ÔÇ×Unii juc─âtori ajung s─â spun─â c─â ╚Öi-au pierdut cu totul vechea via╚Ť─âÔÇŁ - interviu cu Ovidiu IOSIF, director executiv al Asocia╚Ťiei ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇť

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 927 din 13 ÔÇô 19 ianuarie 2022
ÔÇ×Unii juc─âtori ajung s─â spun─â c─â ╚Öi au pierdut cu totul vechea via╚Ť─âÔÇŁ   interviu cu Ovidiu IOSIF, director executiv al Asocia╚Ťiei ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇť jpeg

Domnule Ovidiu Iosif, conduce╚Ťi o asocia╚Ťie care ├«╚Öi propune s─â-i ajute pe cei dependen╚Ťi de jocurile de noroc. Cam care s├«nt dimensiunile acestui fenomen? Exist─â estim─âri, c├«╚Ťi juc─âtori exist─â ├«n Rom├ónia, care-i procentul celor dintre ei care risc─â s─â devin─â dependen╚Ťi?

├Än Rom├ónia s-a efectuat un singur studiu de pia╚Ť─â dedicat acestui fenomen, de c─âtre GfK, ├«n anul 2016, ╚Öi, pentru moment, este singurul la care trebuie s─â ne raport─âm. Concluzia acestui studiu a fost c─â inciden╚Ťa dezvolt─ârii de probleme de joc, ├«n sensul de poten╚Ťial adictiv, este de 0,6% pentru popula╚Ťia av├«nd cel pu╚Ťin 18 ani (v├«rsta de la care este legal─â practicarea jocurilor de noroc). Trebuie precizat c─â ulterior public─ârii studiului au existat interpret─âri ÔÇ×├«n vitez─âÔÇŁ care au confundat poten╚Ťialul cu realul ╚Öi poate de aceea pute╚Ťi g─âsi ├«n pres─â articole care discut─â despre 0,6% dependen╚Ťi, adic─â 98.000 de cet─â╚Ťeni. Nu, acest procent indic─â persoane care se afl─â pe un drum care poate deveni periculos, dar de la care se pot ├«ntoarce. ├Än realitate, num─ârul ÔÇ×dependen╚ŤilorÔÇŁ este mult mai mic; ╚Öi acest lucru este validat ╚Öi de dimensiunea programelor noastre. De exemplu, prin programul ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇŁ, prin care oferim cinci ╚Öedin╚Ťe gratuite de evaluare ╚Öi consiliere psihologic─â celor care apeleaz─â linia TelVerde a Asocia╚Ťiei, anual ajut─âm ├«n medie 550 de persoane, iar prin programul ÔÇ×Consiliere 24/7ÔÇŁ, care este hotline-ul Asocia╚Ťiei, asigur─âm suport de specialitate ├«n timp real unui num─âr de 1.600-1.800 persoane care se afl─â ├«n diverse stadii ale jocului problematic. ├Än mod evident, nici cifrele noastre nu dau dimensiunea adev─ârat─â a fenomenului, ├«n primul r├«nd pentru simplul fapt c─â programele Asocia╚Ťiei nu s├«nt apelate de c─âtre to╚Ťi cei care se confrunt─â cu probleme (din varii motive: lipsa informa╚Ťiei, jena, necon╚Ötientizarea situa╚Ťiei ├«n care se afl─â etc.). Dar avem dou─â limite, una inferioar─â (dat─â de volumetria programelor noastre) ╚Öi una superioar─â (dat─â de acel poten╚Ťial de 98.000), realitatea fiind undeva ├«ntre ele.

Se compar─â situa╚Ťia din Rom├ónia cu cea din alte ╚Ť─âri?

Studiul GfK ne-a ar─âtat c─â nu s├«ntem peste media european─â (0,5-2% persoane din popula╚Ťia +18 ani), ci la limita inferioar─â, deci situa╚Ťia din Rom├ónia se ├«ncadreaz─â ├«n limite normale.

Se poate vorbi despre ni╚Öte etape ale dependen╚Ťei de jocurile de noroc? Cum s├«nt ajuta╚Ťi cei dependen╚Ťi?

├Än general, dependen╚Ťa se refer─â la un impuls necontrolabil de a consuma o anumit─â substan╚Ť─â sau de a se angaja ├«ntr-un anumit comportament ╚Öi incapacitatea de a se opri. Dependen╚Ťa se formeaz─â treptat ╚Öi presupune schimb─âri ale neurotransmi╚Ť─âtorilor chimici. Acest obicei compulsiv poate fi rezultatul mai multor factori biologici, genetici ╚Öi asocia╚Ťi cu modul de via╚Ť─â. Putem vorbi de existen╚Ťa unei precondi╚Ťii indiferent de prezen╚Ťa sau absen╚Ťa jocurilor de noroc. ├Än momentul c├«nd aceste persoane devin juc─âtori, trec prin c├«teva faze. Prima faz─â ar fi momentul ├«n care juc─âtorul merge s─â joace ╚Öi c├«╚Ötig─â. De multe ori se ├«nt├«mpl─â s─â c├«╚Ötige o sum─â care i se pare mare. Apoi merge s─â mai joace din acei bani. ├Äncepe s─â piard─â ╚Öi tot joac─â, sper├«nd s─â ├«╚Öi recupereze banii. Aceasta ar fi faza a doua. A treia faz─â ar fi aceea ├«n care juc─âtorul ├«╚Öi folose╚Öte to╚Ťi banii, apoi se ├«mprumut─â pentru a continua s─â joace. Faza a patra este cea ├«n care, de obicei, juc─âtorii ├«ncep s─â ne contacteze. Atunci deja juc─âtorul ├«╚Öi d─â seama c─â are o problem─â: joac─â tot salariul, joac─â banii care nu s├«nt ai lui, are datorii, are probleme cu familia ╚Öi apropia╚Ťii, ajunge s─â aib─â g├«nduri negre ╚Öi st─âri intense de anxietate. Pentru c─â el pierde nu numai pe plan financiar, dar ╚Öi pe plan social.

Pentru a veni ├«n ajutorul lor, Asocia╚Ťia ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇť a dezvoltat c├«teva programe (╚Öi inten╚Ťion─âm s─â introducem ╚Öi altele noi) at├«t de preven╚Ťie, c├«t ╚Öi de tratament. ├Än primul r├«nd, pentru a educa tinerii ├«n jurul v├«rstei de 18 ani, avem programul ÔÇ×Antrenat de MajoratÔÇŁ. Ambasadorul Asocia╚Ťiei este domnul dr. Cristian Andrei ╚Öi d├«nsul discut─â cu adolescen╚Ťii despre concepte care ├«i ajut─â s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â jocurile de noroc s├«nt destinate adul╚Ťilor, nu reprezint─â un mod de a-╚Ťi asigura traiul, cel mult dac─â ajung s─â le practice s─â o fac─â doar la nivel de distrac╚Ťie pentru care s─â aloce, ca element de control, doar o mic─â parte a bugetului disponibil. De asemenea, se discut─â despre c├«t de periculos poate fi un anturaj neadecvat ╚Öi utilitatea unei alternative la acest anturaj. Pentru dimensionarea programului: ├«n anul ╚Öcolar trecut, mesajele noastre privind prevenirea dependen╚Ťei de jocurile de noroc au ajuns la peste 2.200 de adolescen╚Ťi din 40 de licee din ╚Öase jude╚Ťe plus Capitala.

Pentru cei care au dezvoltat probleme de joc, avem programele mai sus men╚Ťionate, ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Consiliere 24/7ÔÇŁ. ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇŁ este primul program al Asocia╚Ťiei. A fost ini╚Ťial lansat de unul din cei trei membri fondatori, ╚Öi anume Romslot, iar din 2017 a dob├«ndit personalitate juridic─â, devenind Asocia╚Ťia ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇť. Programul a evoluat continuu, ajung├«nd ca ├«n prezent s─â ofere cinci ╚Öedin╚Ťe gratuite la unul din cele ╚Öase cabinete din ╚Ťar─â: dou─â ├«n Bucure╚Öti ╚Öi c├«te unul ├«n Cluj, Ia╚Öi, Constan╚Ťa ╚Öi Craiova. ╚śedin╚Ťele pot avea loc fizic, dar ╚Öi online pentru cei care locuiesc ├«n alte localit─â╚Ťi. Dac─â vre╚Ťi, acest program este echivalentul program─ârii la un medic de specialitate ├«ntr-un anumit interval de timp. A╚Öa cum spuneam mai sus, ├«n medie, pe an, ajut─âm 550 de persoane. Programul poate fi accesat prin num─ârul gratuit de telefon 0800.800.099.

Programul ÔÇ×Consiliere 24/7ÔÇŁ vizeaz─â situa╚Ťiile urgente ├«n timp real (precum o camer─â de gard─â). A fost lansat acum trei ani ╚Öi a cunoscut, de asemenea, o cre╚Ötere constant─â. Pe un modul de tip chat, accesibil pe site-ul Asocia╚Ťiei (www.jocresponsabil.ro), apelantul intr─â ├«n leg─âtur─â cu unul din psihologii programului, disponibil non-stop, 24 de ore, ╚Öapte zile pe s─âpt─âm├«n─â, inclusiv ├«n zilele de s─ârb─âtoare legal─â. ├Än func╚Ťie de natura apelului, situa╚Ťiile s├«nt separate ├«n patru categorii, pe coduri de culoare care reflect─â gravitatea situa╚Ťiei, r─âspunsul fiind adecvat fiec─ârui cod. Astfel, avem cod verde (apelantul caut─â informa╚Ťii de ordin general, deseori f─âr─â nici o leg─âtur─â cu adic╚Ťia), cod galben (apelantul are nevoie de autoevaluare, de claritate ╚Öi con╚Ötientizare; psihologul ofer─â solu╚Ťii, informa╚Ťii, motivare), cod portocaliu (apelantul are nevoie de ac╚Ťiuni care s─â ├«l ajute imediat; consilierul implic─â rudele, prietenii, partenerii) ╚Öi cod ro╚Öu (apelantul spune c─â se afl─â ├«n pericol sau declar─â c─â are inten╚Ťia s─â ├«╚Öi provoace r─âu propriei persoane sau altora; chiar dac─â poate fi doar declarativ, ├«n situa╚Ťiile grave, consilierul poate implica autorit─â╚Ťile). Pentru a v─â face o idee despre dimensiunea programului: ├«n primele 11 luni ale anului 2021 am avut 869 de solicit─âri de cod verde, 613 de cod galben, 1.164 sub cod portocaliu ╚Öi 417 solicit─âri ├«n cod ro╚Öu. Adic─â un total de 3.063 de solicit─âri, ├«n cre╚Ötere fa╚Ť─â de anul anterior c├«nd psihologii no╚Ötri au discutat cu 2.665 de persoane. Aceast─â cre╚Ötere reflect─â mai degrab─â o popularitate m─ârit─â a programului ╚Öi nu o cre╚Ötere a dependen╚Ťei, pentru c─â am ajuns s─â fim din ce ├«n ce mai cunoscu╚Ťi (s├«nt ╚Öi rom├óni din diaspora care au apelat la psihologii no╚Ötri).

Recent am lansat un nou program, ÔÇ×Grup suportÔÇŁ ÔÇô ├«ntr-o faz─â de pilot. Vrem s─â vedem relevan╚Ťa acestei metode ├«n mediul cultural rom├ónesc, ╚Öi aici mergem ├«n dou─â direc╚Ťii: una pe no╚Ťiunea de asociativitate, alta pe psihoterapie de grup. Primele rezultate s├«nt ├«ncurajatoare ╚Öi mai mult ca sigur vom ad─âuga ├«n portofoliul nostru acest nou program. Putem ├«n acest fel s─â ├«i ajut─âm prin mai multe metode pe cei care au nevoie de ajutor.

Vreau s─â men╚Ťionez c─â ├«ntreaga activitate a Asocia╚Ťiei este posibil─â, pe de o parte, prin expertiza psihologilor no╚Ötri (16 speciali╚Öti care, cumulat, adun─â peste 140 de ani de practic─â terapeutic─â) ╚Öi, pe de alt─â parte, prin contribu╚Ťia exclusiv─â a mediului privat de afaceri (pe site-ul nostru g─âsi╚Ťi lista sponsorilor ╚Öi a celor trei membri fondatori).

Dependen╚Ťa se asociaz─â mereu cu pierderea la joc? Exist─â dependen╚Ťi ├«n c├«╚Ötig?

Din experien╚Ťa colegilor mei psihologi de p├«n─â acum, putem spune c─â dependen╚Ťa se asociaz─â cel mai mult cu pierderea. Nu am avut la consiliere vreun juc─âtor care s─â ne spun─â c─â vrea s─â se lase pentru c─â i se pare c─â ar c├«╚Ötiga prea mult. Iar pierderile nu s├«nt numai materiale. Unii juc─âtori ajung s─â spun─â c─â ╚Öi-au pierdut cu totul vechea via╚Ť─â. Spun c─â se ├«nv├«rt ├«ntr-un cerc ├«n care fac bani, prin munc─â sau diverse afaceri, ╚Öi apoi joac─â to╚Ťi acei bani. Renun╚Ť─â la alte activit─â╚Ťi care, ├«nainte, le f─âceau pl─âcere ├Än consiliere, noi ├«ncerc─âm s─â le readucem ├«n via╚Ť─â acele activit─â╚Ťi. S─â le ar─ât─âm care s├«nt beneficiile pe care le-ar putea avea dac─â ├«ncep s─â fie din nou cum erau ├«nainte de a ├«ncepe s─â joace. Este un drum greu pentru ei ╚Öi necesit─â efort. ├Äns─â, cu sprijin din partea noastr─â ╚Öi din partea familiei, a prietenilor, se poate ie╚Öi la liman. De aceea, pe l├«ng─â consilierea juc─âtorilor, programele noastre ofer─â sprijin ╚Öi pentru apar╚Ťin─âtori. Ajutorul dat unui juc─âtor se bazeaz─â foarte mult ╚Öi pe sprijinul social pe care juc─âtorul ├«l are ├«n via╚Ťa de zi cu zi.

Este adev─ârat c─â, la pariurile sportive, foarte mul╚Ťi pariaz─â f─âr─â s─â aib─â mari cuno╚Ötin╚Ťe despre respectivul sport?

Este o ├«ntrebare la care nu pot s─â v─â ofer un r─âspuns avizat pentru c─â excede aria noastr─â de activitate, respectiv responsabilitatea social─â (preven╚Ťie, educa╚Ťie, combatere). ├Äns─â pot ├«ncerca s─â v─â ofer un r─âspuns pe care ├«l anticipez ╚Öi pe care l-am ob╚Ťinut ├«n diverse discu╚Ťii cu speciali╚Ötii din aceast─â zon─â. ╚śi anume c─â majoritatea pariorilor s├«nt cunosc─âtori ai fenomenului sportiv ╚Öi la curent cu statistici ╚Öi informa╚Ťii din domeniu. Cu siguran╚Ť─â c─â exist─â ╚Öi o categorie a celor care se bazeaz─â doar pe noroc, dar este foarte restr├«ns─â. S├«nt mai degrab─â acei pariori ocazionali, care apar ├«n perioada evenimentelor sportive majore, precum Campionatele Mondiale sau Europene de fotbal. Poate ├«n viitor ne vom implica ╚Öi ├«n studii despre ce ╚Öi cum anume pariaz─â un juc─âtor.

├Än zonele mai s─ârace s├«nt mai mul╚Ťi juc─âtori?

Revin la singurul studiu disponibil, care are deja o vechime de cinci ani. ├Än 2016, la nivel na╚Ťional, 15% din persoanele cu v├«rsta de peste 18 ani au jucat m─âcar o dat─â, ├«ntr-o form─â sau alta. Pe regiuni, conducea Capitala cu 24%, urmat─â de Ardeal (17%), Muntenia ╚Öi Dobrogea la egalitate (16%), ├«n timp ce Banat/Cri╚Öana/Maramure╚Ö ├«nregistrau un procent de 12%, iar Moldova doar 11%. Venitul mediu pe gospod─ârie al juc─âtorilor a fost de 2.476 de lei fa╚Ť─â de media e╚Öantionului de doar 2.069 de lei. Deci putem spune c─â juc─âtorii s├«nt de fapt persoane cu venit peste cel mediu.

Cum se face c─â ├«n aproape fiecare sat exist─â o agen╚Ťie de pariuri? E o activitate la ├«ndem├«na oricui?

Cred c─â la aceast─â ├«ntrebare un r─âspuns concludent ├«l poate da autoritatea tutelar─â (ONJN ÔÇô Oficiul National pentru Jocurile de Noroc). Exist─â o dinamic─â a s─âlilor de joc impactat─â ├«n prezent ╚Öi de pandemie. Multe s─âli de joc dispar ╚Öi apar chiar ╚Öi ├«n ora╚Öele mari, exist─â o competi╚Ťie care dicteaz─â p├«n─â la urm─â cine rezist─â ╚Öi cine nu. Nu s├«nt specialist ├«n modul de func╚Ťionare a s─âlilor de jocuri de noroc, dar probabil c─â s├«nt modele de business, francize care ofer─â structuri de costuri adecvate fiec─ârui tip de loca╚Ťie. 

Există date despre cum a evoluat fenomenul în ultimii ani?

Din c├«te ╚Ötim noi, nu exist─â un studiu recent precum cel realizat de GfK Rom├ónia pentru a avea o estimare a evolu╚Ťiei. Volumele programelor noastre nu pot fi un indicator al fenomenului: programul ÔÇ×Joc ResponsabilÔÇť vizeaz─â un num─âr relativ constant de beneficiari anual, iar programul ÔÇ×Consiliere 24/7ÔÇŁ, care a cunoscut o cre╚Ötere constant─â ├«n cei trei ani de activitate, reflect─â mai degrab─â cre╚Öterea popularit─â╚Ťii acestuia, mai ales ├«n contextul pandemiei, c├«nd activitatea de jocuri de noroc s-a mutat masiv din mediul landbased (stradal) ├«n mediul online, iar accesarea programului, fiind de tip mesagerie/chat de pe laptop sau smartphone, presupune o anumit─â abilitate digital─â pe care juc─âtorii online o posed─â deja.

interviu realizat de Andrei MANOLESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.