ÔÇ×A╚Ö putea s─â ├«mi repro╚Öez idealismulÔÇŁ - interviu cu Simona NEUMANN

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
ÔÇ×A╚Ö putea s─â ├«mi repro╚Öez idealismulÔÇŁ   interviu cu Simona NEUMANN jpeg

Director executiv al Asocia╚Ťiei ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ p├«n─â la sf├«r╚Öitul anului trecut, c├«nd a demisionat din func╚Ťie, Simona Neumann a ├«ncercat s─â transforme efervescen╚Ťa cultural─â ╚Öi civic─â a unui ora╚Ö ├«ntr-un program sus╚Ťinut de autorit─â╚Ťile locale ╚Öi centrale. De la momentul desemn─ârii ora╚Öului drept Capital─â European─â a Culturii ├«n 2021 au trecut cinci ani. Simona Neumann nu a reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â sprijinul institu╚Ťiilor ╚Öi a pierdut, treptat, ╚Öi ├«ncrederea comunit─â╚Ťii.

Care e ast─âzi situa╚Ťia infrastructurii culturale a ora╚Öului Timi╚Öoara?

Infrastructura cultural─â a ora╚Öului a cunoscut progrese ├«n anii de dup─â c├«╚Ötigarea titlului, mai ales ├«n perioada 2017-2020, dar stagnarea din anul 2021, cauzat─â de pandemie ╚Öi de schimbarea administra╚Ťiei locale, a determinat ├«nt├«rzieri ├«n finalizarea aspira╚Ťiilor pe care ora╚Öul ╚Öi le-a propus ├«n momentul candidaturii la titlul de Capital─â European─â a Culturii. P├«n─â ├«n 2020 au fost proiectate, demarate ╚Öi chiar finalizate restaur─âri ╚Öi reabilit─âri ale unor cl─âdiri care g─âzduiesc institu╚Ťii de cultur─â, precum ╚Öi transform─âri ale altora ├«n locuri destinate culturii. M─â refer aici la renovarea fa╚Ťadei Palatului Culturii care g─âzduie╚Öte Opera Na╚Ťional─â Rom├ón─â din Timi╚Öoara, Teatrul Na╚Ťional ÔÇ×Mihai EminescuÔÇŁ, Teatrul Maghiar de Stat ÔÇ×Csiky GergelyÔÇŁ ╚Öi Teatrul German de Stat. Apoi, Sala 2 a Teatrului Na╚Ťional, fost manej imperial, situat ├«n mijlocul unui parc, a fost reabilitat─â ├«n 2009, devenind una dintre cele mai moderne s─âli de spectacol din Rom├ónia, unde se joac─â teatru contemporan ╚Öi experimental. Fostul spital de dermatologie din centrul istoric a fost reabilitat, urm├«nd s─â devin─â Centru Multicultural, dedicat institutelor culturale din ora╚Ö. ├Än 2019, Prim─âria Municipiului Timi╚Öoara aloca 150.000 de euro pentru reabilitarea Sinagogii din Cetate ╚Öi a Bisericii Millennium din cartierul istoric Traian, iar Turnul de Ap─â din cartierul Iosefin, unde lucr─ârile au ├«nceput deja, va fi transformat ├«ntr-un spa┼úiu cultural. O serie de foste cinematografe au intrat ├«n proprietatea municipalit─â╚Ťii de cur├«nd ╚Öi vor fi reconvertite ├«n scop cultural. A╚Ö men╚Ťiona Cinematograful Studio din centrul ora╚Öului al c─ârui proiect de reabilitare a fost lansat ├«n 2019, iar lucr─ârile au ├«nceput ├«n 2021. Acesta va func┼úiona sub forma unui spa┼úiu cultural de tip art house ╚Öi va fi dedicat cinematografiei ┼či proiec┼úiilor de filme europene independente, de art─â ╚Öi de autor. Alte dou─â cinematografe, Victoria ╚Öi cel aflat ├«n Pia╚Ťa Dacia, s├«nt ├«n lucru. ├Än 2023, anul ├«n care Timi╚Öoara va s─ârb─âtori titlul de Capital─â European─â a Culturii, vor fi finalizate lucr─ârile la toate cele trei institu╚Ťii amintite. Ele vor putea g─âzdui ╚Öi spectacole de teatru. O cl─âdire istoric─â de pe strada Vasile Alecsandri din Cetate a fost deja reabilitat─â ├«n perioada 2016-2020, iar acum g─âzduie╚Öte Centrul de Proiecte al Municipiului.

MultipleXity este un proiect special creat pentru Capital─â European─â a Culturii, al c─ârui concept a fost g├«ndit de arhitec╚Ťi ╚Öi de comunitatea local─â ├«mpreun─â cu speciali╚Öti de la Ars Electronica din Linz implica╚Ťi prin intermediul Asocia╚Ťiei ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ. MultipleXity va deveni un centru destinat experimentului cultural ┼či tehnologic prin multiple activit─â╚Ťi care se vor desf─â╚Öura ├«n fostele ateliere ┼či depouri de tramvaie, integr├«nd ╚Öi Muzeul Tramvaielor ÔÇ×Corneliu MiklosiÔÇŁ. Cele trei pie╚Ťe mari din centrul istoric al ora╚Öului (Victoriei, Libert─â╚Ťii ╚Öi Unirii) au fost ╚Öi ele reabilitate ├«n anii preceden╚Ťi ╚Öi g─âzduiesc de c├«╚Ťva ani evenimente culturale ├«n aer liber (concerte, happening-uri, spectacole de mari dimensiuni). A╚Ö men╚Ťiona aici evenimentele desf─â╚Öurate deja de Asocia╚Ťie ├«n cadrul preg─âtirilor pentru anul Capitalei Culturale sub egida programului ÔÇ×Luminile ora╚ÖuluiÔÇŁ. ├Äncep├«nd cu anul 2021, Asocia╚Ťiei ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ nu i s-a mai permis s─â gestioneze tot programul cultural, a╚Öa cum fusese prev─âzut ├«n dosarul de candidatur─â pentru titlul european, cea mai mare parte a proiectelor fiind preluate de Centrul de Proiecte al Prim─âriei Municipiului.

Revenind la infrastructura cultural─â, a╚Ö men╚Ťiona mari ├«nt├«rzieri la lucr─âri de reabilitare, cauzate, ├«n principal, de Ministerul Culturii, respectiv de Institutul Na╚Ťional al Patrimoniului. Este vorba de Palatul Huniade care g─âzduia Muzeul Na╚Ťional al Banatului ╚Öi unde nu au ├«nceput nici acum lucr─ârile, dup─â 17 ani de tergivers─âri; de Palatul Baroc din Pia╚Ťa Unirii care g─âzduie╚Öte Muzeul Na╚Ťional de Art─â ╚Öi unde lucr─ârile de restaurare au debutat ├«n anul 1983, au fost reluate ├«n anul 1993, doar o jum─âtate a palatului fiind dat─â ├«n folosin╚Ť─â ├«n anii 2006 ╚Öi 2011. Situa╚Ťia stagneaz─â ╚Öi ├«n prezent din cauza unor proceduri birocratice ├«ntre firma constructorului ╚Öi Ministerul Culturii ╚Öi, mai nou Consiliul Jude╚Ťean Timi╚Ö care a preluat administrarea cl─âdirii. Nimeni nu semnase lucr─ârile de recep╚Ťie ale ultimelor lucr─âri executate. Un nou proiect mult a╚Öteptat ÔÇô Muzeul Na╚Ťional al Revolu╚Ťiei Anticomuniste: dup─â ani de negocieri (privind spa╚Ťiul ╚Öi transferul lui de la Ministerul Ap─âr─ârii), Ministerul Culturii a finalizat licita╚Ťia de atribuire a unui contract pentru elaborarea documenta╚Ťiei ╚Öi execu╚Ťia lucr─ârilor. E vorba de cl─âdirea istoric─â a Garnizoanei Timi╚Öoara din Pia╚Ťa Libert─â╚Ťii, muzeul urm├«nd a fi deschis aici ├«n ultima parte a anului 2023.

Ce lipsește / ce mai rămîne de făcut pentru a îndeplini toate angajamentele din dosar?

Dosarul de candidatur─â a propus ├«n timpul concursului pentru titlul european: un program cultural original, special creat pentru anul Capitalei Europene a Culturii; obiective de infrastructur─â cultural─â, de turism ╚Öi transport; un buget; o entitate de implementare (Asocia╚Ťia a fost special creat─â pentru acest proiect ├«n urm─â cu 11 ani); ╚Öi o serie de angajamente financiare din partea autorit─â╚Ťilor publice. Cu alte cuvinte, obiectivele de atins ╚Öi resursele pentru atingerea obiectivelor respective. Dup─â c├«╚Ötigarea titlului, proiectul a devenit de interes na╚Ťional prin Legea 198/2019, ├«ns─â doar Prim─âria s-a achitat de o parte din alocarea bugetar─â ├«n perioada administra╚Ťiei Nicolae Robu, iar la preluarea mandatului de c─âtre noul primar Dominic Fritz, acesta a declarat ├«nc─â de la ├«nceput (├«n 12 februarie 2021) c─â Asocia╚Ťia nu va mai fi unicul implementator al programului. Drept urmare, la mijlocul anului trecut, Prim─âria a ├«nfiin╚Ťat Centrul de Proiecte, c─âruia i-au fost transferate majoritatea proiectelor (peste 80), gestionate ├«n anii preceden╚Ťi (2016-2020) de c─âtre Asocia╚Ťie, aceasta din urm─â r─âm├«n├«nd ├«n ultimul an cu gestionarea a doar 8 proiecte. Toate acestea ├«n contextul ├«n care, potrivit statutului actual al Asocia╚Ťiei, aceasta are ca obiectiv implementarea programului cultural. Finan╚Ťarea de la Ministerul Culturii ÔÇô cu excep╚Ťia anului 2019 ╚Öi a unei sume mici alocate ├«n 2018 ÔÇô a fost inexistent─â. Consiliul Jude╚Ťean a finan╚Ťat proiectul, dar nu la nivelul asumat ├«n timpul candidaturii.

Pot s─â v─â r─âspund c─â o condi╚Ťie esen╚Ťial─â pentru asigurarea unei Capitale Culturale Europene de succes este o finan╚Ťare stabil─â, predictibil─â ╚Öi o ├«n╚Ťelegere ├«ntre cele trei autorit─â╚Ťi publice ├«n privin╚Ťa gestion─ârii coordonate a proiectului. Cine ce anume finan╚Ťeaz─â ╚Öi cine gestioneaz─â proiectul. Apoi, se poate vorbi despre ce ar mai fi de f─âcut, despre substan╚Ť─â, despre con╚Ťinut. ╚śi despre corelarea programului din 2023 cu infrastructura existent─â ╚Öi cea ├«n curs de finalizare, parteneriatele cu industria HoReCa ╚Öi elementele de infrastructur─â de transport.  

Dincolo de am├«narea cu doi ani a ÔÇ×Capitalei...ÔÇŁ, ce efecte a avut criza sanitar─â pentru mediul cultural?

Efectele negative ale crizei sanitare s-au resim╚Ťit din plin ├«n mediul cultural pentru c─â acesta se adreseaz─â oamenilor, iar artistul are nevoie de proximitatea publicului pentru a-╚Öi transmite mesajele ╚Öi a intra ├«n dialog cu acesta. Izolarea ╚Öi statul ├«n cas─â, ├«nchiderea chiar ╚Öi temporar a institu╚Ťiilor de spectacole ╚Öi a muzeelor au condus, dincolo de apatie, ╚Öi la probleme economice.

├Än ceea ce prive╚Öte oportunit─â╚Ťile aduse de orice criz─â, pentru c─â trebuie s─â privim ╚Öi partea plin─â a paharului, pandemia de coronavirus a exacerbat ╚Öi pus ├«n lumin─â deficien╚Ťele modului de via╚Ť─â contemporan, fiind un prilej pentru a accelera anumite procese de transformare ├«nspre o societate mai incluziv─â, ├«n care creativitatea devine elementul-cheie spre o tranzi╚Ťie digital─â ╚Öi chiar o economie verde. Programul cu care Timi╚Öoara a c├«╚Ötigat titlul de Capital─â European─â a Culturii a avut obiective vizionare, care s├«nt ├«n sinergie ╚Öi cu actualele direc╚Ťii de dezvoltare a Uniunii Europene ├«n contextul post-pandemie. Obiectivele principale s├«nt de a crea o cultur─â a sustenabilit─â╚Ťii pe termen lung prin integrarea comunit─â╚Ťilor marginalizate, mobilizarea energiei civice pentru a reg├«ndi spa╚Ťiul public, a-l asuma ╚Öi a-l transforma ├«n spa╚Ťii comunitare, ├«n care publicul s─â co-creeze evenimente artistice, dezvoltarea tehnologiei ╚Öi a conexiunilor dintre art─â, ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi tehnologie, dezvoltarea competen╚Ťelor operatorilor culturali ├«n special ├«n ceea ce prive╚Öte atragerea ╚Öi implicarea publicului pentru a asigura o vitalitate cultural─â durabil─â.

Ce s-a cîștigat cu cei doi ani de amînare?

Cei doi ani de am├«nare au dat o ╚Öans─â mai ales componentei de infrastructur─â s─â fie finalizat─â sau m─âcar demarat─â. Din punct de vedere al organiz─ârii ╚Öi definitiv─ârii programului cultural, Timi╚Öoara nu a c├«╚Ötigat prea mult ├«ntruc├«t tot anul 2021 a fost dedicat unui proces de transfer al proiectelor gestionate de c─âtre Asocia╚Ťie c─âtre Centrul de Proiecte al Municipalit─â╚Ťii. Prin urmare, s-a pierdut ╚Öansa de a se face programarea pentru anii 2022 ╚Öi 2023 cu partenerii locali, na╚Ťionali ╚Öi interna╚Ťionali de p├«n─â acum ╚Öi cu al╚Ťii noi. Sper ├«ns─â c─â noii curatori vor ├«n╚Ťelege repede ce s-a f─âcut ├«n ultimii patru-cinci ani de c─âtre Asocia╚Ťie ╚Öi vor continua ╚Öi ├«mbog─â╚Ťi programul, c─â vor ├«n╚Ťelege complexitatea unui proiect de asemenea dimensiuni unde cultura este motorul, dar trebuie corelat─â cu celelalte strategii de dezvoltare a ora╚Öului.   

De ce au ajuns cultura și programul pentru TM-2023 miză de conflict politic?

Programul ÔÇ×Timi╚Öoara 2023ÔÇť a fost ini╚Ťiat de c─âtre societatea civil─â, prin Asocia╚Ťia Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a Culturii, ├«n anul 2011. Finan╚Ťatorii majoritari ai proiectului c├«╚Ötig─âtor s├«nt, prin specificul acestui tip de proiect european, autorit─â╚Ťile publice. Asta i-a determinat pe reprezentan╚Ťii acestora s─â-╚Öi dispute ├«nt├«ietatea ├«n board-ul Asocia╚Ťiei ├«n ceea ce prive╚Öte controlul programului. S-a ├«nt├«mplat mai ales ├«ncep├«nd cu anul 2020, ├«naintea alegerilor locale, ╚Öi mai ales dup─â alegeri. Noul primar a venit cu o alt─â abordare ├«n ceea ce prive╚Öte implementarea proiectului ÔÇ×Timi╚Öoara 2023ÔÇť, propun├«nd ├«nfiin╚Ťarea altori structuri ╚Öi sistarea finan╚Ť─ârii Asocia╚Ťiei. ├Än plus, un mic, dar vocal grup de intelectuali locali, mereu pozi╚Ťiona╚Ťi politic, prin p─ârerile emise ├«n spa╚Ťiul public cu privire la cum cred ei c─â se face managementul, ce cred ei c─â trebuie s─â con╚Ťin─â un program cultural, dar mai ales prin calomnii, atacuri la persoan─â, informa╚Ťii distorsionate ╚Öi incitare la ur─â ├«n mod consecvent, au creat false imagini despre un proiect at├«t de complex ╚Öi singurul proiect cultural de asemenea angergur─â al ora╚Öului care dureaz─â de mai bine de zece ani. Ei au ideologizat proiectul, pozi╚Ťion├«ndu-se politic (cel mai recent exemplu fiind acela din timpul alegerilor locale din 2020). Aceste aspecte au generat situa╚Ťii de conflict ╚Öi tensiune, ├«nt├«rzieri ├«n alocarea financiar─â, destabilizarea structurii deliberative a Asocia╚Ťiei, canalizarea energiilor ╚Öi a timpului pe gestionarea acestor conflicte. Un lucru e cert: titlul a fost c├«╚Ötigat de Asocia╚Ťia ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ pentru ora╚Öul Timi╚Öoara, ├«n urma unui concurs na╚Ťional la care au participat alte 13 ora╚Öe. Prin acest concurs, Asocia╚Ťia ╚Öi-a c├«╚Ötigat dreptul ╚Öi obliga╚Ťia de a-l implementa. Titlul nu este al vreunei autorit─â╚Ťi publice, nici al vreunei institu╚Ťii, organiza╚Ťii sau partid politic. Titlul este al cet─â╚Ťenilor. Se pare c─â a fost ╚Öi este lucrul cel mai greu de ├«n╚Ťeles ├«n ultima perioad─â.  

Marea provocare a programului Capitalelor Europene ale Culturii e ca institu╚Ťiile nou create, bunele practici dob├«ndite ╚Öi mecanismele de finan╚Ťare create s─â poat─â continua ├«n viitor, ├«n beneficiul publicului ╚Öi al operatorilor culturali. Care s├«nt componentele cele mai sustenabile ale programului dvs.?

Cele mai sustenabile componente ale programului s├«nt proiectele create ├«mpreun─â cu sectorul cultural local. Fiecare are un lider de proiect care va putea duce mai departe evenimentele cele mai reu╚Öite, mul╚Ťi ani dup─â ├«ncheierea Capitalei Culturale. Apoi, prin programul Power Station din dosarul de candidatur─â, ini╚Ťiat de Asocia╚Ťie ╚Öi derulat cu parteneri locali ╚Öi europeni, program ce are ca obiectiv crearea unui corp de profesioni╚Öti ├«n cultur─â (manageri culturali, produc─âtori, mediatori culturali), ├«mpreun─â cu un corp de voluntari specializa╚Ťi de-a lungul anilor, reprezint─â mo╚Ötenirea uman─â cea mai important─â a Capitalei Culturale.

De ce a╚Ťi demisionat din func╚Ťia de director executiv al Asocia╚Ťiei ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇŁ?

Proiectul ÔÇ×Timi╚Öoara ÔÇô Capital─â European─â a CulturiiÔÇť s-a confruntat ├«n ultimii doi ani cu un climat de nesiguran╚Ť─â, caracterizat adesea prin decizii pripite ╚Öi chiar contradictorii cu  angajamentele luate ├«n perioada ├«n care ora╚Öul participa la concursul pentru titlul european sub umbrela Asocia╚Ťiei. Acum, dup─â aproape un deceniu de munc─â ╚Öi rezultate concrete, motiva╚Ťia ini╚Ťial─â care m-a determinat s─â accept procesul candidaturii ╚Öi, apoi, gestionarea proiectului, care m-a ├«ncurajat s─â pun mereu ├«n prim-plan interesul comunit─â╚Ťii ╚Öi al ora╚Öului (chiar ├«naintea propriei persoane ce a fost adesea subiectul unor dezbateri inutile ╚Öi fanteziste), s-a risipit. Ceea ce ├«nseamn─â c─â misiunea mea ├«n acest proiect, pentru care m-am ├«ntors la Timi╚Öoara ├«n decembrie 2012, dup─â un parcurs profesional interna╚Ťional, se opre╚Öte aici. Ceea ce am ajuns s─â fac ├«n 2021 nu mai coincide cu responsabilitatea formal─â a postului pe care l-am ocupat. Responsabilii proiectului s─â ia ├«n considerare obiectivul final ÔÇô anul 2023 ╚Öi cei care urmeaz─â ÔÇô pentru a valorifica aceast─â oportunitate unic─â pentru ora╚Ö. Pentru acest lucru va fi nevoie mai degrab─â de decizii constructive, luate cu onestitate ╚Öi serenitate, de dialog ╚Öi colaborare ├«ntre deciden╚Ťi, dec├«t de a╚Öa-zi╚Öi ÔÇ×salvatoriÔÇŁ cu o viziune distorsionat─â asupra trecutului ╚Öi una, deocamdat─â, neclar─â ├«n ceea ce prive╚Öte viitorul imediat.

V─â imputa╚Ťi ceva din felul ├«n care a╚Ťi condus Asocia╚Ťia?

Cred c─â am fost prea idealist─â ├«nc─â de la ├«nceput, c├«nd prea pu╚Ťini credeau ├«n ╚Öansa ora╚Öului de a c├«╚Ötiga titlul. Eu vedeam, ├«nc─â din 2013, c├«nd am preluat conducerea executiv─â a Asocia╚Ťiei, poten╚Ťialul de dezvoltare a ora╚Öului pe termen lung. Deci a╚Ö putea s─â ├«mi repro╚Öez idealismul, faptul c─â am crezut doar ├«n for╚Ťa culturii ╚Öi c─â am pus prea mult suflet ├«ntr-un proiect cu larg─â expunere, cu foarte multe p─âr╚Ťi implicate, nu doar mediul cultural, ╚Öi care se ├«ntinde pe durata unui deceniu, pun├«nd la grea ├«ncercare a╚Ötept─ârile timi╚Öorenilor. S─â nu uit─âm, Sibiul a fost preg─âtit ├«n doi ani ╚Öi cu o substan╚Ťial─â contribu╚Ťie din partea Guvernului, ceea ce n-a fost cazul Timi╚Öoarei.

Care sînt cele mai importante momente din programul cultural propus pentru 2023?

Programul cultural este construit ├«n jurul temei Luminii. De ce? Pentru c─â Timi╚Öoara este primul ora╚Ö din Europa continental─â cu iluminat electric stradal (1884), pentru c─â ora╚Öul a cunoscut o important─â dezvoltare economic─â, social─â ╚Öi cultural─â ├«n plan european ├«n perioada iluminismului ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, pentru c─â lumina Revolu╚Ťiei Rom├óne din 1989 a pornit din ora╚Öul de pe Bega. Sloganul Lumineaz─â ora╚Öul prin tine ├«ndeamn─â oamenii la participare, la ie╚Öirea din pasivitate, la creativitate.

Multiculturalitatea, interconfesionalitatea, antreprenoriatul reprezint─â setul de valori ├«n jurul c─ârora ne-am imaginat ╚Öi realizat programul cultural al anului capitalei culturale printr-o c─âl─âtorie extraordinar─â de la individ la comunitate, de la ├«ntuneric la lumin─â, teme de altfel foarte actuale ╚Öi ├«n contextul pandemiei pe care o travers─âm cu to╚Ťii. Aceast─â c─âl─âtorie este structurat─â ├«n jurul a trei teritorii ├«n care poposim pentru a ne ├«ndrepta aten╚Ťia asupra provoc─ârilor cu care se confrunt─â Europa de ast─âzi: Oameni, Locuri ╚Öi Conexiuni. Aceast─â c─âl─âtorie cuprinde ╚Öase sta╚Ťii, pe parcursul a 18 trasee de-a lungul c─ârora s-a desf─â╚Öurat procesul cre─ârii programului cultural prin care vom s─ârb─âtori Capitala European─â a Culturii ├«n 2023.

De-a lungul acestui proces, cele mai importante momente preg─âtite sub coordonarea Asocia╚Ťiei ├«mpreun─â cu partenerii locali, na╚Ťionali ╚Öi interna╚Ťionali s├«nt: Luminile ora╚Öului (Lumina Libert─â╚Ťii, Lumina Unirii, preg─âtite ├«n anii 2018-1019), urm├«nd ca ├«n anul 2023 acest festival s─â aib─â loc simultan ├«n toate cele trei mari pie╚Ťe ale ora╚Öului ╚Öi ├«n cartierele istorice. Apoi, evenimentul Bega, menit s─â readuc─â ├«n aten╚Ťia cet─â╚Ťenilor ╚Öi a turi╚Ötilor poten╚Ťialul Canalului Bega, s─â-l revitalizeze ╚Öi s─â-l redea circuitului european prin cultur─â. Memoriile Cet─â╚Ťii este un alt mare proiect care a avut deja c├«te o edi╚Ťie ├«n ultimii patru ani ╚Öi care ├«╚Öi propune s─â aduc─â locuitorii mai aproape de pove╚Ötile urbei prin interven╚Ťii permanente ╚Öi temporare, dar ╚Öi prin evenimente punctuale care readuc ├«n prim-plan nara╚Ťiunile individuale, mai pu╚Ťin vizibile (prin art─â mural─â, poezie, art─â vizual─â ├«n parcuri, cartiere, teatru ╚Öi dans contemporan). ├Äntre alte proiecte preg─âtite deja, men╚Ťionez: Impuls, care vizeaz─â artele spectacolului ca instrument de revendicare a spa╚Ťiului public de la periferiile ora╚Öului; Vizibil/ Invizibil, sau despre deconstruc╚Ťia stereotipurilor ╚Öi combaterea marginaliz─ârii comunit─â╚Ťii rome din Timi╚Öoara ╚Öi Europa; Vocile ora╚Öului, ce transform─â un spa╚Ťiu public ├«ntr-o platform─â de comunicare pentru cet─â╚Ťeni prin teatru; La pas re-imagineaz─â ora╚Öul prin conectarea lui la ├«mprejurimile verzi pentru recreere printr-un festival de gastronomie organic─â, ├«ncuraj├«nd sustenabilitatea mediului ╚Öi un mod de via╚Ť─â s─ân─âtos prin stimularea consumului responsabil ╚Öi utiliz─ârii eficiente a resurselor ora╚Öului; Patrimoniul sub reflectoare ├«╚Öi propune s─â mobilizeze locuitorii pentru a redescoperi ╚Öi a spune povestea ora╚Öului, suprapun├«nd memorii personale cu date istorice ├«n cadrul unui muzeu digital crowd-sourced ╚Öi s─â creasc─â astfel interesul publicului larg pentru cartierele istorice ale Timi╚Öoarei; Spa╚Ťii vii se refer─â la interven╚Ťii de design ╚Öi arhitectur─â care ofer─â o voce spa╚Ťiului public prin colaborare cu Bienala de Arhitectur─â BETA; C─âmine ├«n mi╚Öcare este despre recunoa╚Öterea migra╚Ťiei (relocare for╚Ťat─â, ╚Öomajul ╚Öi conflictele politice care determin─â migra╚Ťia) ca realitate din trecutul ╚Öi prezentul Banatului ╚Öi al Europei; Reinterpretarea Barocului este un proiect care aduce la lumin─â barocul timi╚Öorean prin arte vizuale ╚Öi muzic─â veche; ├Än c─âutarea luminii este un proiect muzical prin care publicul poate tr─âi spiritualitatea pentru a ├«n╚Ťelege mai bine sensul comuniunii umane, dincolo de diferen╚Ťele religioase.

Apoi, ├«n Programul cultural au fost dezvoltate proiecte comune cu foste, actuale ╚Öi viitoare capitale europene ale culturii (Novi Sad, Veszprem, Elefsina), axate pe implicarea publicului, pe voluntariat ╚Öi calitatea de cet─â╚Ťean, iar cu Sibiul ÔÇô programe de leadership cultural. O colaborare constant─â am avut ╚Öi cu EU-Japan Fest, organiza╚Ťie care are ca principal obiectiv promovarea leg─âturilor culturale dintre Japonia ╚Öi capitalele europene ale culturii.

Am amintit doar c├«teva din proiectele originale dezvoltate ├«n cadrul programului Cultural al anului 2023, la care se vor ad─âuga proiectele selec╚Ťionate pe baz─â de apel public ├«n 2018. Tuturor acestora se vor adauga evenimentele unice, de mari dimensiuni, cum ar fi de exemplu organizarea expozi╚Ťiilor Br├óncu╚Öi ╚Öi Victor Brauner ╚Öi altele propuse de institu╚Ťiile de cultur─â din ora╚Ö ╚Öi de noii curatori, precum ╚Öi evenimentele de deschidere ╚Öi ├«nchidere a anului capitalei culturale. 

interviu realizat de Matei MARTIN

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.