Micile speran╚Ťe ale unei mari capitale

Diana MARINCU
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Micile speran╚Ťe ale unei mari capitale jpeg

Locuitorii Timi╚Öoarei ├«nc─â se m├«ndresc cu apelativul ÔÇ×mica Vien─âÔÇŁ ╚Öi cu multiculturalismul imperial ÔÇô de altfel, foarte selectiv ÔÇô care alterneaz─â cu o ÔÇ×anxietate a influen╚ŤeiÔÇŁ de care sufer─â, inevitabil, marginile imperiului. Artista Ana Kun urm─ârea ├«n cercetarea ei din timpul reziden╚Ťei de la MuseumsQuartier Viena (noiembrie-decembrie 2021) exact acest mit, al unei miniaturi culturale care se construie╚Öte pe un poten╚Ťial provincialism, acoperit cu o sumedenie de ÔÇ×h─âr╚ŤiÔÇŁ mentale ├«nc─â greu de descifrat, cosmopolite ╚Öi profund mioritice deopotriv─â. Diminutivele care populeaz─â identitatea Timi╚Öoarei mi-au fost reamintite de ea, odat─â cu inventarierea numelor pe care r├«ul Bega le-a purtat p├«n─â ├«n secolul al XVIII-lea: Timi┼čel, Timi┼čul Mic, Teme┼čici. Aceast─â tendin╚Ť─â de diminuare ╚Öi de ata╚Öare la ceea ce pare mai mare, mai important ╚Öi mai legitim poate c─â nu a disp─ârut complet.

928 t p13 sus ana kun 4 jpg jpeg

Fiecare nara╚Ťiune care se construie╚Öte ├«n rela╚Ťie cu un teritoriu are la baz─â un set de informa╚Ťii, dar ╚Öi de fic╚Ťiuni, care legitimeaz─â o identitate potrivit─â unui anumit moment istoric. Timi╚Öoara a c├«╚Ötigat titlul de Capital─â European─â a Culturii ├«n 2016, ├«ntr-o competi╚Ťie str├«ns─â ╚Öi nelipsit─â de suspiciuni, adesea conspira╚Ťionist formulate, referitoare la ├«ntreaga ÔÇ×re╚ŤeaÔÇŁ a exper╚Ťilor culturali care contribuie la un proiect ├«nt├«i de toate politic, ╚Öi abia ulterior cultural, ├«n ciuda defini╚Ťiei sale ini╚Ťiale. Cu un dosar onorabil construit, al─âturi de o echip─â dedicat─â ╚Öi competent─â, Timi╚Öoara a convins c─â este momentul ei, c─â e timpul ca o nou─â nara╚Ťiune s─â preia mo╚Ötenirea identitar─â complex─â pe care o duce ÔÇô ora╚Öul libert─â╚Ťii, al revolu╚Ťiei, ora╚Öul multicultural ╚Öi multietnic mai degrab─â la nivel discursiv ast─âzi, ora╚Öul de tranzit, ora╚Öul breslelor ╚Öi al electricit─â╚Ťii, al tramvaielor ╚Öi al fabricii de bere, al culturii underground ╚Öi experimentale. Din momentul c├«╚Ötig─ârii acestui titlu ╚Öi p├«n─â ast─âzi, fracturile interne ╚Öi disputele ideologice au dominat dezbaterile publice ╚Öi o mare parte dintre activit─â╚Ťile Asocia╚Ťiei Timi┼čoara ÔÇô Capital─â Cultural─â European─â, iar umbra aruncat─â asupra ei nu s-a mai ridicat ├«n ultimii cinci ani dec├«t rar ╚Öi prin eforturile individuale ale unor membri ai echipei. Cu decizii manageriale nu ├«ntotdeauna potrivite, conducerea Asocia╚Ťiei a r─âmas neconving─âtoare ╚Öi fragil─â, mereu ├«n c─âutarea unor ancore mai solide ├«ntr-un sector cultural local tot mai dezbinat ╚Öi ne├«ncrez─âtor. La aceast─â situa╚Ťie s-a ad─âugat lipsa unei sus╚Ťineri politice ╚Öi financiare consecvente la nivel local, jude╚Ťean ╚Öi na╚Ťional. Nici am├«narea desf─â╚Öur─ârii titlului, din 2021 ├«n 2023, nu a p─ârut s─â aib─â vreun efect vizibil asupra ╚Ťesutului cultural vl─âguit de nenum─âratele tentative de repornire.

928 t p13 sus ana kun 3 jpg jpeg

Administra╚Ťia local─â aleas─â ├«n toamna lui 2020 a impus o nou─â direc╚Ťie strategic─â pentru ├«ntregul ecosistem cultural, implic├«nd ╚Öi programul dedicat anului Capitalei, pe care l-a preluat sub umbrela unei structuri numite Centrul de proiecte, care gestioneaz─â finan╚Ť─ârile culturale conform unui regulament nou, ├«n acord cu nevoile actuale. Alte atribu╚Ťii ale Centrului mai includ corelarea agendei culturale a ora╚Öului, men╚Ťinerea unui dialog constant cu scena cultural─â, ├«ncurajarea folosirii spa╚Ťiilor Prim─âriei pentru evenimente publice, consilierea micilor ONG-uri pentru accesarea de finan╚Ť─âri ╚Öi altele, toate extrem de binevenite ╚Öi de progresiste ├«n peisajul rom├ónesc at├«t de rudimentar la acest nivel al finan╚Ť─ârilor. ├Än procesul de relansare a priorit─â╚Ťilor culturale a fost cooptat─â ├«n prim─âvara anului trecut o echip─â de exper╚Ťi condus─â de Corina ╚śuteu, al─âturi de Oana Radu ╚Öi Raluca Iacob, care, la finalul celor trei luni de consultan╚Ť─â, a pus un diagnostic clar asupra situa╚Ťiei actuale, care poate fi sintetizat astfel: Capitala European─â are nevoie de c├«teva instrumente de func╚Ťionare ╚Öi de finan╚Ťare, de corelarea unor actori politici importan╚Ťi ├«n acest proces ╚Öi de o dinamic─â a colabor─ârii locale, ├«ntre organiza╚Ťii mari ╚Öi mici, mai fluid─â ╚Öi mai constructiv─â. Odat─â cu preluarea de c─âtre Centrul de proiecte a multora dintre atribu╚Ťiile Asocia╚Ťiei, pare c─â rolul pe care ├«l ├«ndeplinea Asocia╚Ťia alunec─â treptat ├«ntr-o redundan╚Ť─â tot mai mare. ├Än timp ce scriu acest text, se anun╚Ť─â ├«n mass-media demisia Simonei Neumann de la conducerea Asocia╚Ťiei ╚Öi se propag─â mesajul trimis de aceasta pe 27 decembrie, ad├«ncind ╚Öi mai mult dezbaterile cu privire la ÔÇ×paternitateaÔÇŁ acestui proiect de Capital─â Cultural─â. A╚Öadar, Timi╚Öoara clocote╚Öte momentan ├«ntre scenarii ╚Öi planuri, proiec╚Ťii ╚Öi iluzii.

                                  

928 t p13 sus ana kun1 jpg jpeg

Cele c├«teva proiecte de infrastructur─â local─â care vor r─âm├«ne ulterior ca mo╚Ötenire se mi╚Öc─â lent, dar ├«nc─â reprezint─â marea speran╚Ť─â a momentului ÔÇô cinematografele renovate, proiectul centrului de art─â ╚Öi tehnologie MultipleXity, acestea s├«nt elementele-cheie ale unor investi╚Ťii pe termen lung, care seteaz─â o alt─â perspectiv─â a operatorilor culturali ╚Öi a publicului. ├Än contextul actual, al re├«nnoirii de promisiuni din partea autorit─â╚Ťilor locale, un colectiv de ╚Öapte exper╚Ťi a fost angajat ├«n noiembrie 2021 s─â aduc─â la zi ╚Öi s─â armonizeze programul cultural, d├«nd un nou av├«nt proiectului. R─âm├«ne de v─âzut dac─â acest av├«nt va fi dublat de ├«ncrederea ╚Öi optimismul organiza╚Ťiilor locale, care, fiecare ├«n parte, ╚Öi-au demonstrat curajul ╚Öi relevan╚Ťa, ├«n special ├«n timpul pandemiei.

Poate mai mult dec├«t s─â ne dorim o ÔÇ×mic─âÔÇŁ Viena, ar trebui s─â ne dorim o ÔÇ×mareÔÇŁ Timi╚Öoara, mai deschis─â spre publicul larg ╚Öi mai atent─â la comunit─â╚Ťile invocate ini╚Ťial ├«n bidbook. Pentru a transforma planurile ├«n realitate, poate ne putem propune ini╚Ťial, vorba lui Dan Perjovschi, un ÔÇ×pleXityÔÇŁ ╚Öi nu din start un ÔÇ×MultipleXityÔÇŁ, pentru c─â ├«n final cre╚Öterea organic─â e mai fireasc─â dec├«t demonstra╚Ťia ultim─â.

Curator și critic de artă, Diana Marincu e director artistic la Art Encounters.

Ilustra╚Ťii de Ana Kun

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.