Deschidere, transparență, încredere... - interviu cu Alexandra RIGLER

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Deschidere, transparență, încredere      interviu cu Alexandra RIGLER jpeg

Centrul de Proiecte e, în noua arhitectură organizațională a Capitalei, principala instituție responsabilă cu susținerea programului cultural. Directoarea instituției, Alexandra Rigler, are la dispoziție mai puțin de un an pentru a repune pe șine un mecanism care se poticnește de aproape cinci ani. 

Ce avantaje aduce modificarea structurii organizaționale, mai precis comutarea eforturilor de finanțare de la Asociația Timișoara – Capitală Europeană a Culturii la Centrul de Proiecte?

Cred că pur și simplu putem vorbi despre resuscitarea proiectului. Modificarea structurii organizaționale a urmărit tocmai deblocarea impasului în care se afla implementarea programului cultural sub umbrela Asociației Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Blocajul acesta, prelungit pînă în vara anului trecut, s-a instalat în urma unor demisii succesive la nivelul conducerii Asociației. Exista atunci chiar și riscul dizolvării de drept, înainte ca Ministerul Culturii să numească un reprezentant care să facă parte din Consiliul Director. Nici acum datele nu s-au așezat, blocajul a revenit în aceste zile, inclusiv prin respingerea de către instanța judecătorească a mai multor modificări în actele constitutive ale Asociației.

În acest context complicat, Municipalitatea ne-a mandatat pe noi, Centrul de Proiecte Timișoara, să asigurăm finanțarea nerambursabilă de la bugetul local a programului cultural „Timișoara 2023”. În 2021, am lansat cinci apeluri de finanțare. Apelul 3, căruia i-am alocat 4.000.000 de lei, a fost dedicat  programului prioritar TM2023 RESTART, adică unui număr de 30 de programe și proiecte cuprinse în programul cultural „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”. Mecanismul de finanțare a fost constituit în temeiul legislației specifice finanțării pentru cultură și permite atît responsabilitatea alocării fondurilor publice, cît și flexibilitatea procesului de evaluare și selecție, de care programul Capitalei are nevoie. Iar asta va continua și în 2022 și 2023. Practic, noua formulă de finanțare ajută la un transfer al responsabilității și la o asumare mai mare a proiectelor de către operatorii culturali, fapt care aduce cu sine și un ownership mai clar pe proiectele care compun titlul. Iar lucrul acesta, sperăm, va contribui la consolidarea capacității operatorilor culturali de a accesa finanțări, indiferent de instituția la care aplică.

Schimbările acestea din sfera mecanismelor de finanțare au fost acompaniate și de constituirea echipei curatoriale, în luna noiembrie a anului trecut. O echipă formată din șapte specialiști independenți, apolitici, cu parcursuri profesionale consistente, atrași în proiect în urma unei competiții internaționale publice, ai cărei evaluatori au fost de asemenea specialiști independenți, nume importante ale scenei culturale autohtone. Cei șapte curatori și experți vor fi responsabili, din partea Primăriei Municipiului Timișoara, de coerența artistică și coordonarea strategică a programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.

În ce măsură au fost definite atribuțiile instituțiilor implicate în organizarea programului pentru Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în 2023?

De la bun început, dosarul de candidatură a fost construit pe logica implementării în rețea, adică prin intermediul partenerilor principali ai programelor, iar aceștia, la rîndul lor, prin intermediul rețelelor la nivel de programe și proiecte. În consecință, formula ideală este aceea ca atribuțiile privind organizarea programului să rămînă la nivelul sectorului cultural și creativ local, național și european.

Ceea ce trebuie clarificat sînt rolurile și responsabilitățile principalelor autorități publice responsabile de proiect, care au ca principală responsabilitate asigurarea finanțării, iar corelat cu asta actualizarea/îmbunătățirea cadrului legislativ existent, astfel încît să poată răspunde nevoilor de implementare ale unui program cultural de asemenea anvergură și complexitate. Un exemplu stringent ar putea fi reglarea cadrului legislativ care să facă posibilă finanțarea multianuală.

Există un consens în legătură cu finanțarea oferită de Ministerul Culturii pentru programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii?

Municipalitatea este în contact, încă de anul trecut, cu echipa Ministerului Culturii și a Consiliului Județean Timiș pentru clarificarea acestor detalii care, și acestea, sînt parte a Ordonanţei de urgenţă nr. 42/2019. Există o serie de propuneri de noi amendamente, absolut necesare pentru buna pregătire și implementare a programului cultural din 2023, pe care le analizăm împreună. Pentru că soarta Ordonanței a fost acompaniată de o serie de amînări, pe fundalul crizei politice din toamna anului trecut, discuțiile au fost reluate intens la începutul acestui an, în contextul numirii noului ministru al Culturii și, desigur, al noului buget. Dialogul din ultimele săptămîni și deschiderea echipei ministerului înspre colaborare pentru actualizarea cadrului legislativ ne dau încredere că lucrurile se vor așeza cît de curînd.

Care sînt așteptările timișorenilor legate de programul cultural?

Așteptările publicului timișorean consumator de cultură sînt oarecum vagi, generale și chiar diferite de ceea ce își propune un titlu de Capitală Europeană a Culturii, pentru că nu prea au existat discuții și dezbateri despre ce își propusese dosarul de candidatură.

Dacă vorbim despre așteptările operatorilor culturali timișoreni, cred că aceștia așteaptă transparență, un partener instituțional cu care să comunice în mod coerent, previzibilitate în ceea ce privește finanțările, flexibilitate în implementare, mai ales pe acest fundal global care presupune adesea exerciții de reconciliere a întîlnirii dintre online și offline.

Tocmai de aceea, unul dintre obiectivele majore, care acompaniază orice acțiune a Centrului de Proiecte Timișoara, este legat de deschidere, transparență, în speranța recîștigării încrederii sectorului cultural în proiect, actorul-cheie al realizării programului cultural. Sperăm ca această deschidere și restart-ul proiectului cu ajutorul echipei curatoriale să îi reapropie pe timișoreni de proiect.

Care sînt principalele provocări acum, cu un an înaintea debutului programului?

Putem vorbi despre un spectru larg de provocări specifice programului, dar și de provocări specifice timpurilor pe care le parcurgem, precum ar fi această incertitudine în plan sanitar, care pare să se eternizeze. 

În lista provocărilor specifice, una dintre cele mai importante este, în mod evident, timpul extrem de scurt rămas pînă în 2023. Apoi, aș așeza în lista provocărilor importante și urgența unor inițiative și modificări legislative absolut necesare: crearea cadrului legal pentru dezvoltarea de programe multianuale, asumarea unor mecanisme care să permită o implementare mai flexibilă ș.a. Desigur, există o serie de provocări care vin dinspre zona de conținut: consolidarea și extinderea programului cultural. În acest moment, echipa noastră de curatori și experți a definitivat revizuirea programelor și proiectele culturale cuprinse în dosarul de candidatură – o analiză riguroasă a stării de fapt la începutul mandatului, definitivată la finalul anului trecut, pe care am împărtășit-o și cu reprezentanții Consiliului Județean Timiș și ai Ministerului Culturii, ca document de lucru. Sperăm că reunirea noastră în jurul acestei radiografii minuțioase să ne ajute ca, împreună, să găsim cele mai bune metode și strategii de a duce acest proiect la final cu succes.

interviu realizat de Matei MARTIN

Credit foto Alexandra Rigler: Alexandru Iliescu

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Creșteri și descreșteri
Noi, românii, avem vorba aceasta despre noi înșine, „Ce-am fost și ce-am ajuns”.
Sever jpg
Cazaban jpg
„Adame, unde ești?“ Imagini și simboluri ale căderii omului
Semnificativ foarte este faptul că Adam și Eva nu au rămas cu rezultatul artizanatului lor grăbit și ipocrit, legat de conștiința propriei vini.
Stoica jpg
Ungureanu jpg
Bătaia cea ruptă din rai
Toată această conştiinţă a violenței creează o imagine a societății românești
Popa jpg
Mărire și decădere în istoria contemporană a Rusiei
Sigur, Putin încearcă să justifice ideologic acest război, însă justificările sale sînt străvezii, inconsistente, necredibile.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Aurul pur, urina sinceră
Amprenta creatorului va dispărea, opera de artă va arăta impecabil, dar autenticitatea ei va fi o iluzie.
p 10 WC jpg
Eul adevărat, eul autentic, eul perfect, eul dizolvat
David Le Breton evoca tentația „evadării din sine” ca „soluție la epuizarea resimțită în urma faptului de a trebui să fii în mod constant tu însuți”.
p 11 WC jpg
Autenticitate „Made in China”
Aceste grifonări rapide pe marginea conceperii autenticității în China sînt menite să arate că aceasta depășește antiteza paradigmatică dintre original și fals.
p 12 1 jpg
Autenticitatea românească între războaie: (dez)iluzii
Ce rămîne din subcultura românească interbelică a autenticității?
p 13 jpg
Biografiile culturale ale unui tricou
Un tricou alb de bumbac este la fel de banal, la o adică, și dacă are, și dacă nu are marca Kenvelo inscripționată pe față.
Bran Castle View of Countryside (28536914551) jpg
Pledoarie pentru metisaj
Scuze, dar nimeni sau nimic nu s-a născut dintr-unul…
640px Copyright (Simple English) Wikibook header png
Lista de supraveghere a raportului 301
Grație eforturilor noastre conjugate, România a reușit, după 25 de ani, să nu mai apară pe această „listă a rușinii”.
p 13 sus M  Chivu jpg
Două mesaje de la Greenpeace România
Oare cîți dintre noi nu s-au entuziasmat în fața unei oferte de 9 euro pentru un bilet de avion?
index jpeg 5 webp
„Turiști funerari”
Oare să rămînem acasă este cel mai cuminte lucru pe care l-am putea face spre binele planetei, adică al nostru?
p 10 M  Chivu jpg
Spovedania unui globe-trotter
Dar toate aceasta înseamnă că turismul de masă nu mai poate continua ca pînă acum, ci trebuie reinventat cu inteligență și sensibilitate.
997 t foto AN Stermin jpg
p 12 adevarul ro jpg
„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER
Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură.
997 t foto Cosman jpeg
„One dollar” și o sticlă de apă
„One dollar”, atît este prețul unei sticle de apă de 0,5 litri în Cambodgia.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 jpg
Surpriza Bizanțului vesel
Nu s-a vorbit niciodată despre sexul îngerilor, în timpul asediului de la 1453 chiar nu avea nimeni timp de așa ceva.
p 13 jpg
„Cred că Cehov e mulțumit de spectacolul nostru“
Cehov este generos, are multe fațete și poți să-i montezi spectacolele în modalităţi stilistice foarte diferite.
p 14 jpg
E cool să postești jpeg
Să-ți asculți sau nu instinctul?
Totuși, urmînd ispita de a gîndi rapid, nu cădem oare în păcatul gîndirii pripite, în fapt un antonim pentru gîndire?

Adevarul.ro

image
Incident neobișnuit cu artistul Al Bano într-un avion: „Zbor de 60 de ani și nu mi s-a întâmplat niciodată"
Legenda muzicii italiene a avut parte de un incident neobișnuit într-un avion care l-a dus la Zagreb. Artistul susține că i s-a refuzat accesul la toaletă, deși este operat de prostată și avea nevoie să meargă la baie.
image
Biden s-a prăbușit pe scenă după ceremonia la care participa | VIDEO
Șeful statului s-a împiedicat și a căzut în genunchi după ce a terminat de oferit diplomele. Mebri ai forțelor aeriene americane l-au ajutat să se ridice.
image
Superstiții de Rusalii: ce e interzis să faci cu desăvârșire. Cum sunt pedepsiți cei care nesocotesc marea sărbătoare
În acest an, Rusaliile sunt celebrate pe 4 iunie și pe 5 iunie. Este ultima sărbătoare oficială a sezonului pascal ortodox și este prăznuită în fiecare an duminica, fix la 50 de zile după Paște. Rusaliile celebrează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

HIstoria.ro

image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.
image
De ce se urau de moarte Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Duşmănia lor apare într-un document de la Vatican!
Vlad Ţepeş, domn al Munteniei în trei rânduri, şi Ştefan cel Mare, voievodul care a condus Moldova timp de aproape jumătate de secol, au avut relaţii sinuoase, în funcţie de conjunctura politică a vremii şi de interesele administrative.
image
Château La Coste, în Provence: ce descoperire!
Ce e, până la urmă, Château La Coste? Un spaţiu magic, construit în jurul unei îndeletniciri cu tradiţie: facerea vinului.