Poezia bun─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 926 din 6 ÔÇô 12 ianuarie 2022
Poezia bun─â jpeg

Poezia bun─â trebuie s─â fie deopotriv─â poezie ╚Öi bun─â. Trebuie s─â fie, adic─â, deopotriv─â o specie a poeziei ╚Öi una a bun─ât─â╚Ťii. Ca poezie, ea trebuie s─â fie limbaj intensificat; ca form─â a bun─ât─â╚Ťii, ea trebuie s─â fie suflet intensificat ÔÇô at├«t de intens, ├«nc├«t te schimb─â pentru totdeauna dup─â ce faci experien╚Ťa ei (a╚Öa cum bun─âtatea radical─â te las─â ├«ntotdeauna altfel dec├«t te-a g─âsit).

Bine├«n╚Ťeles, asta nu vrea s─â spun─â c─â poezia trebuie cu necesitate s─â vorbeasc─â despre bine, s─â fie o dirigint─â sau un moralist public seminariz├«nd pedagogic lumea cu exemple extrase exclusiv din registrul binelui roz bombon. Ba poate chiar dimpotriv─â: la fel ca scolastica, poezia poate c─â e mai eficient─â atunci c├«nd ├«╚Öi descrie ├«n registru negativ obiectul, atunci c├«nd spune ce nu este, c├«nd vorbe╚Öte despre bun─âtatea retras─â din lume ÔÇô cu avantajul decisiv c─â, spre deosebire de teologi, poe╚Ťilor li se cere s─â nu aspire spre general, ba chiar dimpotriv─â, s─â vorbeasc─â pe c├«t posibil despre individualul lor, despre stigmatele lor personale, despre ce ├«i vulnereaz─â.

Despre cum ceea ce ├«i intensific─â e, adesea, ╚Öi ceea ce ├«i distruge. Despre cum absen╚Ťa bun─ât─â╚Ťii e catastrofa major─â pe care o constat─â.

C├«nd Dante ├«l ├«ntreab─â uluit pe Vergiliu, cel ├«ntors din ├«mp─âr─â╚Ťia mor╚Ťilor printre cei vii: ÔÇ×Dar tu de ce te ├«ntorci la toat─â suferin╚Ťa asta?ÔÇŁ, poetul admite f─âr─â echivoc c─â lumea mor╚Ťilor e infinit preferabil─â lumii celor vii, la care e un scandal ╚Öi o neghiobie s─â revii dup─â ce ai reu╚Öit s─â te eliberezi de ea.  C├«nd Eminescu, practic un pu╚Öti ├«nc─â, noteaz─â: ÔÇ×Toate au trecut pe lume, numai r─âul a r─âmas", ├«n╚Ťelegi c─â post-adolescentul de 20 de ani e b─âtr├«n c├«t istoria pe care o rezum─â ├«n marele lui poem; ╚Öi c─â, din post-istoria lui, e ├«n m─âsur─â s─â constate c─â absen╚Ťa bun─ât─â╚Ťii e catastrofa major─â a istoriei. C├«nd Baudelaire se roag─â Seniorului din ceruri s─â ├«i dea for╚Ťa ╚Öi curajul s─â ├«╚Öi contemple inima ╚Öi corpul f─âr─â dezgust, ce admite ├«n antifraz─â poetul e c─â tocmai aceast─â substan╚Ť─â bun─â e absent─â din dezgust─âtoarea lui inim─â, din dezgust─âtorul lui corp. C├«nd Celan spune c─â, orice cuv├«nt am rosti, ├«i s├«ntem datori distrugerii, admite c─â poezia e ├«ntotdeauna documentarea unei distrugeri; c─â poezia e, a╚Öadar, deopotriv─â istoria distrugerii ╚Öi a celor distru╚Öi. C├«nd, ├«n fine, ca s─â nu lungesc prea mult lista asta a probelor poeziei ├«mpotriva istoriei (care e, ├«n fond, infinit─â ÔÇô fiindc─â poezia e, ├«n ├«ntregimea ei, tocmai o colec╚Ťie de probe ├«mpotriva istoriei), Louise Gl├╝ck spune: ÔÇ×Nu m─â asculta, inima mea a fost f─âcut─â ╚Ť─ând─âri ÔÇô nu v─âd nimic obiectivÔÇŁ, ├«n╚Ťelegem c─â ea spune, tot ├«n antifraz─â, exact contrariul: c─â ea vede totul tocmai fiindc─â inima ei a fost f─âcut─â ╚Ť─ând─âri; c─â e rostul poetului s─â vad─â ├«n locul nostru, ├«n locul ochilor ╚Öi inimilor noastre f─âcute ╚Ť─ând─âri. ╚śi c─â tocmai de aceea putem avea ├«ncredere ├«n poezie: fiindc─â, ├«ntr-o istorie a c─ârei lips─â de bun─âtate tinde s─â ne fac─â pe to╚Ťi ╚Ť─ând─âri ╚Öi s─â ne reduc─â pe to╚Ťi la o colec╚Ťie de ruine umane, poezia e convins─â c─â bun─âtatea exist─â. Oric├«t─â r─âutate ar avea istoria, oric├«t de sistematic ruineaz─â ea umanul, poezia nu uit─â c─â bun─âtatea exist─â. ╚śi c─â frumuse╚Ťea e tocmai urma l─âsat─â de bun─âtate ├«n trecerea ei prin lume.   

Poezia e substan╚Ťa de contrast a istoriei. ├Äi documenteaz─â patologiile; ├«i enun╚Ť─â ╚Öi denun╚Ť─â bolile ╚Öi leziunile; ├«i indic─â necontenit r─âul ÔÇô ╚Öi, implicit, postuleaz─â c─â bun─âtatea exist─â. Pentru asta, poezia folose╚Öte frumuse╚Ťea ca pe un marker esen╚Ťial; toate constela╚Ťiile enorme de imagini acumulate ├«n cele vreo patru mii de ani de poezie, ├«n toate culturile ╚Öi ├«n toate limbile, nu spun dec├«t asta: chiar dac─â istoria e o oroare, bun─âtatea exist─â ÔÇô ╚Öi frumuse╚Ťea e urma trecerii ei prin lume.

C─â e atroce ca unei asemenea cantit─â╚Ťi de oroare s─â ├«i corespund─â o asemenea cantitate de frumuse╚Ťe ÔÇô ╚Öi asta e deopotriv─â de adev─ârat. ╚śi, ├«ntr-un fel straniu, poezia se simte vinovat─â de asta. De aici revolta ei periodic─â ├«mpotriva frumuse╚Ťii. De aici furia cu care, din c├«nd ├«n c├«nd, poezia se ├«ntoarce asupra ei ├«nse╚Öi ÔÇô ╚Öi ├«╚Öi neag─â dreptul la existen╚Ť─â. E barbar s─â scrii poezie dup─â Auschwitz, a spus Adorno ├«n 1949; e imoral s─â mai crezi ├«n frumuse╚Ťe dup─â ce oamenii au fost transforma╚Ťi ├«n ruine umane. Iar Rothko a refuzat, cam ├«n aceia╚Öi ani, s─â mai picteze chipul uman ÔÇô fiindc─â omul e animalul care a f─âcut posibil Holocaustul. Rothko a ales s─â pedepseasc─â pictura cam ├«n acela╚Öi fel ├«n care Adorno a ales s─â pedepseasc─â poezia: neg├«ndu-i dreptul moral de a mai reflecta omul.

Sigur, e la fel de adev─ârat c─â Rothko a continuat s─â contruiasc─â ├«n p├«nzele lui suflet intensificat ÔÇô chiar dac─â a mai refuzat s─â ilustreze corpuri umane. Dup─â cum e la fel de adev─ârat c─â, ├«n 1966, ├«n Dialectica negativ─â, Adorno ╚Öi-a luat ├«napoi blamul ÔÇô ╚Öi a admis c─â poezia e dreptul inalienabil al omului de a ╚Ťipa sub tortur─â. Nu numai c─â barbaria nu anuleaz─â dreptul moral al poeziei de a exista ÔÇô ci, dimpotriv─â, poezia e ceea ce mai r─âm├«ne din om dup─â ce omul a fost distrus. Ea e demnitatea salvat─â a omului ÔÇô dup─â ce el a fost redus la o ruin─â.

De fapt, ÔÇ×redusÔÇŁ e un cuv├«nt gre╚Öit aici: tocmai asta spune poezia: omul poate fi distrus ÔÇô dar el nu poate fi redus. Iar frumuse╚Ťea lui nu poate fi diminuat─â.

A╚Öa recuno╚Öti poezia bun─â: e cea care intensific─â lumea c├«nd o cite╚Öti. Chiar ╚Öi c├«nd lumea e doar o ruin─â. Chiar ╚Öi c├«nd sufletul t─âu ╚Ťi se pare aproape o ruin─â.

De fapt, mai ales atunci. 

Radu Vancu este scriitor.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.