öte barierele fixate de limbile pe care le vorbim, gener├«nd ├«n noi st─âri ╚Öi emo╚Ťii similare, la fel cum ar face un mesaj transmis pe c─âile obi╚Önuite. Neput├«nd s─â refac─â drumul ├«napoi de la Babel la limba lui Adam, c─ârturarii secolului al XVII-lea (Wilkins, Leibniz) au c─âutat s─â inventeze un cod universal echivalent, urm─ârind obiectivitatea, baz├«ndu-se pe logic─â. ├Än contrast, arti╚Ötii de azi inventeaz─â limbi urm─ârind subiectivitatea, baz├«ndu-se pe sentimente. ╚śi unii, ╚Öi al╚Ťii, cu acela╚Öi scop: refacerea unit─â╚Ťii umanit─â╚Ťii prin atingerea Sensului. Probabil c─â, ├«n ad├«ncime, avem de-a face, ├«n toate cazurile, cu str─âvechea aspira╚Ťie a reg─âsirii Paradisului pierdut ╚Öi a locului privilegiat al Omului ├«n el.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: poem quenya (wikimedia commons)

Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.
Cum vindeci o traum─â? jpeg
Cum vindeci o traum─â?
Multe statistici trag semnale de alarm─â asupra s─ân─ât─â╚Ťii mentale la nivel global, iar ├«ntrebarea cu r─âspuns evident ÔÇô ÔÇ×Suferim o traum─â social─â colectiv─â?ÔÇŁ ÔÇô na╚Öte una al c─ârei r─âspuns e departe de a fi unul clar: ÔÇ×Cum ne vom vindeca?ÔÇŁ.
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei jpeg
Despre plafonarea pre╚Ťurilor sau cum revenim pe drumurile cunoscute ale tiraniei
Oamenii consum─â ╚Öi s├«nt sclavii m─ârfurilor. Nu exist─â o limit─â a consumului ├«n afara celei oferite de pre╚Ť.
Despre sinestezie jpeg
Despre sinestezie
Un celebru experiment din 2001, menit a explora fundamentele psihice și neurologice ale asocierii sunetelor cu formele din lumea reală, a fost făcut de V.S. Ramachandran.
Solemna latinitate și gîngăveala slavă jpeg
Solemna latinitate și gîngăveala slavă
Cel mai adesea neologismele intr─â ├«n limb─â odat─â cu realit─â╚Ťi noi, ori din motive de prestigiu cultural sau, de foarte multe ori, din motive pur istorice, prin cucerire ╚Öi domina╚Ťie.
Realist, despre realism în politica externă jpeg
Realist, despre realism în politica externă
A fost oare actuala criz─â din Ucraina provocat─â de o lips─â de realism a politicii externe americane?
Despre cantitate în limbă jpeg
Despre cantitate în limbă
Ca orice alt fenomen, limba are propriet─â╚Ťi numerice, lucru care justific─â aplicarea metodelor matematice, ├«ntre care cea mai cunoscut─â e statistica.
Aplanarea frontului de est jpeg
Aplanarea frontului de est
Democra╚Ťiile ╚Öi statele autoritariste trebuie s─â stabileasc─â cu claritate ce anume vor unele de la altele ╚Öi ce ├«╚Öi datoreaz─â unele altora.
Bullying, tabu în stil românesc jpeg
Bullying, tabu în stil românesc
Agresivitatea ╚Öi violen╚Ťa ├«n ╚Öcoli n-au ap─ârut peste noapte, odat─â cu virusul.
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU jpeg
ÔÇ×Nu senza╚Ťionalismul a ├«ngropat presa din Rom├ónia, ci patronatulÔÇŁ ÔÇô interviu cu jurnalistul C─ât─âlin PRISACARIU
ÔÇ×Publicul conteaz─â, ├«n mod evident, ├«ns─â publicul poate fi ╚Öi educat ÔÇô bine├«n╚Ťeles, nu printr-o formul─â-instant.ÔÇŁ
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale jpeg
Cum ajut─â competi╚Ťia chinez─â conglomeratele occidentale
Se apropie oare de final epoca societ─â╚Ťilor conglomerat?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.