„Orașul este al oamenilor“ - trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
„Orașul este al oamenilor“   trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei jpeg

De ce a fost nevoie de înființarea unui Centru de Proiecte în subordinea Primăriei care să preia (o parte din) atribuțiile Asociației Timișoara – Capitală Culturală 2021?

Misiunea Centrului este de a încuraja și susține prin finanțări nerambursabile inițiative din comunitate menite să contribuie la creșterea calității vieții în Timișoara. Domeniile de finanțare sînt multiple. Cultura este cel mai important din această listă, inclusiv datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii, însă Centrul acordă finanțări și pentru educație, tineret, sport, mediu, implicare civică și socială. Iar dincolo de acordarea de finanțări, Centrul are și misiunea de a stimula și crește capacitatea comunităților locale de a se implica în viața orașului, de a-i încuraja pe timișoreni să fie parte activă din viața cartierelor lor. Orașul este al oamenilor, iar Centrul de Proiecte creează cadrul prin care timișorenii pot adresa, alături de Primărie, deopotrivă probleme și oportunități ale Timișoarei. Așadar, înființarea Centrului de Proiecte nu a avut nici o legătură cu Asociația, ci este parte din viziunea de dezvoltare a orașului prin implicarea comunității în creșterea bunăstării vieții în oraș. Specific pentru programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Centrul de Proiecte a creat cadrul de finanțare transparentă, unitară, dar și flexibilă, adaptată nevoilor proiectelor care compun acest program cultural aparte. Operatorii culturali și instituțiile de cultură sînt actorii-cheie pentru dezvoltarea și derularea acestuia și care acum, prin Centrul de Proiecte, sînt sprijiniți și încurajați să lucreze împreună, să gîndească la scară europeană, să se dezvolte și să își asume valorificarea oportunității titlului european și schimbarea orașului prin cultură. Pe aceleași principii de deschidere și transparență, la Centrul de Proiecte s-a format recent echipa independentă de profesioniști care, pentru timpul scurt rămas pînă la deschiderea anului 2023, și-a asumat analiza stadiului programului cultural și revizuirea lui la contextul pandemic și capacitățile realiste de livrare, în acord cu angajamentele dosarului de candidatură și care au adus titlul Timișoarei. Am toată încrederea în profesionalismul acestei echipe și în capacitatea noastră, a tuturor, decidenți, operatori, instituții, cetățeni, de a ne (re)uni energiile pentru livrarea cu succes a anului Capitalei Europene a Culturii, anul Timișoarei și al României pe scena Europei.

Cum veți asigura corelarea instituțiilor angajate în finanțarea și organizarea propriu-zisă a evenimentelor (Primărie, Consiliul Județean, Ministerul Culturii etc.)?

Cel mai important lucru acum este adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. În acest sens, lucrăm intens împreună cu echipele de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Consiliului Județean Timiș, continuînd munca inițiată pe textul OUG42/2019 din august 2021. Amendarea acesteia a fost întîrziată de criza politică și guvernamentală, însă am convingerea că sîntem pe drumul cel bun și în scurt timp vom avea acel cadru legislativ care să reglementeze finanțarea multianuală, responsabilitățile celor trei mari finanțatori publici și modalitatea lor de colaborare pentru un an european cultural de succes pentru Timișoara și România.

Care sînt, acum, prioritățile în raport cu programul cultural anunțat în dosarul de candidatură?
Programul cultural pentru anul 2021 a fost deblocat prin finanțarea proiectelor de către Centrul de Proiecte, ocazie cu care s-a realizat și o primă cartografiere a proiectelor care compun programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Pornind de aici, echipa curatorială atrasă la Centrul de Proiecte a realizat o analiză în profunzime a stării actuale a programului cultural prin raportare la angajamentele din dosarul de candidatură. Pe baza acesteia, echipa curatorială va propune programul cultural revizuit la contextul pandemic și la noul an de deținere a titlului european de către Timișoara. Acest program este revizuit prin dialog constant cu partenerii dosarului de candidatură și alți reprezentanți ai sectorului cultural și va fi în scurt timp prezentat partenerilor publici – Ministerul Culturii și CJT, comitetului european de monitorizare și, desigur, opiniei publice.

interviu realizat de Matei MARTIN

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloasă de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de astăzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de mâncăruri din lista celor fast food este pizza. O adoră mai ales copiii. Puțini știu că acest preparat este, de fapt, o invenție, a apărut dintr-o greșeală să spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia susţine că nu va renunţa la planurile sale în Ucraina, în pofida sancţiunilor şi a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia îşi va continua 'operaţiunea specială militară' în Ucraina, în pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev şi a sancţiunilor occidentale instituite împotriva Moscovei.