Modă și gîndire socială: haina face pe om?

Alina DUDUCIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 929 din 27 ianuarie – 2 februarie 2022
Modă și gîndire socială: haina face pe om? jpeg

Moda a lipsit multă vreme din „tabla de materii” a științelor sociale, în special în prima jumătate a secolului XX, chiar dacă a fost deseori invocată ca o variabilă importantă pentru o serie întreagă de configurații sociale (de exemplu, ascensiunea maselor, migrația, urbanizarea, industrializarea, democratizarea consumului) și culturale (amploarea mișcării feministe și valorile generației baby boomers). De pildă, voga blugilor evazați sau tăiați, părul lung purtat de bărbați sau fusta mini din vestimentația femeilor au fost doar cîteva dintre exemplele utilizate de unii analiști ai vieții sociale în discursul lor despre cauzele „frămîntărilor sociale” ale deceniului al șaselea din secolul trecut. Într-adevăr, simbolurile culturii de contestare, specifice generației baby boomers, precum și valorile pentru aceștia militau, aveau să se instaleze ca atitudini și comportamente dominante în deceniile ulterioare ale secolului XX, în special în Occident și în SUA. În schimb, aproximativ în aceeași perioadă, țările comuniste din Europa de Est cunoșteau acest fenomen foarte subtil: cîteva formații muzicale (cum era Phoenix), prin stilurile lor muzicale și vestimentare, încercau devierea subtilă de la constrîngerile impuse de autorități asupra unor practici culturale. Spre deosebire de alte comportamente colective, moda este „soluția discretă” a conflictului dintre libertatea individuală și conformarea socială: temporar, individul poate să devieze, prin simbolurile modei, de la constrîngerile structurale pentru a experimenta o nouă identitate socială sau un nou tip de societate.

Ideea relației dintre modă, starea societăților și gîndirea socială caracteristică anumitor epoci nu este nouă. Aceasta apare în scrierile sociologice la confluența dintre veacul al XIX-lea și XX. Prin metafora „curgerii în cascadă a modei” (trickle-down), sociologii începutului de secol XX arătau că moda antrenează o dinamică socială care pune în evidență relațiile de putere dintre anumite clase sociale: „Moda este totdeauna moda claselor, și moda păturii mai înalte se deosebește de cea a păturii de jos fiind părăsită în clipa în care aceasta din urma o adoptă” (G. Simmel, 1911/1998, 31). Chiar și socialismul și individualismul au fost chestiuni de modă, atrăgea atenția sociologul Georg Simmel. Într-o astfel de ambianță, „moda a devenit mult mai amplă și mai agitată” (G. Simmel, 1911/1998, 53), tocmai pentru că modernitatea punea în scenă o tensiune între masele de jos, mai puțin mobile, cu o evoluție mai înceată, și păturile de sus care se temeau de orice formă de mișcare și schimbare apărută la cei dintîi. În această situație, clasa de sus era nevoită să creeze permanent simboluri distinctive pentru a se diferenția de clasa de jos, căci aceasta din urmă imita și adopta moda clasei de sus, distrugînd limitele fixate de cei cu statut social privilegiat (idem, 34). De îndată ce masele încep să imite moda claselor de sus, acestea adoptă o nouă modă, care le diferențiază de mase și, prin urmare, procesul este continuu. De aici și ideea că moda ca fenomen social se referă la transformarea ciclică și continuă a preferințelor membrilor unui grup social în diferite domenii: artistic, religios, politic, academic, vestimentar, design interior, culinar, turistic, automobilistic etc.

Astăzi, în peisajul noului eco-sistem mediatic, caracterizat de multiple surse și platforme de comunicare, moda poate fi inițiată de numeroși trendsetter-i și nu mai este controlată de o anumită elită care impune un trend de diferențiere. Difuziunea acesteia este, cu siguranță, un fenomen pe orizontală, dinamizat de influencer-i. Cu toate acestea, chiar dacă moda nu mai este un semnal de diferențiere între clasele sociale, inegalitățile economice se mai reflectă încă în materie de gusturi individuale. În prezent, „echipamentul-semnal” al statutului social s-a schimbat. Mașinile de lux, casele din zonele rezidențiale, produsele aparținînd brand-urilor exclusiviste sau vacanțele exotice sînt deseori atribuite unor indivizi cu status social sau altora care îi imită doar din dorința de a fi apreciați de alții ori pentru a se poziționa superior în ierarhia socială. Însă moda vestimentară sau predilecția către un anumit obiect cu un cost financiar nu e întotdeauna un indicator fidel pentru fenomenul modei. Moda prenumelor, a formelor de salut, a împrumuturile în limbaj (vezi modificările din noul DOOM) e o alegere cu cost nul care poate da seama de direcția atitudinilor și preferințelor indivizilor într-o anumită perioadă și nu poate fi atribuită doar diferențelor de status dintre indivizi. Erving Goffman, adresîndu-se în 1982 Asociației Americane de Sociologie, considera că moda se propagă prin imitație și este un fenomen rezultat în interacțiunile sociale, indiferent de structura socială din care face parte individul. „Un exemplu recent, cunoscut de toți, este trecerea rapidă și oarecum temporară la rochia informală în lumea afacerilor, în ultimele faze ale mișcării hippie, însoțită de schimbarea formelor de salut, fără o schimbare corespunzătoare prea mare în structura socială”, exemplifica  Goffman (1982).

Moda, indiferent de palierele de manifestare – culinar, artistic, îmbrăcăminte, decoraţiuni, petrecerea timpului liber etc. –, derivă din socializare şi ilustrează gradul de interiorizare a valorilor şi de orientare normativă a comportamentelor indivizilor. În context social, alegerile pe care individul le face în materie de gust corespund unor motivații contrare: prin veșminte, dar și bunuri de poziționare (brand-urile de haine, accesorii și automobile luxury, casele în zonele rezidențiale, vacanțele în zone exclusiviste), individul își satisface, deopotrivă, nevoia de distincție, dar și de apartenență la un anumit grup social. Sociologii clasici au văzut moda ca pe un fenomen produs de dezvoltarea capitalismului şi de cultul individului. De multe ori, hainele sînt o expresie a valorilor dominante la un moment dat în societate şi a valorilor grupului din care individul face parte. Spre exemplu, vestimentaţia hippie s-a dovedit a fi opţiunea unor tineri care îmbrăţişau aceleaşi valori cu privire la familie, politică, sexualitate. Începînd cu anii ʼ60 ai secolului trecut, cînd mișcările protestatare ale tinerilor marcau diferența față de cultura/ideologia dominată, stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, „tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități” (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35). Mai mult decît atît, ei adoptă o nouă modă, cea a jeanșilor și fustei mini, identificîndu-se cu filmele ale căror personaje întruchipau prototipul tînărului care refuza subordonarea. The Wild One (1954) și Rebel Without a Cause (1955) sînt ilustrative în acest sens.

Tot de sorginte sociologică este și preocuparea de a cerceta rolul hainelor în interacțiunile sociale, în formarea judecăților evaluative despre ceilalți indivizi și despre potențialul persuasiv al hainelor în relațiile interpersonale. As the self is dress is simultaneously addressed – prin acest joc de cuvinte, Gregory Stone (1962), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Chicago University, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. Din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unui public ale cărei reacții sînt esențiale pentru stima de sine. Obișnuim să spunem că haina îl face om, înțelegînd prin aceasta nu numai faptul că oamenii se prezintă îmbrăcați în diferitele contexte sociale, dar mai ales că îmbrăcămintea reflectă într-o anumită măsură cine sîntem în relație cu noi înșine și cu alții. Exprimăm în acest fel cunoașterea comună pe care o intuim cu privire la relația dintre sine și vestimentație. Cercetările psihosociologice din perioada contemporană au confirmat că modul în care sînt privite și înzestrate cu semnificație anumite aspecte ale corpului și ale alterării acestuia (prin vestimentație, machiaj, coafură, tatuaje etc.) afectează felul în care ne privim pe noi înșine și în care ne privesc alții. Indivizii diferă în ceea ce privește semnificațiile pe care le atribuie hainelor în prezentarea imaginii de sine: unii oameni consideră hainele o componentă esențială a exprimării identității de sine a individului, a atitudinilor și stărilor afective ale purtătorilor, alții le consideră un indicator fidel al gradului de satisfacție sau insatisfacție corporală, în timp ce alții le ignoră, conferindu-le doar un scop utilitar.

Alina Duduciuc este psihosociolog, lector universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA, București.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Gigi Becali FOTO Inquam Photos / Stefan Constantin
Becali a mers să-l consoleze pe Simion după alegeri: „Nimeni nu se aștepta”. Cele 3 greșeli pe care i le reproșează
Gigi Becali s-a întâlnit duminică seară, după alegerile prezidențiale, cu George Simion. Patronul FCSB le-a spus reporterilor că a venit la Parlament „să consolăm băiatul”.
INSTANT NICUSOR DAN SEDIU 030 INQUAM Photos George Calin jpg
Ce a spus Nicușor Dan după confirmarea oficială a victoriei: „E victoria voastră! România începe, de mâine, o nouă etapă”
Seară istorică în București. Nicușor Dan a fost confirmat oficial drept noul președinte al României, după o revenire spectaculoasă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Victoria sa a fost întâmpinată cu bucurie și entuziasm de mii de susținători, adunați în Parcul Cișmigiu.
Anamaria Gavrilă FOTO Inquam / George Calin
Așteptările șefei POT de la Nicușor Dan. Mesajul transmis de Anamaria Gavrilă
Anamaria Gavrilă, lidera POT, a transmis ce așteptări are de la Nicușor Dan, candidatul care a câștigat alegerile prezidențiale.
Cele patru zodii norocoase, foto Shutterstock jpg
Zodiile care de astăzi vor avea parte de un nou început. Ce îi așteaptă pe acești nativi
Începând de astăzi, două zodii vor simți o schimbare puternică de energie, ca și cum un nou capitol s-ar deschide în viața lor. Fie că e vorba de carieră, relații sau dezvoltare personală, acești nativi primesc undă verde din partea astrelor pentru a porni pe un drum diferit, mai curajos și mai asum
BeFunky collage (88) jpg
Chec cu cacao și căpșuni, rețeta pe care o vei pregăti toata vara. Ce trebuie să adaugi pentru un desert pufos și aromat. VIDEO
Pufos, aromat și ușor de preparat, acest chec cu căpșuni și cacao promite să devină desertul preferat al sezonului cald. Din ingrediente accesibile și cu un efort minim, se obține un desert savuros, perfect pentru zilele de vară. Bonus: se pregătește rapid, fără etape complicate.
02 biserica jpeg
Istoria neștiută a Palatului Cotroceni: distrus de cutremure, ars de foc și zguduit de lupte politice
Vreme de peste trei secole, la Cotroceni s-au luat cele mai importante decizii pentru țară: fie că a fost mănăstire, locuință princiară sau sediu oficial al Președinției României. Fiecare epocă și-a lăsat asupra sa amprenta.
Donald Trump si Vladimir Putin FOTO AFP
Trump și Putin urmează să aibă discuția telefonică anunțată de președintele SUA, pentru a „pune capăt băii de sânge” din Ucraina
Luni, 19 mai, va avea loc discuția telefonică dintre președintele Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin, pentru a „pune capăt băii de sânge” din Ucraina.
Nava mexicană Cuauhtémoc s a lovit de podul Brooklyn FOTO  Profimedia jpg
Ce s-a întâmplat cu nava-școală a Marinei mexicane înainte de a lovi podul Brooklyn
Cel puțin două persoane au fost ucise și aproximativ 20 rănite sâmbătă seara, când o navă-școală a Marinei Mexicane, aflată într-un turneu internațional de onoare, s-a izbit de un stâlp al Podului Brooklyn din New York, au declarat oficialii, relatează CNN.
INSTANT NICUSOR DAN SEDIU 030 INQUAM Photos George Calin jpg
Ce scrie presa internațională despre victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale
Alegerile din România au reprezentat un subiect de interes pentru presa internațională, întrucât le-au tratat ca „breaking news” şi cu relatări de tip „live text”. Bloomberg a subliniat faptul că Nicușor Dan a „zdrobit ambiţiile unui susţinător al lui Donald Trump”.