Deschidere, transparen╚Ť─â, ├«ncredere... - interviu cu Alexandra RIGLER

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Deschidere, transparen╚Ť─â, ├«ncredere      interviu cu Alexandra RIGLER jpeg

Centrul de Proiecte e, ├«n noua arhitectur─â organiza╚Ťional─â a Capitalei, principala institu╚Ťie responsabil─â cu sus╚Ťinerea programului cultural. Directoarea institu╚Ťiei, Alexandra Rigler, are la dispozi╚Ťie mai pu╚Ťin de un an pentru a repune pe ╚Öine un mecanism care se poticne╚Öte de aproape cinci ani. 

Ce avantaje aduce modificarea structurii organiza╚Ťionale, mai precis comutarea eforturilor de finan╚Ťare de la Asocia╚Ťia Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii la Centrul de Proiecte?

Cred c─â pur ╚Öi simplu putem vorbi despre resuscitarea proiectului. Modificarea structurii organiza╚Ťionale a urm─ârit tocmai deblocarea impasului ├«n care se afla implementarea programului cultural sub umbrela Asocia╚Ťiei Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii. Blocajul acesta, prelungit p├«n─â ├«n vara anului trecut, s-a instalat ├«n urma unor demisii succesive la nivelul conducerii Asocia╚Ťiei. Exista atunci chiar ╚Öi riscul dizolv─ârii de drept, ├«nainte ca Ministerul Culturii s─â numeasc─â un reprezentant care s─â fac─â parte din Consiliul Director. Nici acum datele nu s-au a╚Öezat, blocajul a revenit ├«n aceste zile, inclusiv prin respingerea de c─âtre instan╚Ťa judec─âtoreasc─â a mai multor modific─âri ├«n actele constitutive ale Asocia╚Ťiei.

├Än acest context complicat, Municipalitatea ne-a mandatat pe noi, Centrul de Proiecte Timi╚Öoara, s─â asigur─âm finan╚Ťarea nerambursabil─â de la bugetul local a programului cultural ÔÇ×Timi╚Öoara 2023ÔÇŁ. ├Än 2021, am lansat cinci apeluri de finan╚Ťare. Apelul 3, c─âruia i-am alocat 4.000.000 de lei, a fost dedicat  programului prioritar TM2023 RESTART, adic─â unui num─âr de 30 de programe ╚Öi proiecte cuprinse ├«n programul cultural ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ. Mecanismul de finan╚Ťare a fost constituit ├«n temeiul legisla╚Ťiei specifice finan╚Ť─ârii pentru cultur─â ╚Öi permite at├«t responsabilitatea aloc─ârii fondurilor publice, c├«t ╚Öi flexibilitatea procesului de evaluare ╚Öi selec╚Ťie, de care programul Capitalei are nevoie. Iar asta va continua ╚Öi ├«n 2022 ╚Öi 2023. Practic, noua formul─â de finan╚Ťare ajut─â la un transfer al responsabilit─â╚Ťii ╚Öi la o asumare mai mare a proiectelor de c─âtre operatorii culturali, fapt care aduce cu sine ╚Öi un ownership mai clar pe proiectele care compun titlul. Iar lucrul acesta, sper─âm, va contribui la consolidarea capacit─â╚Ťii operatorilor culturali de a accesa finan╚Ť─âri, indiferent de institu╚Ťia la care aplic─â.

Schimb─ârile acestea din sfera mecanismelor de finan╚Ťare au fost acompaniate ╚Öi de constituirea echipei curatoriale, ├«n luna noiembrie a anului trecut. O echip─â format─â din ╚Öapte speciali╚Öti independen╚Ťi, apolitici, cu parcursuri profesionale consistente, atra╚Öi ├«n proiect ├«n urma unei competi╚Ťii interna╚Ťionale publice, ai c─ârei evaluatori au fost de asemenea speciali╚Öti independen╚Ťi, nume importante ale scenei culturale autohtone. Cei ╚Öapte curatori ╚Öi exper╚Ťi vor fi responsabili, din partea Prim─âriei Municipiului Timi╚Öoara, de coeren╚Ťa artistic─â ╚Öi coordonarea strategic─â a programului cultural ÔÇ×Timi╚Öoara 2023 ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ.

├Än ce m─âsur─â au fost definite atribu╚Ťiile institu╚Ťiilor implicate ├«n organizarea programului pentru Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii ├«n 2023?

De la bun ├«nceput, dosarul de candidatur─â a fost construit pe logica implement─ârii ├«n re╚Ťea, adic─â prin intermediul partenerilor principali ai programelor, iar ace╚Ötia, la r├«ndul lor, prin intermediul re╚Ťelelor la nivel de programe ╚Öi proiecte. ├Än consecin╚Ť─â, formula ideal─â este aceea ca atribu╚Ťiile privind organizarea programului s─â r─âm├«n─â la nivelul sectorului cultural ╚Öi creativ local, na╚Ťional ╚Öi european.

Ceea ce trebuie clarificat s├«nt rolurile ╚Öi responsabilit─â╚Ťile principalelor autorit─â╚Ťi publice responsabile de proiect, care au ca principal─â responsabilitate asigurarea finan╚Ť─ârii, iar corelat cu asta actualizarea/├«mbun─ât─â╚Ťirea cadrului legislativ existent, astfel ├«nc├«t s─â poat─â r─âspunde nevoilor de implementare ale unui program cultural de asemenea anvergur─â ╚Öi complexitate. Un exemplu stringent ar putea fi reglarea cadrului legislativ care s─â fac─â posibil─â finan╚Ťarea multianual─â.

Exist─â un consens ├«n leg─âtur─â cu finan╚Ťarea oferit─â de Ministerul Culturii pentru programul Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii?

Municipalitatea este ├«n contact, ├«nc─â de anul trecut, cu echipa Ministerului Culturii ╚Öi a Consiliului Jude╚Ťean Timi╚Ö pentru clarificarea acestor detalii care, ╚Öi acestea, s├«nt parte a Ordonan┼úei de urgen┼ú─â nr. 42/2019. Exist─â o serie de propuneri de noi amendamente, absolut necesare pentru buna preg─âtire ╚Öi implementare a programului cultural din 2023, pe care le analiz─âm ├«mpreun─â. Pentru c─â soarta Ordonan╚Ťei a fost acompaniat─â de o serie de am├«n─âri, pe fundalul crizei politice din toamna anului trecut, discu╚Ťiile au fost reluate intens la ├«nceputul acestui an, ├«n contextul numirii noului ministru al Culturii ╚Öi, desigur, al noului buget. Dialogul din ultimele s─âpt─âm├«ni ╚Öi deschiderea echipei ministerului ├«nspre colaborare pentru actualizarea cadrului legislativ ne dau ├«ncredere c─â lucrurile se vor a╚Öeza c├«t de cur├«nd.

Care sînt așteptările timișorenilor legate de programul cultural?

A╚Ötept─ârile publicului timi╚Öorean consumator de cultur─â s├«nt oarecum vagi, generale ╚Öi chiar diferite de ceea ce ├«╚Öi propune un titlu de Capital─â European─â a Culturii, pentru c─â nu prea au existat discu╚Ťii ╚Öi dezbateri despre ce ├«╚Öi propusese dosarul de candidatur─â.

Dac─â vorbim despre a╚Ötept─ârile operatorilor culturali timi╚Öoreni, cred c─â ace╚Ötia a╚Öteapt─â transparen╚Ť─â, un partener institu╚Ťional cu care s─â comunice ├«n mod coerent, previzibilitate ├«n ceea ce prive╚Öte finan╚Ť─ârile, flexibilitate ├«n implementare, mai ales pe acest fundal global care presupune adesea exerci╚Ťii de reconciliere a ├«nt├«lnirii dintre online ╚Öi offline.

Tocmai de aceea, unul dintre obiectivele majore, care acompaniaz─â orice ac╚Ťiune a Centrului de Proiecte Timi╚Öoara, este legat de deschidere, transparen╚Ť─â, ├«n speran╚Ťa rec├«╚Ötig─ârii ├«ncrederii sectorului cultural ├«n proiect, actorul-cheie al realiz─ârii programului cultural. Sper─âm ca aceast─â deschidere ╚Öi restart-ul proiectului cu ajutorul echipei curatoriale s─â ├«i reapropie pe timi╚Öoreni de proiect.

Care sînt principalele provocări acum, cu un an înaintea debutului programului?

Putem vorbi despre un spectru larg de provoc─âri specifice programului, dar ╚Öi de provoc─âri specifice timpurilor pe care le parcurgem, precum ar fi aceast─â incertitudine ├«n plan sanitar, care pare s─â se eternizeze. 

├Än lista provoc─ârilor specifice, una dintre cele mai importante este, ├«n mod evident, timpul extrem de scurt r─âmas p├«n─â ├«n 2023. Apoi, a╚Ö a╚Öeza ├«n lista provoc─ârilor importante ╚Öi urgen╚Ťa unor ini╚Ťiative ╚Öi modific─âri legislative absolut necesare: crearea cadrului legal pentru dezvoltarea de programe multianuale, asumarea unor mecanisme care s─â permit─â o implementare mai flexibil─â ╚Ö.a. Desigur, exist─â o serie de provoc─âri care vin dinspre zona de con╚Ťinut: consolidarea ╚Öi extinderea programului cultural. ├Än acest moment, echipa noastr─â de curatori ╚Öi exper╚Ťi a definitivat revizuirea programelor ╚Öi proiectele culturale cuprinse ├«n dosarul de candidatur─â ÔÇô o analiz─â riguroas─â a st─ârii de fapt la ├«nceputul mandatului, definitivat─â la finalul anului trecut, pe care am ├«mp─ârt─â╚Öit-o ╚Öi cu reprezentan╚Ťii Consiliului Jude╚Ťean Timi╚Ö ╚Öi ai Ministerului Culturii, ca document de lucru. Sper─âm c─â reunirea noastr─â ├«n jurul acestei radiografii minu╚Ťioase s─â ne ajute ca, ├«mpreun─â, s─â g─âsim cele mai bune metode ╚Öi strategii de a duce acest proiect la final cu succes.

interviu realizat de Matei MARTIN

Credit foto Alexandra Rigler: Alexandru Iliescu

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.