Ivermectină și Arbidol

Cătălin LENŢA
Publicat în Dilema Veche nr. 918 din 11 – 17 noiembrie 2021
Ivermectină și Arbidol jpeg

O țară amorțită, fără busolă și cu mai multe falii decît Oceanul Pacific, o țară împărțită și neinteresată de nimic, o lume care trăiește doar pentru astăzi și pentru sine, deși ne place să ne dăm globaliști, un stat în care fiecare e mai deștept decît cel de alături, a cărui părere nici nu există – cam așa văd România de astăzi, la aproape doi ani de cînd am „descoperit” și noi pandemia. O vreme în care puteam să schimbăm cîte ceva, și nu mă gîndesc la chestiuni serioase, gen infrastructură, o vreme în care mai puteam uni ce se mai poate, a fost irosită fără să îi pese cuiva. Ba poate nici măcar nu ne dăm seama că am trecut pe lîngă o oportunitate rară, aceea de a ne reconstrui, de a schimba chestiuni fundamentale în societate, de a ne împăca unii cu alții. Nimic nu s-a modificat, ba, din contra, pare că am reușit (încă o dată) să arătăm că ne mulțumim cu puțin, deși lumea evoluează pe lîngă noi. E adevărat că pentru o schimbare e nevoie să conștientizezi că este necesară acea schimbare; doar că, în corul global, noi ne mulțumim să existăm și atît, ne place de noi așa cum sîntem pentru că prea puțini ridică privirea peste gard, să vadă și în afară. Iar ce este dincolo de curtea noastră ar putea chiar să ne facă mai mult rău decît bine pentru că, nu-i așa, liderii noștri de opinie sînt de altă părere. Și cînd spun lideri de opinie nu mă gîndesc neapărat la cei care conduc cîte ceva vremelnic, așadar nu e vorba de politicieni (chiar dacă mulți sînt din același aluat ca majoritatea, iar ideile le sînt pe măsură). Și spun politicieni, nu oameni politici, pentru că diferența e evidentă… Mă gîndesc acum, în vreme de pandemie, la cît rău ne facem singuri luîndu-ne după unul sau altul, cum ne lăsăm prostiți, amăgiți, duși de nas, izbiți cu capul în zid – și toate astea cu voia noastră, sau cel puțin așa ni se pare, pentru că… așa ni s-a spus. Iar asta înseamnă (fără să vreau să supăr pe cineva, fără să încerc să scot în evidență excepțiile) că nu prea judecăm, că ne e bine dacă doar trăim, fără să ne batem capul. Să îmi explice cineva că nu e așa, că mă înșel profund, că România e altfel, că nu ne complacem în lîncezeală mentală – tare aș vrea să găsească oricine cuvintele și faptele care să demonteze astfel de… impresii.

Dar destul cu astfel de considerații, să intrăm în concret, să punem faptele pe masă și să vedem ce se alege pînă la urmă. Am folosit mai înainte termenul de lîncezeală mentală, și poate că am greșit, poate că de fapt este vorba de un fel de înapoiere mentală, de care suferă lumea fără să știe asta, sau fără să dorească să știe și să remedieze situația. Și spun asta uitîndu-mă la ce se întîmplă pe la noi de ceva vreme încoace, mai ales acum, în pandemie, cînd „falși profeți” ne îndeamnă la rezistență în fața bolii, dar nu cu argumente științifice, ci cu leacuri băbești sau cu unele empirice, sau pur și simplu cu otrăvuri de tot felul – ne amintim cu toții de ivermectină și de cît de lăudat și recomandat a fost acest medicament veterinar care tratează de fapt viermii, nu și virusurile. Ar fi fost foarte simplu pentru oricine să citească prospectul medicamentului sau să caute puțin pe Internet și ar fi aflat că nu e cazul să se îndoape cu așa ceva. Dar nu, e mai simplu și mai bine să îi asculți pe neofiți, să te uiți cu gura căscată la ei și să bați din palme la toate prostiile debitate pentru că „știu ei ce spun, uite, există chiar un medic din Franța care face astfel de tratamente, cu rezultate miraculoase…”. Și uite așa, din nepricepere, nepăsare, indolență și prostie au fost golite farmaciile veterinare de ivermectină, de au ajuns medicii de specialitate să ceară cu disperare să fie lăsați în pace și să nu mai înghițim cu ghiotura ceva ce nu ajută deloc. Ba chiar, spuneau ei, și aici au dreptate, lipsa medicamentului în cauză aduce mari pierderi turmelor de animale și celor ce le au; dar cine să-i audă sau să îi creadă? Dacă poate cineva să demonstreze că a urma orbește un sfat idiot, fără fundamentare științifică, nu e un lucru bun, să încerce. Degeaba vii cu argumente, cu explicații, cu exemple, cu părerea oamenilor de știință, atunci cînd receptorul tău se uită cu ochi goi la tine, cînd îl simți ostil… Cum să reacționezi atunci cînd el te combate cu eternul „știu eu mai bine” sau „așa face toată lumea”? Așa că, de fapt, vorbim de un teren deosebit de fertil pentru pescuitorii în ape tulburi, chiar dacă, de multe ori, nu ei țin undița în mînă.

Iar mai nou se ridică încă o vedetă, un nou „tratament-minune” împotriva nenorocitului de COVID-19, și anume Arbidol-ul. Nu contează că nu înțelege nimeni la ce folosește și din ce e alcătuit; nu contează că nici măcar nu poți citi ce e scris pe cutie decît dacă știi rusă; important e că îl poți cumpăra „la liber”, la colț de stradă și cîte kilograme vrei. Ba chiar remarc declarația unui potentat (financiar) care ne anunță senin că el e gata să dea Arbidol la tot poporul, fără să mai aștepte nu știu ce autorizații oficiale, fără studii clare, fără teamă de consecințe, ba chiar, dacă se poate, gratis din mărinimia sa, că doar îi iubește pe români… Și lumea se uită din nou tîmp, dar cu admirație, la ce îi iese pe gură omului și, parcă-parcă, ar încerca și puțin Arbidol. Că nici cianura nu te omoară obligatoriu, e o chestie de dozare.

Dar să lăsăm partea științifică deoparte și să ne tratăm, ca demni urmași ai geților și dacilor, așa cum știm noi că e mai bine, adică naturist. Și nu o spun eu, o spun oameni cu greutate în comunitățile lor, oameni care sînt lideri de opinie, așadar exemple de urmat. Uite, un primar din Maramureș îi îndeamnă pe săteni să se trateze cu produse apicole în loc de antibiotice. „Satele noastre au trecut încercări mai grele decît aceste vremuri… Durerea de gît dispare după o gargară cu apă sărată, mierea de albine şi celelalte produse apicole sînt cel mai bun antibiotic”, recomandă primarul din Săcălăşeni sătenilor pe care îi păstorește. În acest fel, susține el, pandemia poate fi ținută deoparte, chiar dacă, întrebat care este rata de infectare din comună, nu a avut date exacte, răspunzînd că sînt „undeva pe la media judeţului”. Așadar, nu vă faceți griji dacă tușiți, dacă aveți febră, dacă simțiți că nu mai aveți aer – poate nu e de la COVID-19. Iar argumentele primarului, sînt convins că de bună-credință, nu lipsesc – „CREDINŢA în DUMNEZEU, IUBIREA şi UNITATEA, ne-au făcut ceea ce sîntem. NU VĂ TEMEŢI ne spune şi azi CREATORUL, în ciuda sirenelor care sună înfiorător, a ştirilor alarmante din toate părţile. În iubirea, unitatea şi credinţa noastră este biruinţa!”. Am ales să păstrez forma exactă a ceea ce a transmis primarul din Săcălășeni, folosind o rețea de socializare, deși în Biblie nu se pomenește nimic de acest mod de comunicare, ceea ce ar putea să îl facă ușor nepotrivit. Dar nu e cu supărare, pentru că multe astfel de îndemnuri vin și dinspre cei ce au grijă de sufletele românilor (chiar dacă remarcăm în ultima vreme o importantă schimbare de discurs). Poate prea tîrziu, cîtă vreme importanți lideri religioși dintre Dunăre și mare au ales încontinuu să pledeze pentru mai multă rugăciune și mai puțină știință… Iar asta prinde, pentru că știe exact cui se adresează și cît înțelege lumea. Dar, de unde nu-i (minte), nici Dumnezeu nu cere…

Cătălin Lența este jurnalist.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.