„Orașul este al oamenilor“ - trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
„Orașul este al oamenilor“   trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei jpeg

De ce a fost nevoie de înființarea unui Centru de Proiecte în subordinea Primăriei care să preia (o parte din) atribuțiile Asociației Timișoara – Capitală Culturală 2021?

Misiunea Centrului este de a încuraja și susține prin finanțări nerambursabile inițiative din comunitate menite să contribuie la creșterea calității vieții în Timișoara. Domeniile de finanțare sînt multiple. Cultura este cel mai important din această listă, inclusiv datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii, însă Centrul acordă finanțări și pentru educație, tineret, sport, mediu, implicare civică și socială. Iar dincolo de acordarea de finanțări, Centrul are și misiunea de a stimula și crește capacitatea comunităților locale de a se implica în viața orașului, de a-i încuraja pe timișoreni să fie parte activă din viața cartierelor lor. Orașul este al oamenilor, iar Centrul de Proiecte creează cadrul prin care timișorenii pot adresa, alături de Primărie, deopotrivă probleme și oportunități ale Timișoarei. Așadar, înființarea Centrului de Proiecte nu a avut nici o legătură cu Asociația, ci este parte din viziunea de dezvoltare a orașului prin implicarea comunității în creșterea bunăstării vieții în oraș. Specific pentru programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Centrul de Proiecte a creat cadrul de finanțare transparentă, unitară, dar și flexibilă, adaptată nevoilor proiectelor care compun acest program cultural aparte. Operatorii culturali și instituțiile de cultură sînt actorii-cheie pentru dezvoltarea și derularea acestuia și care acum, prin Centrul de Proiecte, sînt sprijiniți și încurajați să lucreze împreună, să gîndească la scară europeană, să se dezvolte și să își asume valorificarea oportunității titlului european și schimbarea orașului prin cultură. Pe aceleași principii de deschidere și transparență, la Centrul de Proiecte s-a format recent echipa independentă de profesioniști care, pentru timpul scurt rămas pînă la deschiderea anului 2023, și-a asumat analiza stadiului programului cultural și revizuirea lui la contextul pandemic și capacitățile realiste de livrare, în acord cu angajamentele dosarului de candidatură și care au adus titlul Timișoarei. Am toată încrederea în profesionalismul acestei echipe și în capacitatea noastră, a tuturor, decidenți, operatori, instituții, cetățeni, de a ne (re)uni energiile pentru livrarea cu succes a anului Capitalei Europene a Culturii, anul Timișoarei și al României pe scena Europei.

Cum veți asigura corelarea instituțiilor angajate în finanțarea și organizarea propriu-zisă a evenimentelor (Primărie, Consiliul Județean, Ministerul Culturii etc.)?

Cel mai important lucru acum este adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. În acest sens, lucrăm intens împreună cu echipele de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Consiliului Județean Timiș, continuînd munca inițiată pe textul OUG42/2019 din august 2021. Amendarea acesteia a fost întîrziată de criza politică și guvernamentală, însă am convingerea că sîntem pe drumul cel bun și în scurt timp vom avea acel cadru legislativ care să reglementeze finanțarea multianuală, responsabilitățile celor trei mari finanțatori publici și modalitatea lor de colaborare pentru un an european cultural de succes pentru Timișoara și România.

Care sînt, acum, prioritățile în raport cu programul cultural anunțat în dosarul de candidatură?
Programul cultural pentru anul 2021 a fost deblocat prin finanțarea proiectelor de către Centrul de Proiecte, ocazie cu care s-a realizat și o primă cartografiere a proiectelor care compun programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Pornind de aici, echipa curatorială atrasă la Centrul de Proiecte a realizat o analiză în profunzime a stării actuale a programului cultural prin raportare la angajamentele din dosarul de candidatură. Pe baza acesteia, echipa curatorială va propune programul cultural revizuit la contextul pandemic și la noul an de deținere a titlului european de către Timișoara. Acest program este revizuit prin dialog constant cu partenerii dosarului de candidatură și alți reprezentanți ai sectorului cultural și va fi în scurt timp prezentat partenerilor publici – Ministerul Culturii și CJT, comitetului european de monitorizare și, desigur, opiniei publice.

interviu realizat de Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

calin georgescu familie jpg
CNSAS face verificări pentru a stabili dacă mama lui Călin Georgescu a făcut parte din Mișcarea legionară
Vicepreședintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Mădălin Hodor, a precizat că va întreprinde cercetări în documentele de arhivă în cazul mamei lui Călin Georgescu.
Stefan cel Mare jpg
Cele două ciorbe care erau preferatele lui Ștefan cel Mare. Și tu le-ai pregătit până acum
Ștefan cel Mare, unul dintre cei mai iubiți și respectați domnitori ai Moldovei, a lăsat o amprentă puternică nu doar în istoria țării, ci și în tradițiile culturale, inclusiv în domeniul culinar.
Jessica Simpson  foto   Instagram jpg
De când a slăbit, Jessica Simpson se simte ca la 20 de ani și nu mai vrea să fie căsătorită
Mai nou, se crede irezistibilă și vrea să se bucure de acest lucru, iar mariajul o împiedică. De-asta s-a despărțit de soț?
minodora png
Dieta minune prin care Minodora a ajuns de la 100 de kilograme la 60. Ce mânca artista într-o zi
Minodora (46 de ani) a mărturisit în urmă cu ceva timp, cum a ajuns să slăbească miraculos și să aibă, în sfârșit, kilogramele dorite. Artista a ținut o dietă prin care a reușit să scape de 40 de kilograme.
apel de urgenta 112 jpeg
Românii sunt mai responsabili când sună la 112. Câte apeluri de urgență au fost înregistrate în 2024
În anul 2024, numărul apelurilor non-urgente a scăzut cu aproape un milion, comparativ cu anii anteriori, a transmis Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) printr-un comunicat.
Incendiu la un azil din Belgrad Foto Captură Video RTS jpg
Opt morţi şi mai mulți răniţi în urma unui incendiu izbucnit la un azil de bătrâni de la periferia Belgradului
Opt persoane au murit, iar alte şapte au fost rănite într-un incendiu, în noaptea de duminică spre luni, într-un azil de bătrâni de la Barajevo, un cartier situat la periferia Belgradului.
Călin Georgescu la Curtea de Apel București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu lansează mesaje false despre venirea delegației FMI în țară: „Vin pentru a găsi o soluție ca România să fie cumpărată pe nimic”
Călin Georgescu a făcut declarații false în care a susținut că delegația FMI ar veni în România pentru a „cumpăra țara pe nimic” și că SUA va rămâne fără bani de la 21 ianuarie, informații ce au fost rapid demontate de surse oficiale.
image png
Unitățile militare de voluntari din Rusia recrutează femei în forțele armate
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) atrag atenția că rușii sporesc numărul personalului din așa-numitele unități militare de voluntari prin recrutarea femeilor în forțele armate ruse.
donald trump investitura jpg
Un american de origine română, apreciat de Donald Trump: „Este o mare onoare”. Cine este bărbatul căruia i-a mulțumit președintele Statelor Unite
Înainte de ceremonia de învestire care va marca începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, un moment emoționant a avut loc duminică seară, când președintele ales i-a mulțumit public unui american de origine română pentru curajul și sacrificiul său.