România analfabeților funcțional

Publicat în Dilema Veche nr. 924 din 23 decembrie 2021 – 5 ianuarie 2022
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg

Aud că în statisticile dlui Iohannis 44% dintre elevii români sînt analfabeți funcțional. Mai clar, asta înseamnă că 44% dintre elevi nu sînt în stare să spună despre ce e vorba într-un text după ce-l citesc. Îl citesc, dar nu-l înțeleg. Îl citesc, dar nu pot spune care este/sînt ideea/ideile principale. Îl citesc și nu pot articula, la modul cel mai simplu, fără subtilități și speculații, ce a vrut autorul să spună scriind textul. Deslușirea cauzelor acestei statistici triste necesită un spațiu amplu. În ceea ce mă privește, vreau să contribui cu o mărturie directă la înțelegerea acestei fenomenale tendințe de închidere a minții. Am convingerea că răspîndirea analfabetismului funcțional e ceva mult mai complex decît pare.

Fiind redactor-șef al revistei Dilema veche de aproape 6 ani, am recepționat mii de reacții ale cititorilor la textele publicate de noi. Multe, orale. Mă întîlnesc cu foarte mulți oameni care îmi spun ce cred despre un articol sau altul din revista noastră. Altele, în scris. Reacții și comentarii de tot felul ne vin pe email, prin poștă (da, e minunat, avem încă cititori care ne scriu scrisori sau cărți poștale!), pe site-ul revistei și, vai!, cele mai multe, prin rețelele zise „de socializare”. Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților. Cam jumătate dintre reacțiile pe care articolele Dilemei vechi le stîrnesc dovedesc limpede că cititorul care le formulează nu a putut înțelege textul la care se referă. E un festival deconcertant, deopotrivă comic și înspăimîntător, de „unde dai și unde crapă”! Cam jumătate dintre reacții, fie ele critice sau laudative, o dau în bară stupefiant. Ba chiar, nu de puține ori, cititorul înțelege taman de dos, că autorul spune exact inversul lucrurilor pe care, de fapt, le spune foarte deslușit. Iar impresia mea este că asemenea lecturi ratate devin tot mai numeroase pe parcursul anilor.

Cum e firesc să presupunem că cei care citesc Dilema veche au o experiență a lecturii ceva mai dezvoltată decît marea masă a consumatorilor de telefon, dați-mi voie să declar cu îngrijorare că, precum elevii, așa îmi pare că sînt adulții care, cel mai probabil, le sînt părinți: cam 44% analfabeți funcțional. Elevii analfabeți funcțional de azi vor împrospăta regimentele de analfabeți funcțional adulți care există. Și ei, la rîndul lor, vor crește copii, cel mai probabil, asemenea.

E foarte bine că încercăm cumva, prin școală, să luptăm cu analfabetismul funcțional. Dar șansele sînt dramatic reduse cînd copiii trăiesc în mediul adulților analfabeți funcțional, într-o lume ce pare croită să fie raiul analfabeților funcțional. Oameni buni, trăim într-o societate astfel organizată încît analfabeții funcțional nu doar că prosperă, dar devin chiar „influenceri”. Nu școala, ci lumea noastră, așa cum e ea acum, este o uriașă uzină de produs analfabeți funcțional pe bandă rulantă. Analfabetismul funcțional nu îmi pare neapărat o eroare a sistemului de învățămînt; e un simptom al vremurilor noastre. Eu mă bucur să aud că cineva – președintele însuși, dacă înțeleg bine – cere sistemului nostru școlar să crească imunitatea copiilor la spiritul vremii, dar nu-mi fac iluzii. Dimpotrivă, presiunea socială asupra școlii este aceea de a trimite în lume tineri cît mai adaptați spiritului timpului. Care este un spirit tot mai analfabet funcțional...

Și, dacă îmi permiteți o scurtă părere asupra cauzelor, nu le căutați în școală. Tipul de lectură impus de telefon și de ritmul alert-fragmentat, non-literal și tot mai pictural al rețelelor de socializare, dar și al presei care le imită tot mai mult, împing natural creierul spre genul de lectură împrăștiată, în puzzle și-n salturi, în secvențe scurte, fără conexiuni între o propoziție și următoarea. Adică, spre o lectură care ratează sensul unui text nu neapărat mai lung, mai elaborat, mai stilizat, mai bogat retoric, ci pur și simplu al unui text! Astfel, din puzderia de materiale scrise cu care ochiul recent se întîlnește continuu (de la sms-uri la texte de Facebook și mesaje publicitare), cele mai multe sînt făcute anume pentru o lectură de tip „analfabet funcțional”. Așa că cercul se închide: scrisul și cititul merg mînă în mînă. Se scrie tot mai mult pentru cititori analfabeți funcțional, deci vom avea tot mai mulți analfabeți funcțional.

(Publicat la 11 iulie 2021)

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.