Fratele meu, porcul

Cătălin VASILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 923 din 16 – 22 decembrie 2021
Fratele meu, porcul jpeg

În vechime, călugării își numeau trupul „fratele-porc”. Este ceva pe care, ca bun creștin, nu pot să îl văd decît ca pe anexă motorie a spiritului, folositoare, dar jenantă, compromițătoare chiar. Preluată în texte literare și filosofice (lui Noica îi plăcea să vorbească de „fratele-porc”), expresia a făcut carieră. Omul modern are însă să-l citească și în alt registru, mai propriu, are să ia in serios sugestia de himeră între homo sapiens și sus scrofa.

În Insula doctorului Moreau, H.G. Wells imaginează porcii transformați chirurgical în umanoizi. Omul-Porc al lui Moreau este sinistru. Efortul de umanizare este sortit eșecului, creaturile derapează de la starea de umanitate aparentă, cad pradă unor porniri sălbatice și, pînă la urmă, criminale.

Medicul din ziua de astăzi este obligat însă să-l vadă altfel pe „fratele porc” din simplul motiv că lui îi datorăm medicamente hemostatice, vaccinuri, anticoagulante, imunoglobuline, enzime digestive, că el ne (mai) dă (încă) proteze ce înlocuiesc valvele noastre înfundate după atîția cîrnați, atîta slănină, piftie și jumări, cîte am mîncat în cursul vieții. Studiile de cercetare biomedicală trebuie realizate în condiții cît mai apropiate de realitatea clinică, pe animale cît mai asemănătoare nouă. Știm acum că porcul este foarte potrivit pentru asta. El ne seamănă, după primate, cel mai bine atunci cînd modelăm bolile metabolice, cardiovasculare, cînd învățăm chirurgia și medicina de transplant.

Porcii sînt potriviți pentru cercetarea medicală și pentru că problemele etice sînt mult mai mici decît în cercetarea pe primate. Spre deosebire de cîini și de maimuțe, porcii sînt un aliment furnizat pe scară largă. În SUA sînt sacrificați în fiecare an pentru hrană peste 130 de milioane. La ora actuală principala limită a transplantului de organe nu este reprezentată de tehnica chirurgicală, nici de controlul reacției de respingere a grefei, ci de lipsa donatorilor. Listele de așteptare, pline de pacienți disperați în așteptarea unui rinichi sau a unei inimi „de schimb”, sînt din ce în ce mai lungi. Porcul ne aduce o speranță. Încercările de a transplanta la oameni organe prelevate de la alte specii au fost multe (așa-numitele xenogrefe), dar ele nu au avut succes. Organismul uman a respins cu violență fatală și rinichii, și alte viscere. Totuși, pînă la urmă, omul nu e porc. Este o criză a donatorilor și, de multe ori, crizele constituie prilejul unor mari și rapide progrese științifice. Asta se întîmplă chiar acum, și eroul principal este, cum vă așteptați, porcul. Pe care am învățat să-l… umanizăm, cel puțin din punct de vedere biologic: chiar părem a ne apropia cumva de proiectul doctorului Moreau. Sîntem pe cale acum de a avea Porcul-Om, cel puțin din punctul de vedere al imunologiei de transplant.

În 2012, două grupuri de cercetare americane au descoperit întîmplător o mutație genetică naturală la porci care a cauzat așa-numitul SCID (imunodeficiența severă combinată). Este vorba, de fapt, despre un defect genetic care, reprodus consecvent, poate produce un animal cu un sistem imun mult mai puțin activ, ale cărui țesuturi și organe, transplantate la om, pot trece tiptil, neobservate de mecanismele de respingere ale gazdei. În cîțiva ani s-au obținut progrese și mai mari. În cursul dezvoltării fetale au fost transferate viitorilor purcei (de lapte!) celule stem umane, care ulterior se diferențiază, adică se transformă în alte tipuri de celule ce se răspîndesc în corpul animalului. La naștere, celulele imune umane pot fi regăsite peste tot. Avem acum un purcel plin cu celule omenești! Pe aceste valoroase animale putem testa tratamente împotriva cancerului (ovarian, de exemplu) sau putem realiza un tip de piele care să fie salvatoare pentru marii arși. Dar dacă putem transplanta cu succes piele de la porcii SCID la om, nu am putea transplanta și rinichi, cord sau plămîni? Porcul „umanizat”, „compatibilizat”, ar deveni astfel un adevărat „furnizor de componente”. În douăzeci de ani, probabil că vom transplanta inimi de porc.

Nici de data asta nu lipsesc întrebările etice: Este oare bine să creștem porci pentru a le preleva organele? Care ar fi punctul de vedere porcin asupra chestiunii? După cum deja ați intuit, aici își bagă coada filosofii. Și nu oricare. Și-au exprimat punctele de vedere, spre exemplu, și Peter Singer (un mare specialist în Hegel, profesor la Princeton), și Christine Marion Korsgaard (profesoară de filosofie la Harvard, o vestită specialistă în Kant). Problema dacă este etic să creștem 30.000 de porci ca sursă de organe de transplant pentru a salva 60.000 de pacienți rămîne, după ei, deschisă. Chiar în condițiile în care, cum spuneam, 130 de milioane de porci sînt transformați anual în caltaboși și fleică.

Îi spun ieri unui tînăr colaborator: „Știi, în Japonia, înflorirea cireșilor, Sakura, este sărbătoare națională”. „Da, dom’ profesor, știu – zice el. Și la noi este Ignatu’.”

Fratele-porc…

Cătălin Vasilescu este doctor în medicină, profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie București și șef al Clinicii de chirurgie generală la I.C. Fundeni.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banner aurel pădureanu jpg
Aurel Pădureanu, amintiri despre Cornelia Catanga, pe care o iubește și de dincolo de moarte: „Ne-a fost frică să nu murim în Israel, începuse bombardamentul”
Aurel Pădureanu, amintiri despre Cornelia Catanga, pe care o iubește și de dincolo de moarte: „Ne-am temut să nu murim în Israel, începuse bombardamentul”
CRIN ANTONESCU DECLARATIE 004 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Crin Antonescu: „PSD nu mai controlează lucrurile în țara asta. Puterea, preluată de formațiuni care nu au depășit 13%”
Fostul candidat la alegerile prezidențiale Crin Antonescu susține că asistăm la preluarea unei bune părți din puterea în stat de grupuri politice sau formațiuni sau persoane politice care nu au depășit 12-13%.
Afis Landscape  Scorpions JPG
Scorpions revine în România cu un concert aniversar spectaculos: „Coming Home” pe 11 septembrie 2025, la Romexpo
Scorpions revine în România cu un concert aniversar spectaculos: „Coming Home” pe 11 septembrie 2025, la Romexpo.
image png
Trump face publice mesajele de la secretarul general NATO. „Donald, ne-ai condus către un moment extrem de important”
Secretarul general al NATO îi spune într-un mesaj președintelui american că a convins toate țările din Alianță să mărească la 5% din PIB cheltuielile pentru Apărare.
toxiinfectie alimentara jpeg
12 copii și un adult de la o grădiniță din București au ajuns la spital cu toxiinfecție alimentară
Nu mai puțin de 12 copii, cu vârste între 3 și 6 ani, sunt evaluați marți după-amiaza la mai multe spitale din București, în urma unei toxiinfecții alimentare la grădiniță.
Consiliul Național al PNL pentru validarea lui Crin Antonescu în rolul de candidat al alianței PSD-PNL-UDMR-Minorități la alegerile prezidențiale din mai 2025, desfășurat la Palatul Parlamentului, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Crin Antonescu critică desemnarea Oanei Țoiu ca ministru de Externe: „Ori pe președinte nu îl interesează, ori are altă sursă de inspirație”
Fostul candidat la prezidențiale, Crin Antonescu, a criticat numirea Oanei Țoiu în funcția de ministru de Externe. „Ori pe președinte nu îl interesează politica externă a României, crede că se face pe pilot automat, ori are o altă sursă de inspirație”, susține acesta.
Afis Landscape  Scorpions JPG
Scorpions revine în România cu un concert aniversar spectaculos: „Coming Home” pe 11 septembrie 2025, la Romexpo
Legendara trupă germană Scorpions revine în România într-un concert de neratat, parte din turneul internațional aniversar „Coming Home”, dedicat celor 60 de ani de activitate muzicală. Evenimentul va avea loc pe 11 septembrie 2025, la Romexpo București.
galeta cu verdeata jpg
Galetă cu verdeață
Galeta cu verdeață este o variantă rustică și ușoară de tartă, fără formă fixă, cu aluat crocant și o umplutură savuroasă.
pierici copate cu inghetata jpg
Piersici la grătar cu înghețată de vanilie
Piersici la grătar cu înghețată de vanilie e un desert simplu și rapid.