Încrederea pierdută în celălalt

Andreea IAGER-TAKO
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Încrederea pierdută în celălalt jpeg

Trebuie s─â m─ârturisesc: legat de Timi╚Öoara, voi fi mereu subiectiv─â ╚Öi cu mult─â speran╚Ť─â. E locul ├«n care m-am n─âscut, m-am format, din care am plecat, dar ├«n care m-am ├«ntors mereu ╚Öi unde am sim╚Ťit c─â ├«mi g─âsesc relevan╚Ťa ╚Öi scopul. Am crescut cu un StudentFest care vibra ├«n tot ora╚Öul, cu diversitatea dat─â de TMBase, Underground Festival, Festivalul Saltimbancilor, T4T Festival, concerte live de jazz sub Pod 16 sau de punk la Inca ╚Öi multe altele. ╚śi nu o spun cu nostalgie, ci cu mare admira╚Ťie pentru to╚Ťi aceia care au creat acest gen de con╚Ťinut considerat de ni╚Ö─â, care pe segmentul lor ofereau experien╚Ťe complexe, a╚Öa cum ai fi putut tr─âi ├«n orice mare ora╚Ö din lume. Admira╚Ťie pentru un spirit care nu a fugit dup─â gloria maselor, ci dup─â calitatea particular─â ╚Öi individual─â. Pentru mine a fost barometrul unei comunit─â╚Ťi diverse care func╚Ťiona ╚Öi se aprecia real pentru aceast─â diversitate. A fost locul unde am putut visa la PLAI (www.plai.ro) ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, al╚Ťi oameni pasiona╚Ťi visau la Simultan Festival care a ├«nceput ├«n acela╚Öi an. Mai apoi am putut pune bazele JazzTM, am deschis AMBASADA ╚Öi, mai recent, FABER, building.a.community. Acum abord─âm zone total noi pentru sfera cultural─â, legate de locuire incluziv─â ╚Öi comunit─â╚Ťi dezvoltate ├«n jurul spa╚Ťiului locuit. Timi╚Öoara este locul care poate g─âzdui ├«n egal─â m─âsur─â o bienal─â de arhitectur─â (BETA) ╚Öi o bienal─â de art─â contemporan─â (ArtEncounters), dar ╚Öi festival de film ÔÇ×de buzunarÔÇŁ (Ceau, Cinema!) sau o competi╚Ťie sportiv─â comunitar─â care inspir─â solidaritate ╚Öi implicare (Timotion). Iar acestea s├«nt doar o parte dintre ele.

Toate aceste proiecte s-au dezvoltat ├«n timp, de c─âtre o comunitate de oameni dedica╚Ťi ni╚Öelor lor, ├«nc─âp─â╚Ť├«na╚Ťi s─â le ╚Ťin─â ├«n via╚Ť─â ╚Öi dezvolt├«ndu-se ca antreprenori culturali pentru a supravie╚Ťui. Toate au trecut testul timpului de╚Öi pentru nici una dintre ele nici o edi╚Ťie nu este o certitudine ╚Öi fiecare an pare un examen de trecut ╚Öi retrecut cu noi provoc─âri. Dincolo de clasicele zicale care ne descriu ca b─ân─â╚Ťeni, avem un spirit autocritic ╚Öi o ambi╚Ťie de a ne dori mereu mai mult ╚Öi mai bine, mai ales ├«n compara╚Ťie cu ceilal╚Ťi. ╚śtacheta e mereu sus. ├Än egal─â m─âsur─â, un public c├«╚Ötigat ├«n Timi╚Öoara devine cel mai fidel public. Chiar dac─â nu va umple stadioane ╚Öi nu va fi impresionat de ac╚Ťiuni de mas─â, publicul activ din Timi╚Öoara este unul care va veni mereu, va asculta, va participa, se va implica real. E un public care apreciaz─â ╚Öi asimileaz─â ├«n profunzime ╚Öi care nu va r─âm├«ne superficial. Dar da, nu este publicul majoritar poten╚Ťial din ora╚Ö ╚Öi, cum spuneam, nu va umple stadioane...

├Än acest context, ini╚Ťiativa Teatrului Na╚Ťional Timi╚Öoara de a trezi ora╚Öul ╚Öi a candida la titlul de Capital─â Cultural─â European─â a fost un moment ├«n care, ├«n egal─â m─âsur─â, independen╚Ťi ca  noi, institu╚Ťii de cultur─â ╚Öi parte din acest public implicat ╚Öi-au asumat c─â vor lucra ├«mpreun─â. Am contribuit voluntar ├«n fiecare etap─â a procesului ╚Öi am fost recunosc─âtori s─â lucr─âm cu to╚Ťii, cot la cot.

Pentru mine acest gest simbolic, dincolo de rezultatul competi╚Ťiei, a fost extrem de valoros. ├Änsemna ├«ncredere ├«n cel─âlalt, speran╚Ť─â c─â ├«mpreun─â putem face mai mult ╚Öi dorin╚Ť─â de a l─ârgi aceste experien╚Ťe ╚Öi tipuri de public. Procesul de scriere a bidbook-ului (dosarul de candidatur─â), ├«n special ├«n ultimul an ├«nainte de depunere, a fost cea mai valoroas─â parte din proces. Coordonat ╚Öi finalizat exemplar de echipa de atunci a Asocia╚Ťiei, a fost cu adev─ârat un produs colaborativ, o munc─â a unei comunit─â╚Ťi l─ârgite (inclusiv cu implicare na╚Ťional─â ╚Öi interna╚Ťional─â) ╚Öi o propunere de dezvoltare comunitar─â coerent─â, cu scopul de dezvolta ╚Öi cre╚Öte capacitatea sectorului cultural, de a schimba abordarea tradi╚Ťional─â, local─â, spre una de colaborare, dar cel mai important ÔÇô confirmarea rolului esen╚Ťial pe care sectorul cultural ├«l joac─â ├«ntr-o comunitate func╚Ťional─â ╚Öi s─ân─âtoas─â. Sectorul cultural, dincolo de produc╚Ťia artistic─â, este de fapt baza societ─â╚Ťii; realiz─âm acest lucru ├«n contexte de crize sociale, fake news, mai nou ÔÇô crize sanitare sau politice. ├Än rest, este comod s─â rezum─âm efectele sectorului cultural la strict actul artistic, f─âr─â s─â vedem contextul ├«n care se na╚Öte, este produs ╚Öi felul ├«n care este primit ╚Öi are impact asupra unui public. Este comod s─â ├«l l─âs─âm ├«n umbr─â atunci c├«nd s├«nt alte probleme ├«n titlurile ╚Ötirilor ╚Öi s─â ├«l scoatem ├«n fa╚Ť─â atunci c├«nd e lini╚Öte ╚Öi ne putem m├«ndri cu partea str─âlucitoare a procesului. De fapt, ├«ntreg programul Capital─â Cultural─â European─â a fost creat con╚Ötient, baz├«ndu-se pe acest context larg, ├«n care cultura este puterea social─â a schimb─ârii, este o for╚Ť─â economic─â pus─â ├«ntr-un context favorabil ╚Öi care mobilizeaz─â mase de oameni dincolo de grani╚Ťe de orice fel. ╚śi totu╚Öi, cum se face c─â abaterea de la acest scop este din ce ├«n ce mai frecvent─â? Cum se face c─â dup─â at├«tea experien╚Ťe diferite, ├«n ora╚Öe ╚Öi ╚Ť─âri europene, Comisia European─â nu a surprins ni╚Öte modele care se repet─â? Ceea ce s-a ├«nt├«mplat la Timi╚Öoara nu este deloc unic ╚Öi, din p─âcate, nu este excep╚Ťia, ci mai degrab─â norma. Cum se poate ca, dup─â at├«tea Capitale Europene ale Culturii, s─â nu existe deja o cerin╚Ť─â minim─â ca statele care candideaz─â s─â aib─â deja un cadru legal preg─âtit pentru finan╚Ťarea acestui program care este mult prea ambi╚Ťios ╚Öi nou pentru o administra╚Ťie local─â, indiferent unde este ea? Cum de nu exist─â ni╚Öte module de preg─âtire deja opera╚Ťionalizate pentru structurile de administra╚Ťie local─â ╚Öi regional─â care s─â explice mecanismele ╚Öi etapele de implementare din perioada de preg─âtire a anului de Capital─â? Cum se face c─â tocmai comunitatea creativ─â local─â, care este motorul principal al acestor proiecte, este cea care ajunge s─â fie dat─â la o parte ╚Öi l─âsat─â ├«n umbr─â, iar ├«n centrul scenei r─âm├«n tensiunile politice ╚Öi clasicele lupte de putere (care, din nou, nu se ├«nt├«mpl─â doar la noi)? Ca independent, parte din proces, nu simt c─â ceea ce a aflat Rom├ónia despre Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â Cultural─â European─â reprezint─â esen╚Ťa ╚Öi realitatea acestui efort enorm depus de sute de oameni ├«nc─â din 2012.

Fiind membru activ ├«n re╚Ťeaua TransEuropeHalles ÔÇô a c─ârei ├«nt├«lnire anual─â am organizat-o ├«n Ambasada ├«n 2019 ÔÇô, am ini╚Ťiat o ├«nt├«lnire a centrelor culturale din ora╚Öe europene care au trecut sau urmeaz─â s─â treac─â prin acest proces al Capitalelor Culturale Europene. Am ├«n╚Ťeles atunci c─â aceast─â perioad─â ├«ndelungat─â (de competi╚Ťie na╚Ťional─â ╚Öi apoi de implementare ╚Öi preg─âtire a anului Capitalei) creeaz─â ╚Öi las─â loc unui rollercoaster de emo╚Ťii, conflicte ╚Öi tensiuni care, ├«n cazul perioadelor scurte (a╚Öa cum a fost cazul Sibiului, cu un singur an de preg─âtire), nu au timp s─â se dezvolte, iar obiectivul final nu se pierde din focus. ├Än egal─â m─âsur─â, lista problemelor sistemice e lung─â, iar ╚Öansele ca echipele locale, indiferent de componen╚Ťa lor, s─â fie echipate cu toate abilit─â╚Ťile necesare s─â le navigheze, s─â lucreze armonios cu administra╚Ťia local─â ╚Öi na╚Ťional─â, s─â bifeze lista lung─â de obiective ╚Öi, ├«n plus, s─â lase o comunitate func╚Ťional─â mai bun─â (singurul obiectiv demn de luat ├«n seam─â, din punctul meu de vedere) pare o misiune imposibil─â... Pandemia a p─ârut c─â ne-a oferit un r─âgaz s─â recuper─âm o perioad─â pe care am irosit-o, sim╚Ťind c─â avem toate atuurile (├«nc─â le avem ÔÇô p─ârerea mea) ╚Öi nu trebuie s─â lucr─âm la intensitate maxim─â, sper├«nd c─â, ├«n paralel, problemele sistemice legislative se vor regla. Am pierdut nu doar timp, dar ╚Öi entuziasm ╚Öi av├«ntul comunitar dup─â care t├«njeam ca independen╚Ťi de at├«╚Ťia ani. S├«nt st─âri pe care nu le putem recupera. S├«nt contexte pe care, din pozi╚Ťia de independen╚Ťi, sim╚Ťim c─â nu le vom putea recrea, cel pu╚Ťin nu pentru comunit─â╚Ťile noastre. Marea pierdere nu st─â ├«n bugete inexistente, ├«n evenimente care ar fi putut avea loc ╚Öi nici m─âcar ├«n oportunit─â╚Ťi irosite, ci marea pierdere este cea a ├«ncrederii pierdute ├«n cel─âlalt, ├«ncrederea c─â ├«mpreun─â reu╚Öim ÔÇ×imposibilulÔÇť, ├«ntr-un context ├«n care, cum spuneam, avem o gr─âmad─â de oameni valoro╚Öi, cu to╚Ťii cu bune inten╚Ťii, avem atuurile necesare unei Capitale de succes ╚Öi totu╚Öi nu a╚Öa cum am visat-o ├«mpreun─â.

Andreea Iager-Tako este co-fondatoare a festivalului PLAI și manager al centrului cultural Ambasada.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.