ÔÇ×Timi╚Öoara, Timi╚Öoara, hei...ÔÇŁ

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Azi, ├«n momentul ├«n care public─âm acest Dosar, Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii ar fi trebuit s─â fie la bilan╚Ť. Decizia de acordare a titlului a fost adoptat─â ├«n 2016. Timi╚Öoara a avut deci cinci ani la dispozi╚Ťie, p├«n─â ├«n 2021, s─â preg─âteasc─â ╚Öi s─â implementeze programul cultural. ├Äntre timp au venit pandemia ╚Öi regulile sanitare. ╚śi exercitarea titlului a fost am├«nat─â pentru anul 2023. S├«ntem, deci, ├«ntr-un moment de ciudat─â tranzi╚Ťie: dup─â ce programul ar fi trebuit s─â se ├«ncheie deja, conform planific─ârii ini╚Ťiale, dar cu un an ├«nainte de debutul efectiv al Capitalei... Cum merg preg─âtirile? Ce s-a construit? Ce mai r─âm├«ne de f─âcut?

14 ora╚Öe s-au ├«nscris ini╚Ťial ├«n competi╚Ťia pentru titlul de Capital─â European─â a Culturii. Dintre acestea, patru au fost re╚Ťinute ├«n final─â. Dosarul de candidatur─â al Timi╚Öoarei s-a bazat pe profilul multicultural al ora╚Öului, pe scena cultural─â local─â efervescent─â, cu institu╚Ťii publice solide, dar ╚Öi cu o sumedenie de ini╚Ťiative private care ╚Öi-au construit ├«n timp o bun─â reputa╚Ťie, gener├«nd a╚Ötept─âri din partea publicului, pe o societate civil─â activ─â, pe o comunitate academic─â implicat─â ├«n via╚Ťa cet─â╚Ťii. ╚śi pe un consens general ├«n jurul ideii c─â fruntea-i ├«n Banat ╚Öi c─â Timi╚Öoara are ce ar─âta. Simona Neumann a coordonat dosarul de candidatur─â ╚Öi tot ea a preluat ╚Öi direc╚Ťia Asocia╚Ťiei Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii, menit─â s─â dezvolte ╚Öi s─â implementeze programul. Nu a ob╚Ťinut dec├«t par╚Ťial sprijinul autorit─â╚Ťilor locale, iar sus╚Ťinerea financiar─â a venit cu ├«nt├«rziere ╚Öi a fost insuficient─â pentru a pune ├«n mi╚Öcare programul la care se angajase. Ministerul Culturii nu a reu╚Öit s─â asigure, nici el, un sprijin la nivelul cuvenit: schimb─ârile frecvente de la v├«rful institu╚Ťiei (╚Öase mini╚Ötri), instabilitatea politic─â, dar ╚Öi legisla╚Ťia inadecvat─â au ├«ngreunat interven╚Ťia statului. ├Än plus, pe fondul unor ne├«n╚Ťelegeri locale pe care nu le-a gestionat la timp, Neumann a pierdut ╚Öi ├«ncrederea comunit─â╚Ťii culturale pe care o reprezenta.    

Cu un an ├«nainte de lansare, Capitala e ├«ntr-un punct mort: baza legislativ─â pentru finan╚Ťarea programului ├«nc─â nu a fost adoptat─â, partajarea responsabilit─â╚Ťilor ├«ntre institu╚Ťii e neclar─â, programul cultural ├«nc─â nu e stabilit.

├Änfiin╚Ťarea unei noi institu╚Ťii, Centrul de Proiecte, aflat─â ├«n subordinea Prim─âriei, a permis lansarea unor sesiuni de finan╚Ťare pentru proiectele culturale locale. Iar desemnarea unei echipe curatoriale formate din exper╚Ťi independen╚Ťi ofer─â m─âcar o lic─ârire de speran╚Ť─â c─â lucrurile ├«ncep s─â se mi╚Öte. Dar mai e mult p├«n─â c├«nd autorit─â╚Ťile vor putea repune pe ╚Öine ma╚Öin─âria deraiat─â a Capitalei. Iar energia ini╚Ťial─â s-a risipit.

Oricum, pariul Capitalelor Europene ale Culturii nu e programul reu╚Öit pe care un ora╚Ö ├«l poate genera pe baza unui efort conjunctural. Miza e mult mai mare: construirea unor mecanisme de finan╚Ťare, edificarea unor modele de cooperare public-privat ╚Öi mai ales ├«ncurajarea unui model societal ├«n care cultura s─â fie ├«n╚Ťeleas─â ca o resurs─â de dezvoltare, ca un factor de progres, ca un element de bun─âstare pentru cet─â╚Ťeni. ╚śi asta, nu doar ├«n anul ├«n care se desf─â╚Öoar─â programul Capitalei, ci pe termen lung. P├«n─â acum, doar o parte din societatea civil─â timi╚Öorean─â pare s─â fi ├«n╚Ťeles aceast─â miz─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.