În căutarea sensului pierdut

31 octombrie 2021
În căutarea sensului pierdut jpeg

Problema ÔÇ×potriviriiÔÇŁ unui nume cu un lucru este foarte veche: ├«n dialogul Cratylus, Platon ├«i d─â forma unei confrunt─âri ├«ntre Hermogenes ÔÇô adept al arbitrarului numelui ÔÇô ╚Öi Cratylus ÔÇô sus╚Ťin─âtor al ideii de iconicitate. Poate un cuv├«nt, ├«n dublul s─âu aspect, de asociere ├«ntre form─â ╚Öi sens, s─â con╚Ťin─â Adev─âr? Noi nu cunoa╚Ötem limba altfel dec├«t ca mo╚Ötenire de la cei dinaintea noastr─â, nu ╚Ötim originile ei, cum a ap─ârut, cine a inventat-o (ipotezele actuale s├«nt rezultatul celor dou─â privitoare la originile omului ÔÇô crea╚Ťionism versus evolu╚Ťionism, cu varia╚Ťiile lor). Platon (prin Socrate, ÔÇ×moderatorulÔÇŁ discu╚Ťiei) introduce ideea unui creator mitic al c─ârui plan ini╚Ťial ar putea fi dezv─âluit m─âcar par╚Ťial dac─â privim la felul ├«n care este alc─âtuit─â o limb─â; filozoful atenian exprim─â p─ârerea de bun-sim╚Ť conform c─âreia, a╚Öa cum un me╚Öter nu asambleaz─â la ├«nt├«mplare componentele unui r─âzboi de ╚Ťesut, tot a╚Öa d─ât─âtorul de nume trebuie s─â fi ╚Ötiut ÔÇ×cum s─â ├«ncorporeze ├«n litere numele care se potrive╚Öte natural cu fiecare obiectÔÇŁ (Platon ├«n╚Ťelege aici litera mai ales ├«n rela╚Ťia sa cu sunetul, nu ca semn grafic ├«n sine, deci atitudinea trebuie citit─â ├«n cheia fonetismului ortografic: liter─â/sunet).

Iconicitatea limbii presupune ca ÔÇ×numele s─â fie o imita╚Ťie vocal─â a lucruluiÔÇŁ, dar nu ca o onomatopee, ci ca o redare a esen╚Ťei acelui lucru, astfel ├«nc├«t, atunci c├«nd ├«i pronun╚Ťi numele, ├«n minte s─â apar─â, automat, sensul. C├«nd picteaz─â un om sau altceva din natur─â, artistul ÔÇ×folose╚Öte c├«teodat─â doar ro╚Öul, alteori alt─â culoare, sau amestec─â mai multe culori... [...] tot a╚Öa ╚Öi noi ar trebui s─â aplic─âm litere lucrurilor, folosind o liter─â pentru un lucru sau mai multe ├«mpreun─â, ├«n silabe, apoi s─â combin─âm silabeleÔÇŁ. Trebuie s─â afl─âm doar valoarea acestor unit─â╚Ťi minimale, pentru c─â apoi vom putea deduce sensul ├«ntregului. Hermogenes ╚Öi Cratylus examineaz─â ├«mpreun─â recuren╚Ťele diferitelor litere/sunete ├«n cuvintele grece╚Öti pentru a identifica teme semantice comune: consoana l are o pronun╚Ťie ├«n care ÔÇ×limba execut─â o mi╚Öcare de alunecareÔÇŁ, de aceea sunetul se g─âse╚Öte ├«n echivalentele grece╚Öti pentru alunecare, uniform, neted; pentru c─â ÔÇ×limba se agit─â cel mai mult c├«nd pronun╚Ť─â acest sunetÔÇŁ, r e semn al mi╚Öc─ârii, de aceea se reg─âse╚Öte ├«n echivalentele grece╚Öti pentru curgere, tremor, curent, alergare; f ╚Öi s cer mult suflu, deci imit─â concepte ca ╚Öoc, scuturare, fierbere; d ╚Öi t, din cauza ÔÇ×compresiei ╚Öi presiunii aplicate de limb─âÔÇŁ, s├«nt natural potrivite ÔÇ×a reda ideea de unire ╚Öi repausÔÇŁ; sunetul greu g combinat cu alunecosul l evoc─â ideea de lipicios: glucoz─â, aglutinare; vocala o exprim─â rotunjimea, i exprim─â ÔÇ×elementele subtile care p─âtrund prin toate lucrurileÔÇŁ.

Pe astfel de percep╚Ťii subiective, bazate c├«nd pe fiziologia auzului, c├«nd pe cea a v─âzului, s-au construit o serie de limbi artificiale destinate lumii fic╚Ťionale, artistice (cititorul ├«╚Öi aminte╚Öte, cu siguran╚Ť─â, de limbile artificiale destinate func╚Ťion─ârii ├«n lumea real─â, despre care am scris recent). Probabil cele mai cunoscute exemple s├«nt elvish, din St─âp├«nul inelelor, ╚Öi klingoniana, din seria SF Star Trek. Elfii din ╚Ťinutul mitic imaginat de J.R.R. Tolkien vorbesc mai multe limbi diferen╚Ťiate, ├«ntre care quenya (a nobililor) ╚Öi sindarin (a celor de r├«nd). Pentru c─â le-a inventat pentru sine, Tolkien spune c─â aceste limbi ar putea p─ârea altora ÔÇ×sentimentale fonetic ╚Öi semanticÔÇŁ, dar designul acesta a fost inten╚Ťionat ├«nc─â de la ├«nceput. Dincolo de morfologie sau sintax─â, autorul a fost preocupat mai mult de aspectul sonor, ├«ncerc├«nd s─â g─âseasc─â cuvinte ÔÇ×frumoaseÔÇŁ. Ca s─â-╚Öi exemplifice inten╚Ťia, el d─â sintagma cellar door (ÔÇ×u╚Öa pivni╚ŤeiÔÇŁ ├«n limba englez─â), a c─ârei pronun╚Ťie o g─âse╚Öte ÔÇ×frumoas─âÔÇŁ (citi╚Ťi SE-l─â-doo). Eufonia ÔÇô efectul pl─âcut al sunetelor lingvistice asupra auzului ÔÇô a fost un exerci╚Ťiu ├«n sine, pentru c─â, spre deosebire de orice alt caz, ├«n acesta autorul a g─âsit mai ├«nt├«i numele, apoi a construit povestea pentru ele, nu invers, cum se ├«nt├«mpl─â de obicei. Procesul e deosebit de anevoios pentru c─â, ÔÇ×atunci c├«nd inventezi o limb─â e╚Öti liber: prea liber. E dificil s─â potrive╚Öti un sens cu un tipar sonor dat, dar e ╚Öi mai greu s─â potrive╚Öti un tipar sonor cu un sens datÔÇŁ, scrie Tolkien. Dac─â nume╚Öti un lucru oricum vrei, f─âr─â s─â ai exerci╚Ťiul gustului lingvistic sau al artei, ├«nseamn─â c─â inventezi un cod, nu construie╚Öti o limb─â: ÔÇ×E cu totul altceva s─â g─âse╚Öti o rela╚Ťie, sunet plus sens, care s─â aib─â un efect pl─âcut de durat─âÔÇŁ.

Iat─â o mostr─â de quenya, tradus─â de autor: Ai! lauri├ź lantar lassi s├║rinen, y├ęni unotim├ź ve r├ímar aldaron! / ÔÇ×Oh, ca o ploaie de aur cad frunzele purtate de v├«nt, ani lungi nenum─âra╚Ťi ca aripile copacilorÔÇŁ. ╚śi un text ├«n sindarin: Aragorn Arathornion Edhelharn, aran Gondor ar H├«r i Mbair Annui / ÔÇ×Fiul lui Aragorn Arathorn, Elfstone, rege al Gondorului ╚Öi st─âp├«n al ╚Üinuturilor de vestÔÇŁ. Quenya trebuie s─â fie misterioas─â ╚Öi muzical─â, spre deosebire de sindarin. Analiza fonologic─â a acestor mostre scurte dezv─âluie absen╚Ťa grupurilor de consoane ├«n quenya ╚Öi prezen╚Ťa lor ├«n sindarin (consoanele ├«nchid fluxul de aer, nu permit respira╚Ťia larg─â), caden╚Ťarea ritmului ├«n quenya, potrivit declama╚Ťiilor din Antichitatea roman─â (latina e una dintre limbile luate ca model de Tolkien) ÔÇô fapt datorat alternan╚Ťei regulate de silabe formate din consoan─â plus vocal─â; ├«n contrast, se observ─â absen╚Ťa unui ritm regulat ├«n sindarin, lucru care duce la fragmentarea respira╚Ťiei. Litera e cu umlaut reprezint─â sunetul /e/ pronun╚Ťat la sf├«r╚Öit de cuv├«nt, singur, ├«n silab─â separat─â, cum limba englez─â nu permite.

Preluat─â de fani dup─â moartea autorului ╚Öi ├«mbog─â╚Ťit─â, limba elfilor ╚Öi-a croit drum ├«n muzica eteric─â c├«ntat─â de Enya, ├«n Aniron sau May It Be (refrenul), melodii care se reg─âsesc ├«n splendida ecranizare a trilogiei St─âp├«nul inelelor. Dac─â, mai presus de orice, Tolkien a vrut s─â creeze o atmosfer─â mistic─â unic─â, rareori au conlucrat for╚Ťe ╚Öi talente ├«ntr-o formul─â mai potrivit─â a o aduce la via╚Ť─â din paginile c─âr╚Ťii: vocea r─âcoroas─â a Enyei suprapus─â peisajelor nep─âm├«nte╚Öti picur─â balsam peste r─âni, odihne╚Öte sufletul c─âzut ├«n dezn─âdejde ╚Öi alung─â umbra mor╚Ťii cu un mesaj plin de speran╚Ť─â, care transcende interpret─ârile punctuale ╚Öi rezum─â ├«ntreaga condi╚Ťie uman─â: Morni├ź ut├║li├ź / ÔÇ×Crede ╚Öi ├«╚Ťi vei g─âsi caleaÔÇŁ.

Klingoniana se afl─â la polul total opus: o limb─â aspr─â, destinat─â a reflecta tr─âs─âturile psihice ale unui neam de r─âzboinici. La cererea studiourilor de film, inventatorul, lingvistul Marc Okrand, a c─âutat s─â g─âseasc─â acele combina╚Ťii de sunete care s─â fie, pe c├«t posibil, c├«t mai diferite de ceea ce se g─âse╚Öte ├«n limbile umane, din moment ce e vorba despre o ras─â extraterestr─â, dar, totodat─â, s─â poat─â fi pronun╚Ťate de actori. Limba klingonian─â (thlIngan ├«n pronun╚Ťia ÔÇ×nativ─âÔÇŁ) are 4 vocale ╚Öi 21 de consoane. Analiza distinge o frecven╚Ť─â mare a sunetelor guturale, aspre, cu loc de articulare c├«t mai ├«n spatele g├«tului ╚Öi spre glot─â ÔÇô h, ch, gh pronun╚Ťate ap─âsat; apoi, stopul glotal prezent mai ales ├«n limbile africane, care d─â impresia de sufocare brusc─â; multe grupuri de consoane lipite unele de altele f─âr─â nici o vocal─â, lucru care imprim─â un ritm sacadat, generator de anxietate. Dublat de intona╚Ťia brutal─â, mesajul nu are nevoie s─â fie tradus: inten╚Ťiile belicoase ale personajelor nu pot fi puse la ├«ndoial─â.

La final, ar fi interesant de men╚Ťionat un caz de idioglosie din lumea muzicii: ├«n Now We Are Free, coloana sonor─â ÔÇô nespus de frumoas─â ÔÇô a filmului Gladiatorul, c├«nt─ârea╚Ťa australian─â Lisa Gerrard c├«nt─â, dup─â cum spune ├«ntr-un interviu, ÔÇ×├«n limba InimiiÔÇŁ, sau a speran╚Ťei (hopelandic). Mesajul global al acestei limbi inventate ╚Öi folosite de Lisa de la v├«rsta de 12 ani e c─â Dumnezeu exist─â, iar omul poate avea o rela╚Ťie personal─â cu El. Un astfel de mesaj, sus╚Ťine autoarea, poate fi transmis numai ├«ntr-o limb─â ├«n care nu po╚Ťi min╚Ťi ╚Öi care ├«╚Ťi permite s─â spui adev─ârul absolut, spre deosebire de englez─â. Analiza fonologic─â arat─â unit─â╚Ťi structurale scurte, monosilabice sau bisilabice (anol, ╚Öe, le, la, um, de, un, da, peci, ni, sa etc.), bazate pe sunetele limbii engleze, iar faptul c─â s├«nt inventate pe m─âsur─â ce Lisa c├«nt─â (proces adesea asem─ânat cu vorbirea ├«n limbi a penticostalilor) arat─â motivarea lor emo╚Ťional─â. Eufonia e generat─â de alternan╚Ťa consoan─â-vocal─â (sau invers) ╚Öi de absen╚Ťa grupurilor de consoane ├«n aceea╚Öi silab─â; dincolo de lipsa de sens, senza╚Ťia de limb─â stranie (pentru englezi) vine din fonotactic─â ÔÇô la fel ca ├«n quenya, sunetul /e/ final e foarte prezent ├«n hopelandic, dar nu numai el, ci ╚Öi unele vocale finale scurte (o, u) care nu apar niciodat─â la sf├«r╚Öitul cuvintelor ├«n englez─â, ci doar ├«n interior.

Toate acestea s├«nt menite a demonstra c─â, cel pu╚Ťin ├«n lumea artistic─â, forma sonor─â poate ├«nchide ├«n ea sensuri care se sustrag decod─ârii mentale. Prin apelul la sim╚Ťuri, combina╚Ťia de sunete lingvistice ╚Öi muzicale dep─â╚Öe╚Öte barierele fixate de limbile pe care le vorbim, gener├«nd ├«n noi st─âri ╚Öi emo╚Ťii similare, la fel cum ar face un mesaj transmis pe c─âile obi╚Önuite. Neput├«nd s─â refac─â drumul ├«napoi de la Babel la limba lui Adam, c─ârturarii secolului al XVII-lea (Wilkins, Leibniz) au c─âutat s─â inventeze un cod universal echivalent, urm─ârind obiectivitatea, baz├«ndu-se pe logic─â. ├Än contrast, arti╚Ötii de azi inventeaz─â limbi urm─ârind subiectivitatea, baz├«ndu-se pe sentimente. ╚śi unii, ╚Öi al╚Ťii, cu acela╚Öi scop: refacerea unit─â╚Ťii umanit─â╚Ťii prin atingerea Sensului. Probabil c─â, ├«n ad├«ncime, avem de-a face, ├«n toate cazurile, cu str─âvechea aspira╚Ťie a reg─âsirii Paradisului pierdut ╚Öi a locului privilegiat al Omului ├«n el.

Laura Carmen Cu╚Ťitaru este conferen╚Ťiar la Literele ie╚Öene, specializat─â ├«n lingvistic─â american─â.

Foto: poem quenya (wikimedia commons)

p 7 Thyssen Krupp, Essen, Germania WC jpg
Războiul lui Putin și modelul economic german
Va supravie╚Ťui oare modelul economic german r─âzboiului purtat de pre╚Öedintele rus Vladimir Putin ├«mpotriva Ucrainei?
p 2 WC jpg
Toc─âni╚Ť─â de vin
Numite, ├«n englez─â, SOT (ÔÇ×slips-of-the-tongueÔÇŁ), gre╚Öelile de vorbire care se fac involuntar, de obicei din grab─â sau sub imperiul emo╚Ťiilor, s├«nt studiate de o parte a lingvisticii cognitiviste americane cu scopul de a descifra tiparele fonologice mentale.
p 22 WC jpg
ÔÇ×Noua Ideocra╚ŤieÔÇŁ ╚Öi Eterna Idiocra╚Ťie
├Än locul pe care credin╚Ťa (frica de Dumnezeu) ├«l ocupa ├«n sufletul individual a r─âmas un gol, o gaur─â neagr─â.
948 19 poza jpg
Barbara Klemm ÔÇô artistul din fa╚Ťa fotojurnalistului
Fotojurnali╚Ötilor le-a╚Ö spune s─â se concentreze pe fericirea din lume, s─â r─âm├«n─â curio╚Öi ╚Öi puternici, s─â lucreze constant, s─â fie empatici cu oamenii ÔÇô ├«ns─â toate acestea ar trebui s─â fie conectate cu talentul artistic.
2p 23 Mihail Sebastian jpg
Mihail Sebastian, trădări și accidentări
ÔÇ×├Än cultur─â, ca ╚Öi ├«n parlament, oamenii se ├«njur─â la tribun─â ╚Öi se ├«mpac─â la bufet.ÔÇť
p 7 WC jpg jpg
A început criza alimentară globală
Pandemia de COVID-19 a scos la iveal─â fragilitatea ╚Öi disfunc╚Ťionalitatea re╚Ťelelor alimentare mondiale.
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg
Consecin╚Ťele nehot─âr├«rii ╚Öi iluziilor Vestului ├«n raport cu Rusia
Dacă Vestul merge pe drumul sugerat de stînga americană, resursele rusești se vor dovedi decisive. Kremlinul va cîștiga războiul.
945 04 traducere jpg
Ar trebui Europa s─â opreasc─â finan╚Ťarea r─âzboiului lui Putin?
E oare corect ca ╚Ť─ârile europene s─â continue s─â-i pl─âteasc─â Rusiei un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari) pe zi pentru energie, c├«nd ele ╚Ötiu c─â ├«n felul acesta finan╚Ťeaz─â un r─âzboi de agresiune ├«mpotriva Ucrainei?
p 7 Hans Bergel jpg
In memoriam Hans Bergel
La 26 februarie s-a stins din via┼ú─â, la v├«rsta venerabil─â de aproape 97 de ani, ardeleanul Hans Bergel, uomo universale f─âr─â pereche, personalitate care a marcat cu consecven┼ú─â, zeci ╚Öi zeci de de ani, via┼úa cultural─â ╚Öi politic─â at├«t din Rom├ónia, c├«t ┼či din Germania.
p 19 WC jpg
Firescul nefiresc al educa╚Ťiei ├«n Rom├ónia
Aud la r─âstimpuri melancolicul oftat cum c─â nu se mai face carte ÔÇ×ca pe vremuriÔÇŁ ÔÇô vremurile fiind cele de dinainte de Revolu╚Ťie.
Falimentul moral al pacifismului german jpeg
Falimentul moral al pacifismului german
Germania se ├«ndreapt─â spre o alt─â grav─â umilire istoric─â, ├«n urma c─âreia va petrece ani ÔÇô dac─â nu decenii ÔÇô cer├«ndu-╚Öi scuze ╚Öi repar├«nd ceea ce a f─âcut.
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina jpeg
Cercuri concentrice ÔÇô despre efectele r─âzboiului din Ucraina
Conflictul din Ucraina a apărut după doi ani de vești extrem de proaste și de fake news.
De ce e detestat Macron? jpeg
De ce e detestat Macron?
Motivele invocate de francezi ├«mpotriva lui Macron se aseam─ân─â cu cele enumerate de votan╚Ťii americani care nu o sufereau pe Hillary Clinton.
De ce ÔÇ×tic tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac ticÔÇŁ? jpeg
De ce ÔÇ×tic-tacÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×tac-ticÔÇŁ?
Experimentele care implic─â cuvinte sau expresii inventate scot la iveal─â lucruri fascinante despre rela╚Ťia dintre limb─â ╚Öi minte/creier.
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească? jpeg
Ce se întîmplă dacă Germania boicotează energia rusească?
Oprirea imediată a importului de gaz rusesc ar reprezenta pentru Germania un cost de 0,5% pînă la 2,2% din PIB.
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990 2021 jpeg
Subreprezentarea femeilor în politica românească: 1990-2021
Posibile dificult─â╚Ťi cu care se confrunt─â femeile ├«n ascensiunea politic─â constau ├«n responsabilit─â╚Ťile ce ╚Ťin de familie, constr├«ngerile de timp,┬á standarde mai ├«nalte privind femeile care inten╚Ťioneaz─â s─â candideze, stereotipurile de gen, lipsa ├«ncrederii de sine, o re╚Ťea fragil─â de sprijin, h─âr╚Ťuirea online ╚Öi ├«n social media.
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina jpeg
Disuasiunea nuclear─â dup─â Ucraina
Armele nucleare precise, de dimensiuni reduse, par atît de ușor utilizabile încît am ajuns să le considerăm normale.
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse jpeg
Un colaps moral și umanitar al culturii ruse
Asist─âm la o recidiv─â teribil─â a rasismului postimperial.
ÔÇ×Cei doi vor fi un trupÔÇť jpeg
Răzbunarea lui Stolîpin. La Kiev
Este o nou─â form─â de societate civil─â, mai fragmentat─â, dar mai con╚Ötient─â de sine, format─â din grupuri de cet─â╚Ťeni capabili s─â se informeze independent, s─â-╚Öi construiasc─â propriile pozi╚Ťii, dar mai ales s─â ac╚Ťioneze ├«n opozi╚Ťie cu statul ╚Öi cu elita birocratic─â.
Ce înseamnă apărarea Europei? jpeg
Ce înseamnă apărarea Europei?
ÔÇ×├Äntrebarea e cine conduce lumea. Numai r─âzboiul poate decide cu adev─ârat.ÔÇť
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti jpeg
ÔÇ×Ac╚Ťion─âm ├«mpreun─â pentru securizarea teritoriului NATOÔÇŁ ÔÇô interviu cu Peer GEBAUER, ambasadorul Germaniei la Bucure╚Öti
ÔÇ×Permite╚Ťi-mi s─â spun foarte clar un lucru: acesta este r─âzboiul lui Vladimir Putin. Putin a ├«nceput ╚Öi a dezl─ân╚Ťuit acest r─âzboi.ÔÇŁ
Viitorul furat al Rusiei jpeg
Viitorul furat al Rusiei
R─âzboiul s─âu vizeaz─â ├«ntregul sistem european, care se bizuie, mai presus de toate, pe principiul inviolabilit─â╚Ťii grani╚Ťelor.
Comunicarea muzical─â jpeg
Comunicarea muzical─â
Muzica e cel mai bun candidat la rolul de str─âmo╚Ö al limbajului, cu loc ├«ntre func╚Ťiile emisferei drepte, care se rela╚Ťioneaz─â cu empatia ╚Öi comuniunea, nu cu competi╚Ťia ╚Öi divizarea.
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria jpeg
Alegerile libert─â╚Ťii din Ungaria
├Än ultimii zece ani, Orb├ín a transformat Ungaria ├«ntr-o ÔÇ×democra╚Ťie iliberal─âÔÇŁ ├«n care vocea sa e singura care reprezint─â poporul.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.