Greac─â, latin─â, educa╚Ťie sexual─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 ÔÇô 5 ianuarie 2022
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg

Se dedică, prietenește, marelui clasicist care a fost Dan Slușanschi

De obicei, ne uit─âm str├«mb la ÔÇ×SodomaÔÇť occidental─â: de acolo ne vin toate relele. Ei, cei din Apus, ne-au n─âp─âdit cu lipsa lor de tradi┼úii, cu tot felul de tehnologii imorale, cu pofta lor de consum ┼či cu lipsa lor de evlavie. La noi p├«lp├«ie ├«nc─â flac─âra umanit─â┼úii adev─ârate. S├«ntem s─âraci ┼či cinsti┼úi. S─âraci ┼či cu frica lui Dumnezeu. S─âraci ┼či f─âr─â noroc. M─ârturisesc c─â mi se ├«nt├«mpl─â ┼či mie, uneori, s─â m─â ├«ntorc din Vest oarecum sastisit. Nu e nici acolo paradisul pe p─âm├«nt. ┼×i totu┼či, dracul occidental nu e chiar at├«t de negru. S├«nt ├«ngeri ┼či spre apus. Din p─âcate, de ei nu ne l─âs─âm n─âp─âdi┼úi. S─â lu─âm un exemplu. De mult─â vreme, ├«n Rom├ónia (dar nu numai ├«n Rom├ónia), studiile clasice s├«nt ├«n suferin┼ú─â. Greaca a disp─ârut de mult din programele ┼čcolare (tat─âl meu ├«nc─â avea ore de greac─â ├«n liceu), de┼či amplasamentul nostru geografic, istoria noastr─â ┼či religia noastr─â ar fi trebuit s─â-i acorde o aten┼úie special─â. Latina a pierdut de asemenea teren, ├«n ciuda orgoliilor noastre de mo┼čtenitori ai Romei, r─ât─âci┼úi ├«ntr-o mare slav─â. Nimeni nu mai are timp ┼či ├«nclina┼úie pentru ├«nv─â┼úarea ÔÇ×limbilor moarteÔÇŁ, resim┼úite ca str─âine de duhul modernit─â┼úii ┼či al progresului. Ei bine, ├«ntr-o ┼úar─â hiper-civilizat─â cum e Germania, o ┼úar─â ├«n care nici limba, nici tradi┼úiile locale nu trimit la Bizan┼ú sau la latinitate, asist─âm, dintr-odat─â, la un reviriment al apetitului pentru greac─â ┼či latin─â. ├Än vara trecut─â, un articol din Frankfurter Allgemeine Zeitung (nr. 149 din 28/29 iunie 2009) semnala un fenomen nou ├«n universul gimnazial al ┼ú─ârii. ├Än vreme ce ├«n anul ┼čcolar 1999/2000 un elev din patru opta pentru studiul limbii latine, acum aceea┼či op┼úiune apare la un elev din trei. Interesul pentru greac─â a crescut ┼či el ├«n ultimii opt ani. Analiza acestui ÔÇ×trendÔÇŁ a provocat comentarii ┼či concluzii spectaculoase. Profesorii ┼či elevii vorbesc despre virtu┼úile redescoperite ale studiilor clasice cu un entuziasm de care ar fi grozav s─â ne l─âs─âm contamina┼úi. ÔÇ×Greaca ┼či latina s├«nt, prin superioara lor complexitate, un bun antrenament pentru g├«ndirea diferen┼úiat─â ┼či pentru capacitatea de judecat─â.ÔÇŁ ÔÇ×Cele dou─â limbi stimuleaz─â independen┼úa de spirit ┼či gustul libert─â┼úii.ÔÇŁ ÔÇ×Limba latin─â intensific─â puterea de concentrare ┼či stabilitatea mental─âÔÇŁ ┼či ÔÇ×consolideaz─â g├«ndirea analitic─âÔÇŁ. Un t├«n─âr studios declar─â c─â a ├«nv─â┼úa grece┼čte ÔÇ×este modalitatea optim─â de a reflecta asupra Fiin┼úei, asupra istoriei ┼či asupra comportamentului umanÔÇŁ. ÔÇ×Greaca e o limb─â minunat─â, imaginativ─â, plin─â de culoareÔÇŁ ÔÇô spune un altul. A o cunoa┼čte e ÔÇ×a respira un pic de eternitateÔÇŁ. O solid─â forma┼úie clasic─â se impune ca foarte util─â ┼či pentru naturile pragmatice. Ea constituie o excelent─â temelie de cultur─â general─â, un bun exerci┼úiu pentru propriile aptitudini intelectuale ┼či morale. ├Än plus, f─âr─â greac─â nu ai acces la meserii cum s├«nt teologia, arheologia, istoria veche, iar f─âr─â latin─â nu te po┼úi ilustra onorabil ├«n istoria artei, muzicologie, filologie, orientalistic─â. S-au g─âsit voci care s─â invoce beneficiile studiilor clasice ┼či pentru o mai subtil─â ├«n┼úelegere a europenit─â┼úii, dac─â nu chiar a globaliz─ârii, dac─â ne g├«ndim la ├«ntinderea colosal─â a vechilor imperii, care adunau laolalt─â, ├«n comunitatea idiomului dominant, teritorii ast─âzi disparate. ÔÇ×Mor┼úii tr─âiesc mai multÔÇŁ sun─â titlul articolului pe care l-am citat. Da, dar numai ├«n ┼ú─ârile ├«n care cei vii s├«nt vii cu adev─ârat. Adic─â treji. Adic─â aten┼úi la structurile de ad├«ncime ale identit─â┼úii lor, ┼či nu la fuduliile ei de parad─â.

Post Scriptum. Am publicat textul de mai sus ├«n 2009. ├Äntre timp, programa analitic─â a liceelor noastre se confrunt─â cu provoc─âri noi, pentru care greaca ╚Öi latina nu mai s├«nt ÔÇ×oferteÔÇŁ de actualitate. Am auzit vorbindu-se despre eliminarea sau reducerea drastic─â a orelor de desen ╚Öi muzic─â, de geografie ╚Öi cine ╚Ötie ce alte ÔÇ×auxiliareÔÇŁ. ├Än schimb, se contureaz─â tot mai ap─âsat imperativul introducerii unei materii noi, care va st├«rni, cu siguran╚Ť─â, interesul masiv al elevilor no╚Ötri: educa╚Ťia sexual─â. S─â fiu bine ├«n╚Ťeles: nu s├«nt genul pudibond, gr─âbit s─â pun─â surdina ÔÇ×decen╚ŤeiÔÇŁ peste subiecte ÔÇ×ru╚ÖinoaseÔÇŁ. Cred, sincer, c─â a organiza, din timp, o bun─â informare a tinerilor cu privire la alc─âtuirea lor biologic─â, la func╚Ťionalitatea, sensul ╚Öi regulile vie╚Ťii sexuale e o ini╚Ťiativ─â demn─â de luat ├«n seam─â. Dar cred, de asemenea ÔÇô ╚Öi m-am bucurat s─â aud opinii asem─ân─âtoare ╚Öi de la doi fo╚Öti mini╚Ötri ai ├Änv─â╚Ť─âm├«ntului (domnii Mircea Dumitru ╚Öi Mircea Miclea) ÔÇô, c─â exist─â materii (anatomie, biologie) care pot include, ├«n mod firesc, subiectul cu pricina, f─âr─â s─â fie nevoie de o disciplin─â distinct─â ad─âugat─â programei gimnaziale. Ca s─â nu mai spun c─â pledoaria pentru ÔÇ×educa╚Ťie sexual─âÔÇŁ are, adesea, un subton ideologic, ÔÇ×corect politicÔÇŁ, cu care nu pot fi de acord. Oricum, nu pot contempla f─âr─â melancolie vivacitatea dezbaterii despre noua ÔÇ×materieÔÇŁ de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, ├«n contrast cu acceptarea resemnat─â a elimin─ârii unor materii tradi╚Ťionale, constitutive pentru identitatea noastr─â istoric─â ╚Öi na╚Ťional─â, profund formative pentru structura intelectului nostru. ├Ämi vine s─â spun, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios: OK! Educa╚Ťie sexual─â. Dar m─âcar cu etimologii greco-latine ╚Öi cu lecturi din Platon ╚Öi Ovidiu, cu referin╚Ťe la Eros ╚Öi Psyche, la Afrodita, Narcis ╚Öi Cupidon...

(Ap─ârut ├«n Dilema veche, nr. 903, 29 iulie ÔÇô 4 august 2021)

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.