Dancing Queen

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie ÔÇô 2 februarie 2022
Dancing Queen jpeg

Mai ├«nt├«i am cotrob─âit ├«n dulapurile bunicii, sub privirea ei atent─â, din fotografia m─ârit─â ╚Öi ├«nr─âmat─â care o ├«nf─â╚Ťi╚Öa ├«n rochie de mireas─â, al─âturi de bunicul. Am inventariat curioas─â colec╚Ťia de nasturi-bijuterie (m─ârturii ale meseriei sale de croitoreas─â), rochiile f─âcute de m├«na ei, m─ânu╚Öile din dantel─â ╚Öi cele cro╚Öetate, voaleta neagr─â, fin─â, ╚Öiragurile de m─ârgele. M─ârg─âritarul despre care mi-a povestit c─â-l g─âsise pe malul m─ârii ├«ntr-o diminea╚Ť─â, sp─âlat de ape.

Mai tîrziu am trecut la dulapurile mamei.

A╚Öteptam cu ner─âbdare orele ├«n care r─âm├«neam singur─â ├«n cas─â. Puneam CD-uri cu ABBA, pentru c─â mama c├«ntase la cor ╚Öi sem─âna izbitor cu Anni-Frid. Scotoceam printre albume vechi ╚Öi scrisori legate cu panglic─â. ├Äntr-o fotografie alb-negru, prive╚Öte ├«n gol o t├«n─âr─â cu ochi negri, migdala╚Ťi, cu bucle negre m─ârunte, tapate ├«n stilul inconfundabil al anilor ÔÇÖ80. ├Äntr-una color, pe fundalul mov al studioului foto, aceea╚Öi fat─â ├«mi z├«mbe╚Öte ├«n rochia de mireas─â din dantel─â, cu un colier de perle ├á la Prin╚Ťesa Diana. Cine era mama ├«nainte de mine?

Nu aveam voie s─â-i port hainele, a╚Öa ├«nc├«t erau cu at├«t mai ispititoare. P─âtrundeam pe teritoriul interzis, ├«n dormitorul p─ârin╚Ťilor, scoteam toate umera╚Öele din ╚Öifonierul ei ╚Öi le ├«ntindeam pe pat, unul c├«te unul, ca pe exponate scumpe dintr-un muzeu al modei. Tunica piersicie brodat─â, adus─â din Israel. C─âma╚Öa cu nasturi turcoaz croit─â chiar de ea dup─â tipare din Burda. Rochia albastr─â cu model floral pe care o purtase ├«n timp ce era ├«ns─ârcinat─â. Iile ╚Öi fustele clo╚Ö. Apoi, separat, taioarele elegante, fustele-creion ╚Öi pantalonii-╚Ťigaret─â de mers la birou. Pantofii cu baret─â Mary Jane din piele de ╚Öarpe, cu toc sub╚Ťire, ╚Öi sandalele cu talp─â ortopedic─â. O hain─â de blan─â grea.

Prea mari pentru mine, le probam pe fiecare în parte. Fără a semăna fizic cu mama, am căutat constant s-o imit, să intru în rolul ei.

Diminea╚Ťa, ├«nainte s─â plece la munc─â, ├«mi pl─âcea s─â m─â a╚Öez pe pat ╚Öi s-o observ ├«n timp ce se machia. Fard roz pr─âfuit la ochi, ruj ro╚Öu, cercei mici, un pandantiv cu elefant rubiniu. Un puf de Hot Couture de la Givenchy. C├«nd aveam noroc, ne urcam ├«n Dacia alb─â ╚Öi m─â lua cu ea ├«n biroul de pe strada Toamnei, unde, printre bibliorafturile burdu╚Öite cu acte, o reproducere din Persisten╚Ťa memoriei se prelingea pe perete.

La aproape 33 de ani, ├«nc─â m─â joc cu hainele mamei. Acum, toate ├«mi vin. O parte au ajuns ├«n dulapul meu, g─âsindu-╚Öi noi pove╚Öti prin mine. S─â le port nu doar le d─â o a doua via╚Ť─â, ci m─â ╚Öi apropie de mama, pe care o pot lua peste tot cu mine, imagine a stilului ╚Öi eroin─â personal─â. N-o imit neap─ârat pe mama aceea din fotografiile alb-negru de dinainte de na╚Öterea mea, descoperite ├«n spatele ╚Öifonierului, nici pe directoarea ├«n taioare cu gust, ci una creat─â de mine umpl├«nd golurile din fotografii ╚Öi amintiri. ╚śi hippie, ╚Öi serioas─â, ╚Öi bl├«nd─â, ╚Öi aspr─â. Lec╚Ťiile ├«nv─â╚Ťate de la ea trec mai departe de vestimenta╚Ťie: e ╚Öic s─â ├«nve╚Ťi, s─â fii atent─â la istorie, s─â fii cu ochii pe politic─â. S─â munce╚Öti din greu. S─â ascul╚Ťi, s─â fii atent la nevoile celor din jur, s─â aju╚Ťi. Uneori, s─â ├«nduri.

C├«nd eram mic─â, mama nu era deloc fericit─â c─â-i umblam prin lucruri. Aveam de fiecare dat─â grij─â s─â nu las urme, dar privirea ei ager─â observa imediat orice infrac╚Ťiune. Taxa imediat orice i se p─ârea nepotrivit: blugii prea str├«m╚Ťi, fustele ╚Öi tricourile prea scurte ale anilor 2000. Prima dat─â c├«nd m-am vopsit ro╚Öcat─â, nu i-a pl─âcut. I s-a p─ârut c─â m─â face ╚Öi mai palid─â. Iar acum? Acum mama s-a vopsit ╚Öi ea ro╚Öcat─â. Ceea ce e, ├«n felul ei, cea mai frumoas─â declara╚Ťie de dragoste.

Cristina ╚śtefan este redactoare de carte ╚Öi jurnalist─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.