Micile speran╚Ťe ale unei mari capitale

Diana MARINCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Micile speran╚Ťe ale unei mari capitale jpeg

Locuitorii Timi╚Öoarei ├«nc─â se m├«ndresc cu apelativul ÔÇ×mica Vien─âÔÇŁ ╚Öi cu multiculturalismul imperial ÔÇô de altfel, foarte selectiv ÔÇô care alterneaz─â cu o ÔÇ×anxietate a influen╚ŤeiÔÇŁ de care sufer─â, inevitabil, marginile imperiului. Artista Ana Kun urm─ârea ├«n cercetarea ei din timpul reziden╚Ťei de la MuseumsQuartier Viena (noiembrie-decembrie 2021) exact acest mit, al unei miniaturi culturale care se construie╚Öte pe un poten╚Ťial provincialism, acoperit cu o sumedenie de ÔÇ×h─âr╚ŤiÔÇŁ mentale ├«nc─â greu de descifrat, cosmopolite ╚Öi profund mioritice deopotriv─â. Diminutivele care populeaz─â identitatea Timi╚Öoarei mi-au fost reamintite de ea, odat─â cu inventarierea numelor pe care r├«ul Bega le-a purtat p├«n─â ├«n secolul al XVIII-lea: Timi┼čel, Timi┼čul Mic, Teme┼čici. Aceast─â tendin╚Ť─â de diminuare ╚Öi de ata╚Öare la ceea ce pare mai mare, mai important ╚Öi mai legitim poate c─â nu a disp─ârut complet.

928 t p13 sus ana kun 4 jpg jpeg

Fiecare nara╚Ťiune care se construie╚Öte ├«n rela╚Ťie cu un teritoriu are la baz─â un set de informa╚Ťii, dar ╚Öi de fic╚Ťiuni, care legitimeaz─â o identitate potrivit─â unui anumit moment istoric. Timi╚Öoara a c├«╚Ötigat titlul de Capital─â European─â a Culturii ├«n 2016, ├«ntr-o competi╚Ťie str├«ns─â ╚Öi nelipsit─â de suspiciuni, adesea conspira╚Ťionist formulate, referitoare la ├«ntreaga ÔÇ×re╚ŤeaÔÇŁ a exper╚Ťilor culturali care contribuie la un proiect ├«nt├«i de toate politic, ╚Öi abia ulterior cultural, ├«n ciuda defini╚Ťiei sale ini╚Ťiale. Cu un dosar onorabil construit, al─âturi de o echip─â dedicat─â ╚Öi competent─â, Timi╚Öoara a convins c─â este momentul ei, c─â e timpul ca o nou─â nara╚Ťiune s─â preia mo╚Ötenirea identitar─â complex─â pe care o duce ÔÇô ora╚Öul libert─â╚Ťii, al revolu╚Ťiei, ora╚Öul multicultural ╚Öi multietnic mai degrab─â la nivel discursiv ast─âzi, ora╚Öul de tranzit, ora╚Öul breslelor ╚Öi al electricit─â╚Ťii, al tramvaielor ╚Öi al fabricii de bere, al culturii underground ╚Öi experimentale. Din momentul c├«╚Ötig─ârii acestui titlu ╚Öi p├«n─â ast─âzi, fracturile interne ╚Öi disputele ideologice au dominat dezbaterile publice ╚Öi o mare parte dintre activit─â╚Ťile Asocia╚Ťiei Timi┼čoara ÔÇô Capital─â Cultural─â European─â, iar umbra aruncat─â asupra ei nu s-a mai ridicat ├«n ultimii cinci ani dec├«t rar ╚Öi prin eforturile individuale ale unor membri ai echipei. Cu decizii manageriale nu ├«ntotdeauna potrivite, conducerea Asocia╚Ťiei a r─âmas neconving─âtoare ╚Öi fragil─â, mereu ├«n c─âutarea unor ancore mai solide ├«ntr-un sector cultural local tot mai dezbinat ╚Öi ne├«ncrez─âtor. La aceast─â situa╚Ťie s-a ad─âugat lipsa unei sus╚Ťineri politice ╚Öi financiare consecvente la nivel local, jude╚Ťean ╚Öi na╚Ťional. Nici am├«narea desf─â╚Öur─ârii titlului, din 2021 ├«n 2023, nu a p─ârut s─â aib─â vreun efect vizibil asupra ╚Ťesutului cultural vl─âguit de nenum─âratele tentative de repornire.

928 t p13 sus ana kun 3 jpg jpeg

Administra╚Ťia local─â aleas─â ├«n toamna lui 2020 a impus o nou─â direc╚Ťie strategic─â pentru ├«ntregul ecosistem cultural, implic├«nd ╚Öi programul dedicat anului Capitalei, pe care l-a preluat sub umbrela unei structuri numite Centrul de proiecte, care gestioneaz─â finan╚Ť─ârile culturale conform unui regulament nou, ├«n acord cu nevoile actuale. Alte atribu╚Ťii ale Centrului mai includ corelarea agendei culturale a ora╚Öului, men╚Ťinerea unui dialog constant cu scena cultural─â, ├«ncurajarea folosirii spa╚Ťiilor Prim─âriei pentru evenimente publice, consilierea micilor ONG-uri pentru accesarea de finan╚Ť─âri ╚Öi altele, toate extrem de binevenite ╚Öi de progresiste ├«n peisajul rom├ónesc at├«t de rudimentar la acest nivel al finan╚Ť─ârilor. ├Än procesul de relansare a priorit─â╚Ťilor culturale a fost cooptat─â ├«n prim─âvara anului trecut o echip─â de exper╚Ťi condus─â de Corina ╚śuteu, al─âturi de Oana Radu ╚Öi Raluca Iacob, care, la finalul celor trei luni de consultan╚Ť─â, a pus un diagnostic clar asupra situa╚Ťiei actuale, care poate fi sintetizat astfel: Capitala European─â are nevoie de c├«teva instrumente de func╚Ťionare ╚Öi de finan╚Ťare, de corelarea unor actori politici importan╚Ťi ├«n acest proces ╚Öi de o dinamic─â a colabor─ârii locale, ├«ntre organiza╚Ťii mari ╚Öi mici, mai fluid─â ╚Öi mai constructiv─â. Odat─â cu preluarea de c─âtre Centrul de proiecte a multora dintre atribu╚Ťiile Asocia╚Ťiei, pare c─â rolul pe care ├«l ├«ndeplinea Asocia╚Ťia alunec─â treptat ├«ntr-o redundan╚Ť─â tot mai mare. ├Än timp ce scriu acest text, se anun╚Ť─â ├«n mass-media demisia Simonei Neumann de la conducerea Asocia╚Ťiei ╚Öi se propag─â mesajul trimis de aceasta pe 27 decembrie, ad├«ncind ╚Öi mai mult dezbaterile cu privire la ÔÇ×paternitateaÔÇŁ acestui proiect de Capital─â Cultural─â. A╚Öadar, Timi╚Öoara clocote╚Öte momentan ├«ntre scenarii ╚Öi planuri, proiec╚Ťii ╚Öi iluzii.

                                  

928 t p13 sus ana kun1 jpg jpeg

Cele c├«teva proiecte de infrastructur─â local─â care vor r─âm├«ne ulterior ca mo╚Ötenire se mi╚Öc─â lent, dar ├«nc─â reprezint─â marea speran╚Ť─â a momentului ÔÇô cinematografele renovate, proiectul centrului de art─â ╚Öi tehnologie MultipleXity, acestea s├«nt elementele-cheie ale unor investi╚Ťii pe termen lung, care seteaz─â o alt─â perspectiv─â a operatorilor culturali ╚Öi a publicului. ├Än contextul actual, al re├«nnoirii de promisiuni din partea autorit─â╚Ťilor locale, un colectiv de ╚Öapte exper╚Ťi a fost angajat ├«n noiembrie 2021 s─â aduc─â la zi ╚Öi s─â armonizeze programul cultural, d├«nd un nou av├«nt proiectului. R─âm├«ne de v─âzut dac─â acest av├«nt va fi dublat de ├«ncrederea ╚Öi optimismul organiza╚Ťiilor locale, care, fiecare ├«n parte, ╚Öi-au demonstrat curajul ╚Öi relevan╚Ťa, ├«n special ├«n timpul pandemiei.

Poate mai mult dec├«t s─â ne dorim o ÔÇ×mic─âÔÇŁ Viena, ar trebui s─â ne dorim o ÔÇ×mareÔÇŁ Timi╚Öoara, mai deschis─â spre publicul larg ╚Öi mai atent─â la comunit─â╚Ťile invocate ini╚Ťial ├«n bidbook. Pentru a transforma planurile ├«n realitate, poate ne putem propune ini╚Ťial, vorba lui Dan Perjovschi, un ÔÇ×pleXityÔÇŁ ╚Öi nu din start un ÔÇ×MultipleXityÔÇŁ, pentru c─â ├«n final cre╚Öterea organic─â e mai fireasc─â dec├«t demonstra╚Ťia ultim─â.

Curator și critic de artă, Diana Marincu e director artistic la Art Encounters.

Ilustra╚Ťii de Ana Kun

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.