Încrederea pierdută în celălalt

Andreea IAGER-TAKO
Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Încrederea pierdută în celălalt jpeg

Trebuie s─â m─ârturisesc: legat de Timi╚Öoara, voi fi mereu subiectiv─â ╚Öi cu mult─â speran╚Ť─â. E locul ├«n care m-am n─âscut, m-am format, din care am plecat, dar ├«n care m-am ├«ntors mereu ╚Öi unde am sim╚Ťit c─â ├«mi g─âsesc relevan╚Ťa ╚Öi scopul. Am crescut cu un StudentFest care vibra ├«n tot ora╚Öul, cu diversitatea dat─â de TMBase, Underground Festival, Festivalul Saltimbancilor, T4T Festival, concerte live de jazz sub Pod 16 sau de punk la Inca ╚Öi multe altele. ╚śi nu o spun cu nostalgie, ci cu mare admira╚Ťie pentru to╚Ťi aceia care au creat acest gen de con╚Ťinut considerat de ni╚Ö─â, care pe segmentul lor ofereau experien╚Ťe complexe, a╚Öa cum ai fi putut tr─âi ├«n orice mare ora╚Ö din lume. Admira╚Ťie pentru un spirit care nu a fugit dup─â gloria maselor, ci dup─â calitatea particular─â ╚Öi individual─â. Pentru mine a fost barometrul unei comunit─â╚Ťi diverse care func╚Ťiona ╚Öi se aprecia real pentru aceast─â diversitate. A fost locul unde am putut visa la PLAI (www.plai.ro) ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, al╚Ťi oameni pasiona╚Ťi visau la Simultan Festival care a ├«nceput ├«n acela╚Öi an. Mai apoi am putut pune bazele JazzTM, am deschis AMBASADA ╚Öi, mai recent, FABER, building.a.community. Acum abord─âm zone total noi pentru sfera cultural─â, legate de locuire incluziv─â ╚Öi comunit─â╚Ťi dezvoltate ├«n jurul spa╚Ťiului locuit. Timi╚Öoara este locul care poate g─âzdui ├«n egal─â m─âsur─â o bienal─â de arhitectur─â (BETA) ╚Öi o bienal─â de art─â contemporan─â (ArtEncounters), dar ╚Öi festival de film ÔÇ×de buzunarÔÇŁ (Ceau, Cinema!) sau o competi╚Ťie sportiv─â comunitar─â care inspir─â solidaritate ╚Öi implicare (Timotion). Iar acestea s├«nt doar o parte dintre ele.

Toate aceste proiecte s-au dezvoltat ├«n timp, de c─âtre o comunitate de oameni dedica╚Ťi ni╚Öelor lor, ├«nc─âp─â╚Ť├«na╚Ťi s─â le ╚Ťin─â ├«n via╚Ť─â ╚Öi dezvolt├«ndu-se ca antreprenori culturali pentru a supravie╚Ťui. Toate au trecut testul timpului de╚Öi pentru nici una dintre ele nici o edi╚Ťie nu este o certitudine ╚Öi fiecare an pare un examen de trecut ╚Öi retrecut cu noi provoc─âri. Dincolo de clasicele zicale care ne descriu ca b─ân─â╚Ťeni, avem un spirit autocritic ╚Öi o ambi╚Ťie de a ne dori mereu mai mult ╚Öi mai bine, mai ales ├«n compara╚Ťie cu ceilal╚Ťi. ╚śtacheta e mereu sus. ├Än egal─â m─âsur─â, un public c├«╚Ötigat ├«n Timi╚Öoara devine cel mai fidel public. Chiar dac─â nu va umple stadioane ╚Öi nu va fi impresionat de ac╚Ťiuni de mas─â, publicul activ din Timi╚Öoara este unul care va veni mereu, va asculta, va participa, se va implica real. E un public care apreciaz─â ╚Öi asimileaz─â ├«n profunzime ╚Öi care nu va r─âm├«ne superficial. Dar da, nu este publicul majoritar poten╚Ťial din ora╚Ö ╚Öi, cum spuneam, nu va umple stadioane...

├Än acest context, ini╚Ťiativa Teatrului Na╚Ťional Timi╚Öoara de a trezi ora╚Öul ╚Öi a candida la titlul de Capital─â Cultural─â European─â a fost un moment ├«n care, ├«n egal─â m─âsur─â, independen╚Ťi ca  noi, institu╚Ťii de cultur─â ╚Öi parte din acest public implicat ╚Öi-au asumat c─â vor lucra ├«mpreun─â. Am contribuit voluntar ├«n fiecare etap─â a procesului ╚Öi am fost recunosc─âtori s─â lucr─âm cu to╚Ťii, cot la cot.

Pentru mine acest gest simbolic, dincolo de rezultatul competi╚Ťiei, a fost extrem de valoros. ├Änsemna ├«ncredere ├«n cel─âlalt, speran╚Ť─â c─â ├«mpreun─â putem face mai mult ╚Öi dorin╚Ť─â de a l─ârgi aceste experien╚Ťe ╚Öi tipuri de public. Procesul de scriere a bidbook-ului (dosarul de candidatur─â), ├«n special ├«n ultimul an ├«nainte de depunere, a fost cea mai valoroas─â parte din proces. Coordonat ╚Öi finalizat exemplar de echipa de atunci a Asocia╚Ťiei, a fost cu adev─ârat un produs colaborativ, o munc─â a unei comunit─â╚Ťi l─ârgite (inclusiv cu implicare na╚Ťional─â ╚Öi interna╚Ťional─â) ╚Öi o propunere de dezvoltare comunitar─â coerent─â, cu scopul de dezvolta ╚Öi cre╚Öte capacitatea sectorului cultural, de a schimba abordarea tradi╚Ťional─â, local─â, spre una de colaborare, dar cel mai important ÔÇô confirmarea rolului esen╚Ťial pe care sectorul cultural ├«l joac─â ├«ntr-o comunitate func╚Ťional─â ╚Öi s─ân─âtoas─â. Sectorul cultural, dincolo de produc╚Ťia artistic─â, este de fapt baza societ─â╚Ťii; realiz─âm acest lucru ├«n contexte de crize sociale, fake news, mai nou ÔÇô crize sanitare sau politice. ├Än rest, este comod s─â rezum─âm efectele sectorului cultural la strict actul artistic, f─âr─â s─â vedem contextul ├«n care se na╚Öte, este produs ╚Öi felul ├«n care este primit ╚Öi are impact asupra unui public. Este comod s─â ├«l l─âs─âm ├«n umbr─â atunci c├«nd s├«nt alte probleme ├«n titlurile ╚Ötirilor ╚Öi s─â ├«l scoatem ├«n fa╚Ť─â atunci c├«nd e lini╚Öte ╚Öi ne putem m├«ndri cu partea str─âlucitoare a procesului. De fapt, ├«ntreg programul Capital─â Cultural─â European─â a fost creat con╚Ötient, baz├«ndu-se pe acest context larg, ├«n care cultura este puterea social─â a schimb─ârii, este o for╚Ť─â economic─â pus─â ├«ntr-un context favorabil ╚Öi care mobilizeaz─â mase de oameni dincolo de grani╚Ťe de orice fel. ╚śi totu╚Öi, cum se face c─â abaterea de la acest scop este din ce ├«n ce mai frecvent─â? Cum se face c─â dup─â at├«tea experien╚Ťe diferite, ├«n ora╚Öe ╚Öi ╚Ť─âri europene, Comisia European─â nu a surprins ni╚Öte modele care se repet─â? Ceea ce s-a ├«nt├«mplat la Timi╚Öoara nu este deloc unic ╚Öi, din p─âcate, nu este excep╚Ťia, ci mai degrab─â norma. Cum se poate ca, dup─â at├«tea Capitale Europene ale Culturii, s─â nu existe deja o cerin╚Ť─â minim─â ca statele care candideaz─â s─â aib─â deja un cadru legal preg─âtit pentru finan╚Ťarea acestui program care este mult prea ambi╚Ťios ╚Öi nou pentru o administra╚Ťie local─â, indiferent unde este ea? Cum de nu exist─â ni╚Öte module de preg─âtire deja opera╚Ťionalizate pentru structurile de administra╚Ťie local─â ╚Öi regional─â care s─â explice mecanismele ╚Öi etapele de implementare din perioada de preg─âtire a anului de Capital─â? Cum se face c─â tocmai comunitatea creativ─â local─â, care este motorul principal al acestor proiecte, este cea care ajunge s─â fie dat─â la o parte ╚Öi l─âsat─â ├«n umbr─â, iar ├«n centrul scenei r─âm├«n tensiunile politice ╚Öi clasicele lupte de putere (care, din nou, nu se ├«nt├«mpl─â doar la noi)? Ca independent, parte din proces, nu simt c─â ceea ce a aflat Rom├ónia despre Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â Cultural─â European─â reprezint─â esen╚Ťa ╚Öi realitatea acestui efort enorm depus de sute de oameni ├«nc─â din 2012.

Fiind membru activ ├«n re╚Ťeaua TransEuropeHalles ÔÇô a c─ârei ├«nt├«lnire anual─â am organizat-o ├«n Ambasada ├«n 2019 ÔÇô, am ini╚Ťiat o ├«nt├«lnire a centrelor culturale din ora╚Öe europene care au trecut sau urmeaz─â s─â treac─â prin acest proces al Capitalelor Culturale Europene. Am ├«n╚Ťeles atunci c─â aceast─â perioad─â ├«ndelungat─â (de competi╚Ťie na╚Ťional─â ╚Öi apoi de implementare ╚Öi preg─âtire a anului Capitalei) creeaz─â ╚Öi las─â loc unui rollercoaster de emo╚Ťii, conflicte ╚Öi tensiuni care, ├«n cazul perioadelor scurte (a╚Öa cum a fost cazul Sibiului, cu un singur an de preg─âtire), nu au timp s─â se dezvolte, iar obiectivul final nu se pierde din focus. ├Än egal─â m─âsur─â, lista problemelor sistemice e lung─â, iar ╚Öansele ca echipele locale, indiferent de componen╚Ťa lor, s─â fie echipate cu toate abilit─â╚Ťile necesare s─â le navigheze, s─â lucreze armonios cu administra╚Ťia local─â ╚Öi na╚Ťional─â, s─â bifeze lista lung─â de obiective ╚Öi, ├«n plus, s─â lase o comunitate func╚Ťional─â mai bun─â (singurul obiectiv demn de luat ├«n seam─â, din punctul meu de vedere) pare o misiune imposibil─â... Pandemia a p─ârut c─â ne-a oferit un r─âgaz s─â recuper─âm o perioad─â pe care am irosit-o, sim╚Ťind c─â avem toate atuurile (├«nc─â le avem ÔÇô p─ârerea mea) ╚Öi nu trebuie s─â lucr─âm la intensitate maxim─â, sper├«nd c─â, ├«n paralel, problemele sistemice legislative se vor regla. Am pierdut nu doar timp, dar ╚Öi entuziasm ╚Öi av├«ntul comunitar dup─â care t├«njeam ca independen╚Ťi de at├«╚Ťia ani. S├«nt st─âri pe care nu le putem recupera. S├«nt contexte pe care, din pozi╚Ťia de independen╚Ťi, sim╚Ťim c─â nu le vom putea recrea, cel pu╚Ťin nu pentru comunit─â╚Ťile noastre. Marea pierdere nu st─â ├«n bugete inexistente, ├«n evenimente care ar fi putut avea loc ╚Öi nici m─âcar ├«n oportunit─â╚Ťi irosite, ci marea pierdere este cea a ├«ncrederii pierdute ├«n cel─âlalt, ├«ncrederea c─â ├«mpreun─â reu╚Öim ÔÇ×imposibilulÔÇť, ├«ntr-un context ├«n care, cum spuneam, avem o gr─âmad─â de oameni valoro╚Öi, cu to╚Ťii cu bune inten╚Ťii, avem atuurile necesare unei Capitale de succes ╚Öi totu╚Öi nu a╚Öa cum am visat-o ├«mpreun─â.

Andreea Iager-Tako este co-fondatoare a festivalului PLAI și manager al centrului cultural Ambasada.

Foto: wikimedia commons

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Mu┼čc─âtura de viper─â: ce nu ai voie s─â faci dac─â e┼čti mu┼čcat de acest ┼čarpe veninos
Mu┼čc─âtura de viper─â poate fi grav─â, ajung├óndu-se la deces ├«n lipsa interven┼úiei prompte. Speciali┼čtii explic─â ce trebuie f─âcut ┼či, mai ales, ce nu trebuie f─âcut ├«ntr-o astfel de situa┼úie. Sunt, de asemenea, m─âsuri de preven┼úie ┼či informa┼úii pe care orice amator de drume┼úii ar trebui s─â le cunoasc─â.
image
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia a fost obligat de judec─âtori s─â-i achite desp─âgubiri de 20.000 euro
Un b─ârbat care ┼či-a ├«n┼čelat so┼úia ┼či a l─âsat-o f─âr─â avere a fost obligat de instan┼ú─â s─â-i pl─âteasc─â daune morale ┼či compensatorii ├«n valoare total─â de 20.000 euro.
image
P─â┼úania nea┼čteptat─â a unei rom├ónce ├«n Grecia. ÔÇ×Asta cu seriozitatea ┼či amabilitatea grecilor e doar un mitÔÇŁ
O rom├ónc─â spera s─â petreac─â un concediu de vis ├«n Grecia, iar pentru asta ┼či-a rezervat din timp camere la un hotel de patru stele. Ajuns─â acolo, turista a avut o surpriz─â nepl─âcut─â.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.